31 matches
-
îndure micșorarea drepturilor moștenite, isgonirea limbei lor din viata publică, din școală și chiar din biserică; că în același timp poporul băștinaș a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogățiile și izvoarele de câștig ale acestei țări, și despoiat în mare parte de vechea sa moștenire; dară că cu toate acestea bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferintă va sosi, și că moștenirea lor străbună, tăiată prin granițe nelegiuite, se va reîntregi
SCRIEM CA SĂ NU SE UITE-DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Scriem_ca_sa_nu_se_uite_de_mariana_cris_al_florin_tene_1350366919.html [Corola-blog/BlogPost/346416_a_347745]
-
au găsit leacul, mă gândeam. Picioarele lui obosite au străbătut prin zăpezi, viscole, noroi și arșițe câmpurile din toată vatra satului nostru. Mâinile lui puternice sunt aspre încă. Dar ce muncește aici, oare? Tot nu se odihnește? Că pe-acasă despoia porumb, împletea coșuri de nuiele, prepara mezeluri, ca nimeni altul, de Ignat și cosea cojoace cu blăniță, pentru cucoane, ori cu nasturi de os, pentru domni. M-am uitat în ochii lui mari, de culoarea mării. Mă vedeam pe mine
TAINA VIEŢII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1413139973.html [Corola-blog/BlogPost/383556_a_384885]
-
Buzăului, la pășunea lui Macovei de la „Fântâna Bradului”, unde l-a întâlnit pe Moș Radu Barbă-sură, păstorul lui Macovei. Gheorghilaș i se plânge acestuia "„că a servit șapte ani ca argat al lui Macoveiu, în urmă însă Macoveiu l'a despoiat de totă averea ce o agonisise și acum e silit să umble din perdea în perdea, să adune la pelcele, să se negustorească cu ele, însă dacă ar prinde pe Macoveiu, se scie că ar fi dus între cei vii
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
avere înlăuntru și să nu uităm că mulțimea aceasta consista din mici negustorași, din meseriași cu case de copii, din oameni cu economii mici, cari cumpăraseră acții și cari, nepricepând natura colosalei mistificațiuni, acuzau pe români că i-ar fi despoiat. Guvernul conservator de atunci a mers cu rezistența până la ultimele limite ale posibilului și, dacă nu relevăm toate momentele penibile a luptei sale cu influențe oculte, pornite de purtătorii unor nume mai mult ilustre decât demne de încredere, o facem
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
grave. Bunăoară, eu n-am avut, pentru concepția materialistă a istoriei, acel respect religios pe care i-l purtau toți marxiștii noștri. Nu m-am simțit niciodată dispus să recunosc, fără nici o rezervă, covârșitoarea supremație a materialului asupra spiritualului, care despoia ființa umană de cele mai nobile atribute ale sale. N-am simțit mare atracție și chiar mare încredere în ceea ce am putea numi tehnica socialistă, în sistemele economice menite să realizeze ordinea nouă. Căci nu puteam înțelege cum ordinea aceasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
pietrele, în caz de-a se descoperi lucrul, e însărcinat el însuși să conducă cercetările în contra sa, apoi e ales senator, trece în funcții și mai bine plătite și stropește cu noroiul trăsurii sale pe acei pe cari i-a despoiat. Caracterul poporului nostru este atât de blând încît el pare făcut anume pentru ca cei virtuoși să domnească peste el, ca de obicei. El nu se indignează de nimic; nici de afacerea Stroussberg, nici de îmbogățirea peste noapte a patrioților după
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
brațul Sf. Gheorghe. Acesta ni se pare a fi adevărul asupra polemicei ridicate de ziarele oficioase din Viena și Berlin. Adevărul e în plină contrazicere cu ele. După cele ce zic ele, Rusia și Anglia ar fi conspirat pentru a despoia pe Imperiul austro-ungar de partea sa de supravegheare a Dunării și pentru a-i lega mâinile. Dacă s-a conspirat undeva însă, în afacerea în cestiune, aceasta nu s-a întîmplat nici în Londra, nici în Petersburg, ci într-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-l canonizează. Tinerimii i se dau zilnic din partea oamenilor cari reprezintă autoritatea statului din culme până la baze următoarele reguli de purtare: Conspiră contra șefului statului și proclamă-i răsturnarea și vei ajunge... om mare. Aibi o deosebită desteritate de-a despoia lumea și vei ajunge... cel puțin prefect. Intră cu patru clase primare corector la "Romînul" și învață a calomnia și vei ajunge... director de bancă. Dar aceasta e în gradul cel mai mare inmoral? Nu face nimic. Dar un stat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dispoziție îndestulă lumină, căldură și spațiu în care să-și întindă rădăcinile și crengile, ei rămân pururea slăbuți și bolnăvicioși, rodind tot numai la doi trei ani odată. De cu primăvară și peste vară adese vedem lighioane întregi de omide despoind pomii până și de muguri, și mlădițe și firește în zadar se trudește unul sau altul a le stârpi pe cât timp vecinii nu fac și ei asemenea. Economul mai înțelept, care prevede și voiește să întîmpine primejdia ce-l amenință
