73 matches
-
respective”, a trebuit să declare Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române. Cu adevărat, sunt printre calomniatori și persoane care „nu au habar”, adică nu cunosc modul și scopul unei astfel de sfințiri. Dar vorbesc, cu ură și amărăciune! Desprețuind Biserica noastră națională și înjosind-o, sau denaturând anumite gesturi, acțiuni ale Bisericii, inconștienții sau rău intenționații încearcă să deposedeze credincioșii de arma cea mai puternică în lupta națională, deoarece Credința și iubirea de neam a unit poporul român de-
CREDINŢA TREBUIE SĂ NE UNEASCĂ! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Vavila_popovici_1403472178.html [Corola-blog/BlogPost/349316_a_350645]
-
prin acest răzbel, fără voia ei făcut. Și dacă ei, iluștrii bărbați politici, spun Europei, chiar printr-o programă, că mama lor este atât de "tîmpită" și de "coruptă", cine nu vede că puterile străine sunt îndemnate, silite de a desprețui această națiune și a o repune sub un jug oarecare? Așadar d-lor susțin că, dacă guvernul ar fi putut face războiul fără voia nației, atunci această din urmă e tâmpită și coruptă. Cine, Doamne iartă-ne, le dă voie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Pînă când românii stăpânesc Chilia și Cetatea-Albă, iară ungurii Belgradul sârbesc, până atunci nu vom putea birui pe creștini! " (Vezi...... sec. II. tom. V, Warszawa 1828). Prin urmare sultanul Mahomet știa bine că acest lambeau de terre nu-i de desprețuit, și dacă el zicea aceasta la 1490, de ce să n-o zicem noi la 1878? Mutatis mutandis zicem: Pe câtă vreme Basarabia este în mînile noastre, Rusia nu va putea cuceri Orientul. Căci, după cât dăm noi cu socoteala din ciudatele teorii a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a nu ceda Basarabia; ne-a spus că raposatul, fost milionar de mai multe ori și născut baron, a risipit avere, a lepădat titlu și rang, și-a părăsit țara, fiindcă era democrat și voia să trăiască ca democrat, fiindcă desprețuia deșertăciunea lumească și își iubea națiunea. Cât de trist e a vedea un poet mort și a-i asculta panegiricul, în care numai despre poet nu se vorbește!? În o viață atât de bogată si atât de zbuciumată, d. N.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
susție, cine știe pentru ce, acest nenorocit proiect de lege, d. Ghica nu s-a înjosit, și aceasta-i face onoare, să adune din pulberea în care le-a aruncat opozițiunea armele sfărâmate ale d-lor Sturza-Costinescu. El le-a desprețuit! Un lucru încă care-i face onoare este că a recunoscut că strămutarea domiciliului Societății la București este imposibilă, așa încît tot auditorul s-a convins că strămutarea domiciliului societății în București nu era decât un pișicherlâc al d-lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mâna apropiată de piept, o depărtează și iar o apropie, repetând aceeași mișcare de la actul întîi până la fine. În scena dintre ea și fiul generalului, unde ar trebui să izbucnească disprețul unuia și ura altuia, ei se urăsc și se desprețuiesc fără aprindere, fără violență. La finele actului al doilea, când servul lui Keronan [î]i spune unde se află copilul Luisei, cu toată graba și bucuria infernală să pună mai iute mâna pe copil, zice: "vino - vino cu mine" cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lucrul public. Corpurile legiuitoare au regulat modul plății către comună a sumei de 10 milioane acordate Iașului de Camera Constituantă. Consiliul, prin fraze cari atrăgeau asupra Corpurilor legiuitoare și asupra guvernului ura și disprețul cetățenilor ieșani, a nesocotit acea lege, desprețuind bunavoința cu care țara a oferit să facă mai mult pentru Iași, decât se hotărâse la început, și a refuzat totul, căutând d-nii consilieri să probeze că numai d-lor singuri voiesc binele localității. {EminescuOpXII 262} Acest act al consiliului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
exprimarea unei simple păreri de rău sau altfel...? Forma e indiferentă. Când vedem pe unul proclamând azi căderea monarhiei și instituirea republicei, iar mâne solicitând o funcție de încredere de la acelaș monarh, cată să admitem că suveranul s-a deprins a desprețui oamenii din țara aceasta. Căci, în adevăr, ce opinie își poate forma cineva despre un individ care, pentru o pensie ori o funcție, își renegă tot trecutul, își {EminescuOpXII 418} abjură credințele? "Man muss es in diesem Lande nicht so
