932 matches
-
se congestiona, a se convulsiona imagistic în ciorchini de sintagme baroce care par a divulgă nostalgia unui registru senzual, opulent, împiedicat de interiorizarea meditativa, de subțierea analitică a sîngelui liric. Frînturi de mituri vizează în atari unde de fierbinte visare: "Despicata de o rază în mijlocul străzii/ (era viziunea integrală a morții);/ pieptul răsfrînt ceară adunată sub flacăra;/ mărul oprit de frăgezime uranica/ straluminindu-i sacii cu alge ai plămînilor;/ inima desenată în ruj;/ venele toate curgerea sîngelui/ în dorul lui după inima
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
mecanic, ne trimite cu gîndul la expresioniști, cum se întîmplă în aceste versuri: "soarele se lasă cioplit în artere de electroencefalograma inerției/ ploi sînt ridicate pe scripeți în noaptea cu farurile stinse/ și trîmbiți înăbușite de cîlții umbrei/ văd pești despicați le atîrnă carnea transparentă pe frînghii/ cactușii cresc în riduri de mătase/ clovnii fac tumbe la paralele de fum." (p.49) De sorginte expresionistă este și viziunea din poemul intitulat apocalipsa de gheață : "mari roți de fum arteziene de hîrtie
Un poet neo-expresionist by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14867_a_16192]
-
sus și se adapă de la ploaia de vară puternică... Aducându-și în fine aminte de el, ceilalți frați călugări îl caută și îl găsesc, în dimineața celei de a treia zi de la dispariție tăind lemne în mijlocul unei redute de butuci despicați... Îi dau să mănânce, să bea, îl pun să se prindă de coada toporului - bătrânul făcea cele mai frumoase cozi de topor - și așa îl readuc la sfânta Mănăstire. Fagul. Puritatea copacului, coaja lui netedă, verzuie, culoarea unei arme, a
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
pusee de vitalitate: "La o parte, la stînga, petuniile gingașe mă întărîtă. Îmi sug cu roșul lor nervii. Foile sînt prea late. Mă aplec; apropii obrazul, înfășurîndu-l. Crinii albi, cu polenul răvășit pe sălbioarele de frunze se abat în buchete despicate. Mă dor degetele, fiindcă n-am îngăduiala să le înmoi, să-mi mînjesc palmele, să le frec. Dalii, pretutindeni dalii. Aceeași înecare voluptoasă scutură lalelele. Bujorii, stînjeneii mă orbesc în roz, în violet. Pentru mine zugrăvesc tabloul cu flori. Alături
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
stingere. a fi sau a nu fi, acum e acum. fulgere și trăsnete colcăie în albiile munților. ceața și potopul de dincolo s-au pornit înspre noi, cu toată materia pe creștet. acum golul a devenit un pod de oțel despicat. cocoși atomici sună deșteptarea. cei fricoși rămân aici, paralizați de gând. ceilalți au pornit și au dispărut ca și cum n-ar fi fost.
Podul by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/4520_a_5845]
-
pietre spre trecători arunci tot ce-a rămas în cartea asta ca un sicriu de la sfârșit spre început. Pe scena strâmbă a lumii ei îngroapă statuia cocoțați unul pe celălalt ei îngroapă statuia care îi scuipă se gudură cu limbi despicate sforăind pe picioarele lor de lighioane spurcate marele sfetnic trage cortina pregătește un alt soclu linge blidele spală pe jos își încheie prohabul de la tribuna oficială anunță actul următor al tragediei pe scena strâmbă a lumii. Un vers se leagănă
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
rugându-se pentru iertarea noastră fierbinte. În gura fiului meu lingurița cu vin scălda, peste gingie, smalțul primului dinte. Atotușor Un nor cu ghimpi zdrelea apusul peste zare, în loc de vălătuci, țâșnea pe cer sârma ghimpată, parcă vedeam pe boltă curtea despicată a satelor din Bucovina, în hotare. Trecea prin porumbare, hăcuia știuleți și boabe, icoanele-n ștergar, la răsărit, a câta oare, Doamne, răstignit, a câta oară smulgi din ziduri scoabe Pământul e-o cămașă ruptă-n poale, la gât, la
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
luciul ce inventă sabia, îmi trebuie un visător. îmi trebuie un visător în tot ce mă frământă. Nu râdeți, căci și vouă vă trebuie un motiv al fariseismului vostru. 3. De-ar fi să fiu motivul prăbușirii ramurilor cerului peste despicatul pământ, O, de-ar fi să fiu spânzuratul de vânt, de floare sau de o culoare, De-ar fi să fiu visătorul care sunt, Tot nu v-aș cere îndurare, Pentru că sunt obsedat de femeia... Sunt spiritul care naște Ideea
Poezie by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/8417_a_9742]
-