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Paltinul și bradul sunt arbori cosmici, coloane ale cerului, stâlpi ai pământului. Acești copaci sunt primii afectați de stihiile haotice daimonice: „Domnul se ndura/ Ruga-i asculta/ și sufla un vânt/ Un vânt pe pământ/ Paltini că-ndoia/ brazi că despoia/ Munții răsturna.” (Mănăstirea Argeșului. În cadrul fitomitologiei, paltimul este considerat ca arbore consacrat unor zei sau eroi, mai puțin important decât bradul arbore sacru. Alături de paltin, mărul este, de asemenea, un arbore al vieții sau al Înțelepciunii, deși există o contradicție
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
oase, a lua cenușa din vatră și țolicul de pe laiță, ei și numai ei să se arate așa de zgârciți în prețeluirea obiectelor, în biciuluirea lor, se zicea pe atunci după moda ungurească a fiscului; că bietul cislaș se vedea despoiat de multe lucruri scumpe lui, de primă nevoie în mica lui gospodărie, dar pentru slujitorul gospod s-au născocit să nu însemne nici două parale", deci, în vederile slujbașilor, când spuneai două parale în loc „de a spori ideea în cantitatea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Intrasem într-o epocă în care, ca și în timpul lui Ludovic al XIV-lea în Franța, fiecare Domn zicea: „Statul sunt eu!", și căuta procedee să nu se dezică. La 1782, la moartea Episcopului Inochentie, domnul fanariot, Constantin Mavrocordat, a despoiat Episcopia de „toată averea ei mișcătoare și nemișcătoare, atât proprie a Episcopiei cât și a particularilor", care obișnuiau să încredințeze episcopilor spre păstrare micile lor capitaluri. Aceasta deoarece contrar legilor civile și canonice, fanarioții și slujitorii lor, inclusiv legiștii făceau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
atât în Moldova cât și în Muntenia. Milostivul Mitropolit, totdeauna a luat partea mulțimii. Iată o întâmplare petrecută la Iași la 1819, pe vremea domnitorului Scarlat Vodă Callimachi consemnată în cronici... „Iași în 1819... Cand zapciii se puseră pe prăpăd, despoind oamenii de bani și de avutul lor, poporul „ridicându-se”, locuitori din Tătărași, ca la o mie de oameni, au intrat în târg pe la 9 ceasuri dimineața, unde mai adăugându-se peste o mie de oameni învecinați, unii cu arme
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din sudul Basarabiei, turci, dar și un număr de aventurieri maltezi, care locuiau, ca și grecii, în "câteva barace de scânduri sau în simple colibe de trestie, ridicate pe plaje"937. Principala ocupație a acestora din urmă "consista în a despoia, pe o scală mare (...) pe nenorociții căpitani, obligați, din cauza obstacolelor ce întâlneau în acest loc, de a recurge la serviciile lor"938. După încheierea războiului Crimeii, conform prevederilor tratatului de pace de la Paris din martie 1856, a fost instituită o
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anticreștină : „Spart-au bolți [= prăvălii] negustorești/ După sfaturi jidovești,/ De mărfuri prădându-le,/ La jidovi vânzându-le !/ Care boltă mai era,/ Jidovii le-o arăta ;/ De era moldovenească,/ Ei le zicea că-i grecească,/ Și turcii aprinși pe loc/ O despoia și-i da foc,/ Dând averea creștinească/ În mâna cea jidovească” (6, p. 71). Tot În acea epocă, Alexandru Pelimon a publicat romanul Catastrofa Întâmplată boiarilor În muntele Găvanul, 1821 (București, 1864), În care evocă și el Eteria. Boierii români
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mult, cât de fragile au fost acele construcții pe care au voit să le ridice în afara Bisericii Catolice, ce folos ar aduce siguranței și păcii sufletelor lor, chiar și lumii, revenirea în sânul ei“. Dar pentru asta, trebuie să ne despoiem de orice egoism meschin și să trăim mai profund ca niciodată, semnificația catolicității plămădite de iubire adevărată și evanghelică. „Dar, uneori - continuă pr. Manna în cartea sa „I fratelli separati e noi“ -, suntem tentați cu toții să simțim o adevărată plăcere
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
istoria limbii române: „Limba poporului romanilor celor de demult vecuiește până astăzi în gura românilor noștri. Căci cu această limbă au venit strămoșii românilor de la Roma în zilele împăratului Traian, care bătând pe Decebal și dezrădăcinând vița dacilor din Dacia, despoind Dacia de locuitorii cei vechi, nemărginită mulțime de romani, din toată împărăția romanilor, adică din toată Italia, au adus în Dacia, ca ei toate orașele și toate satele Daciei să le țină și să le domnească”. Dialogul imaginar între Nepot
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
îndure micșorarea drepturilor moștenite, izgonirea limbii lor din viața publică, din școală și chiar din biserică; considerând că în același timp poporul băștinaș a fost împiedicat sistematic de a se folosi de bogățiile izvoarelor de câștig ale acestei țări și despoiat în mare parte de vechea sa moștenire; considerând că, cu toate acestea, bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferință, va sosi și că moștenirea lor străbună, tăiată prin granițe nelegiuite, se va reîntregi
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munții să răstoarne, Mândra să-mi întoarne, Să mi-o-ntoarne-n cale, S-o ducă de vale!". Domnul se-ndura, Ruga-i asculta Și sufla un vânt Un vânt pe pământ Paltini că-ndoia, Brazi că despoia, Munții răsturna, Iară pe Ana Nici c-o înturna! Ea mereu venea, Pe drum șovăia Și s-apropia Și amar de ea, Iată c-ajungea! Meșterii cei mari Calfe și zidari, Mult înveselea Dacă o vedea, Iar Manea turba, Mândra
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Elinei 332). A atacat-o, evident, Vodă Șerban „în mânia lui, pe care toți o cunoaștem și înaintea căreia se sfărâma orice împotrivire. Socotindu-se nedreptățit, „el amenință cu moartea pe acei din sângele lui, cari uneltise pentru a-l despoia sau, mai bine, pentru a-l împiedeca pe dânsul de a despoia pe alții”333. Martorii - mitropolitul Thedosie Veștemeanu, ieromonahul Ștefan - au fost obligați să declare nul actul pe care-l autentificaseră (Vodă și aliații lui le-au furnizat chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care toți o cunoaștem și înaintea căreia se sfărâma orice împotrivire. Socotindu-se nedreptățit, „el amenință cu moartea pe acei din sângele lui, cari uneltise pentru a-l despoia sau, mai bine, pentru a-l împiedeca pe dânsul de a despoia pe alții”333. Martorii - mitropolitul Thedosie Veștemeanu, ieromonahul Ștefan - au fost obligați să declare nul actul pe care-l autentificaseră (Vodă și aliații lui le-au furnizat chiar niște „izvoade”: „Dosoftei, patriarhul de la Ierusalim [...] au trimis pre nepotu-său, arhidiaconul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
arătat lucrul acesta printre voi, în tot felul și în toate privințele. 7. Sau, am făcut un păcat, cînd m-am smerit pe mine însumi, ca să fiți înălțați voi, și v-am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu? 8. Am despoiat alte Biserici, primind de la ele o plată, ca să vă pot sluji vouă. 9. Și cînd eram la voi, și m-am găsit în nevoie, n-am fost sarcină nimănui; căci de nevoile mele au îngrijit frații, cînd veniseră din Macedonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
-l mai văz de-acuma. [BOGDAN] Cu sănătate, tată! (iese) [DRAGUL] Să nu mă simtă numa. Mi-e frig, mi-e frig de moarte, ca și atuncea, iarna, Pe când cu craiul Ludvig împresurarăm Varna, Și eu, rănit de moarte și despoiat de hoți, Simțeam cum îmi îngheață în sân rărunchii toți... Era un ger... și lupii urlau flămânzi în câmp, Deasupra mea în aer auzeam într-un răstîmp Cum cloncăneau în stoluri corbi negri, uli sălbateci, Zăpadă, alt nimica pe câmpii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
9. "Oare, dacă ar veni niște culegători de struguri la tine, nu i-ar lăsa nimic de cules pe urma culegătorilor?" Dacă ar veni niște hoți noaptea, n-ar pustii decît pînă s-ar sătura!" 10. Dar Eu însumi voi despoia pe Esau, îi voi descoperi ascunzătorile și nu va putea să se ascundă. Copiii lui, frații lui, vecinii lui, vor pieri, și el nu va mai fi! 11. Lasă pe orfanii tăi! Eu îi voi ține în viață, și văduvele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
și ar fi mulțumit și pe popor și pe soldați. Dar, având un suflet când și bestial, iscă el însuși comploturi în armată și o făcu să cază în desfrâu pentru a-și îndestula pofta sa de răpire și a despoia poporul. Pe de altă parte își menținea rău demnitatea, căci 342 r se cobora adeseori în teatru pentru a se lupta cu gladiatorii și mai făcea și alte lucruri asemenea, care se potriveau rău cu demnitatea împărătească; deci căzu în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]