cu lăcuste și miere sălbatică. Cămilă poate simboliză atât curăția, cât și necurăția. Dacă în Vechiul Testament ea putea fi privită că un animal curat pentru că era rumegător, ea putea fi văzută și că necurata, dacă ținem seama că avea copita despicata. Dacă rămânem la prima semnificație, cea de animal curat, cămilă simbolizează poporul ales, în timp ce necurăția prefigură neamurile păgâne. Faptul că Ioan purta o haină din par de cămilă, semnifică chemarea evreilor și a păgânilor la Hristos. Cureaua, provenită de la un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93782_a_95074]
-
Dumitru Velea Din fereastră în fereastra de sus, cu ochii ațintiți în soare, omul își clatină capul despicat, lovind în cercevele cu fiecare parte șiroind de sânge. îți spune: Trecătorule, clatină capul ca să vezi cum se mișcă soarele, de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, și lasă spre tine un cordon ombilical: prin el curge vântul și te
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
trece durerea - spun Ferecată într-o singurătate mănoasă cu gheare picotesc în mine ca o șopîrlă la soare Mi-e bine. Cresc din mine flori de cîmp crinul roșu al pustiei zboară fluturi și mierle înfloresc stacojiu ca inima mea despicată maci uriași cresc din mine spice de grîu tufe argintii de pelin sînziene Da. Sfîrtecînd iarba grasă cresc din mine gheare lungi colorate Sînt amară și naltă. Sînt vie Oho. Am învățat în sfîrșit să mă apăr am învățat că
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
povestește Maria Cseresznyés. Arătarea diavolului? Dracu’ pe Pământ, zic oamenii când îl văd mai ales spre înserate și scuipă în sân, să nu se prindă necuratul de ei. Personaj biblic ce lua asupra sa toate păcatele, încornorat și cu copitele despicate, țapul înseamnă pentru omul cu frică de Dumnezeu ce-i mai rău. În Variaș, bătrânii zic că s-au arătat primele semne ale sfârșitului: țapul cu patru coarne, de culoarea cărbunelui. Are nume de sfânt războinic, Gheorghe. Blând de felul
Agenda2004-4-04-d () [Corola-journal/Journalistic/281977_a_283306]
-
întâmplat. Sau poate doar familiei i se arată semnul. Noi știm că nu doar în țara noastră, ci și în lume apar fel și fel de semne. S-a vorbit de șarpele cu două capete și de vaca cu copitele despicate, ca la cal și țap. Biserica nu poate spune că acestea sunt semne prevestitoare de rău“. Masculinitate potentă „În lume, țapul e simbolul sexualității. El însoțea ritualurile dionisiace. De altfel, de la țap vine și termenul tragedie. Imaginea țapului e asociată
Agenda2004-4-04-d () [Corola-journal/Journalistic/281977_a_283306]
-
spune că acestea sunt semne prevestitoare de rău“. Masculinitate potentă „În lume, țapul e simbolul sexualității. El însoțea ritualurile dionisiace. De altfel, de la țap vine și termenul tragedie. Imaginea țapului e asociată și necuratului, din cauza coarnelor sale și a copitelor despicate“, ne-a spus scriitorul Marcel Tolcea. Specialistă în simbolism, Otilia Hedeșan, profesor de etnologie și folclor la Universitatea de Vest, ne-a relevat imaginea țapului în credința populară: „Mai întâi, datorită înfățișării, a bărbii și a copitelor în special, țapul
Agenda2004-4-04-d () [Corola-journal/Journalistic/281977_a_283306]
-
spun - ține minte:/ un zeu se află-n preajmă dacă există- o rană/ El vine/ el își pune gura lui de zeu pe rană și suge ca un prunc la sân/ el își pune gura lui de zeu pe carnea despicată/ ca pe-un sex muieresc/ și suge până prinde puteri/ El se mișcă-n sânge ca-ntr-un pântec// Ține minte - îmi spun: unde există o durere/ hopa și zeii. Unul măcar/ el se lipește de durere ca o lipitoare
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
propune mult mai mult decît o simplă corecție adusă unei nereușite a naturii: scopul final este acela de a porni de la suprafața pielii pentru a accede la sfera mentală, de a vindeca nu doar un nas strîmb sau o buză despicată, ci un psihic deranjat sau suferind. Părerea lui Sander Gilman este că medicina estetică a zilelor noastre reprezintă o continuare a chirurgiei reparatorii apărută și încetățenită ca ramură de sine stătătoare în secolul trecut. Scopul acestei chirurgii reparatorii (practicată, de
Frumusețea și fericirea by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16901_a_18226]
-
de 10 ani în domeniul cercetării și al proiectării de profil. în 1981 renunță la inginerie, devenind consilier ș...ț. Timp de doi ani, între 1988-1990, este șomer. După 1990 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România...". Bibliografiile scriitorilor optzeciști, despicate elegant de un "după 1990" al normalizării, înregistrează treceri spectaculoase, sau doar multe, dintr-un domeniu în altul, includerea premiilor, titlurilor și a funcțiilor deținute de-a lungul anilor le face mai alerte, îi prezintă drept oameni activi, neliniștiți, imprevizibili
Cartografii și (re)orientări critice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15996_a_17321]
-
Fulger-amnar de deznădejde. Amarnic pogorât pe mejde, Ciopor de tunete se-alină. În urma lor pământul zace Mustind sordid sub văl de clisă; La fel, povestea mea nescrisă, Așteaptă colbul s-o îmbrace. Năvala-n gând dezleagă patimi, De doruri, doruri despicate Și măști de picuri reci udate, Nu-s stropi ci, pur și simplu, lacrimi. *** Referință Bibliografică: ... pur și simplu, lacrimi / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
… PUR ȘI SIMPLU, LACRIMI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378241_a_379570]
-
Cu faldurii hlamidei plini de crizanteme. Lângă noi se sting și mor, Dragii noști, dragi părinți. Mă cuprinde o tristețe iremediabilă. Opriți Istoria - cobor la prima, Opriți la stația Doamne-ferește! ............................ C-o moarte toți suntem datori. Și iată! Ceru-i despicat! Dar nu-i totuna leu să mori Ori câine-nlănțuit. Și tu vrei să fiu cuminte? Amurg de toamnă violet... Vara noastră se va sfârși Când galben de tot va fi. Iar a tăcea toți lașii știu Din ceruri până-n iad
PARTEA A III-A de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382140_a_383469]
-
în curte la Ion Nebunul/ Mielul adus la jertfa-mpărătească/ S-a hotărât că este prea firav/ Și-a fost lăsat o vreme să mai crească.// Dar se întoarce-acasă Ion și-n drumul lui/ Se simte îndelung mireasma rară/ A cărnii despicate cu migală/ La grinda-ncovoiată de sub scară.// Se uită în tăcere la mielul lui cel blând/ Cu greabănul ieșit prin lâna scurtă/ Și-i spintecă plângând doar o bucată/ Din pulpa dinapoi și de pe burtă.// Și eu mă uit la
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
alt fel de distilare. Nu iau calea simbolurilor totuși lejere, de la început de modernitate literară, ci mai degrabă pe-aceea a asocierilor grave, în care marile evenimente n-au nonșalanța primelor înfloriri. Iată rosa canina: "Dar un măceș în piatra despicată/ Cu rădăcina-n moarte a-nflorit,/ Și crește floarea primăverii, toată/ Împărăția morții biruind." Vorbe mult mai mari decît acelea prinse în desenul sprințar, chiar dacă orgolios și respirînd importanță, al rondelurilor lui Macedonski. O perspectivă mai întunecată, "din plaja cu
Mare și trandafiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8390_a_9715]
-
ieșim din chilie. Binișor ne apropiem de omul lungit: e mort... nasul și gura pline de spumă sîngerată. Ne ducem la pîrleaz cu multă băgare de seamă; fiara e lîngă gard, pe spate, cu labele-n sus și cu capul despicat. într-o singură lovitură mutul și-a cheltuit toată rezerva de energie; dar cel puțin a spălat în sînge ofensa din ajun." (s.m.) Cu chestiunile de onoare nu se glumește, reducția mintală a mutului n-a anulat în el simțul
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
în exercitarea meserie sale de tâmplar, grație unor daruri speciale: „Iisus îl însoțea și, de fiecare dată când Iosif avea nevoie de el în munca sa, pentru a lungi, scurta, lăți sau îngusta o scândură, fie că era îndoită sau despicată. Iisus întindea mâna lui către aceasta și rezultatul dorit se realiza fără ca Iosif să aibă nevoie să facă ceva cu propriile mâini.” De asemenea, copilul Iisus face numeroase vindecări miraculoase, unele cu caracter mai original. Așa, de exemplu, în timpul călătoriei
Întâmpinarea Domnului: Despre viaţa de copil a lui Iisus, copilul Dumnezeu () [Corola-journal/Journalistic/70711_a_72036]
-
Dacă pleci în vacanță la mare, este bine ca înainte să ai grijă de părul tău, deoarece soarele și apa sărată a mării îți vor deteriora părul în mod vizibil. O vizită la coafor te va scăpa de coșmarul vârfurilor despicate și a părului uscat. Astfel, vei putea să te bucuri de soare și de mare fără nicio grijă. Este foarte importantă dacă vrei să ai o piele cu un apect strălucitor și sănătos. Bea cel puțin doi litri de apă
Vezi câteva trucuri pentru a arăta cât mai bine în vacanţă () [Corola-journal/Journalistic/69591_a_70916]
-
biografiile, chiar dacă promit mult, rămân într-un provizorat ce trebuie citit prin caleidoscopul sugestiei. Apoi, nu e mai puțin adevărat că discursul aduce cu un scenariu sau cu un spectacol prin grăbita trecere în revistă a episoadelor relevante pentru realitățile despicate și, în final, odată cu intersectarea realităților, printr-o cortină alegorică. Ideea e că narațiunea preia aluviunile teatrale și concretizează un scenariu fantast, ce poate fi omologat oricând de realitățile experimentate de cititor. Pactul propus de Dumitru Radu Popa are în
Povești despre deznădejde by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4229_a_5554]