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prefacă încetul cu încetul listele de alegători în liste de funcționari plătiți, au știut să întindă sistemul corupției și cumpărării de voturi ca o mreajă de fier asupra țării întregi. Orice - ar gândi oamenii despre guvernul roșu, oricât l-ar desprețui în fundul inimei, ei sunt legați prin mii de interese create în mod factice de guvern și nu pot lucra altfel. Dar daca o țară se poate guverna astfel, daca prin săturarea unor serii de interese private se poate amorți și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
național decât însuși d. Boerescu? Să ne fie dar permis astăzi, când d. Boerescu s-a făcut într-atît ucenicul roșiilor pîn-a le împrumuta stilul și cele mai de rând argumente, să respingem asemenea inepte acuzări, cum sîntem siguri că le desprețuia d. Boerescu când era și dânsul obiectul lor. Prea lesne ar fi răspunsul. Dreptașii, cum zic elegant cei de la "Presa", partizani ai asociațiunilor străine! Dreptașii au adus pe Stroussberg care, printre concesiunile străine, lucește ca soarele în mijlocul palidelor planete? Dar
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de națiune a silit-o să-și caute sprijin în afară de dânsa. Lipsită de puterea ce numai națiunea îi putea da, lipsită de inteligența politică ce numai geniul națiunii o poate produce, străinul s-a putut servi cu dânsa, dar a desprețuit-o. De zecimi de ori ziserăm acestei nenorocite partite că străinul se poate servi cu dânsa, dar o desprețuiește și n-o tratează, n-o poate trata, decât cum tratează orice om pe cel care-l servește pentru o răsplată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
da, lipsită de inteligența politică ce numai geniul națiunii o poate produce, străinul s-a putut servi cu dânsa, dar a desprețuit-o. De zecimi de ori ziserăm acestei nenorocite partite că străinul se poate servi cu dânsa, dar o desprețuiește și n-o tratează, n-o poate trata, decât cum tratează orice om pe cel care-l servește pentru o răsplată oarecare, în contra onorii sale, în contraintereselor și a onoarii familiei sale. Și toate acestea le spune la adresa noastră, a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acuzarea ce chiar astăzi opozițiunea cutează a face. D. Ioan Brătianu a cedat Rusiei la Livadia reîncorporarea Basarabiei. D. C. A. Rosetti o numește o acuzare atât de ridicolă încît ea singură desconsideră și sfărâmă cu totul pe cei cari desprețuiesc atât națiunea prin îndrăzneala lor de-a o face. Această injurie este însă pusă înaintea dovezilor, deci o petitio principii prin care caută a predispune din capul locului pe cititor în favorul dovezilor sale. Dovezile sînt: Rusia ar fi declarat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
trist că organe ce se pretind românești manifestă bucurie și speranță că ministeriile vor urma a se schimba după caprițiile și cuviințele ingerințelor din afară, ba că d-lor nu vorbeau așa când erau {EminescuOpXI 227} în opoziție, ba că desprețuim țara, ba că am reprodus, spre a sprijini ideile noastre, un articol din "Le Nord", ba că conservatorii așteaptă toate de la străini, și altele multe. O spunem drept că nicicând nu ne-am fi așteptat ca "Romînul" să scrie un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mult la opinia ce-ar avea-o despre el un Serurie sau un Pătărlăgeanu decât la interesele țării sale. Daca constatăm mizerabilitatea acestei plebe de ignoranți pretențioși, de oameni al căror patriotism consistă în a trăi din bugetul patriei, atunci desprețuim țara, se înțelege. Știe oare " Romînul" ce l-ar fi așteptat pe guvernul roșu, după unul singur din actele pe cari le-a comis, într-o țară populată c-o rasă mai puțin dezgustată de mizeria vieții sale publice decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țări vecine, a început să amenințe cu moartea pe membrii guvernului și pe susținătorii lor și ai ideilor liberale. Când cineva adoptă o asemenea linie de purtare este natural să nu mai îndrăznească a se înfățișa înaintea poporului, care a desprețuit totdeauna asemenea procedări nedemne și chiar criminale. Zău? Dovadă republica de la Ploiești și aruncarea cu pietre în d. de Radovitz, agentul diplomatic al Germaniei în Romînia! În locul frumoasei și sănătoasei lupte constituționale opozițiunea de toate nuanțele preferă dar uneltirile subterane
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aș putea să stigmatizez așa cum ar trebui să fie stigmatizați acei oameni cari scriu și calomniază în contra tot ce avem noi mai sacru, în contra tronului României (aplauze). Sfârșesc prin a face această declarațiune: Cabinetul de față a calcat Constituțiunea, a desprețuit armata și a nesocotit tot ce românii au mai scump, tronul României, când a primit pe d. general Macedonski în activitate. Observăm în treacăt că termenii din scrisoarea generalului Macedonski nu se refereau la cine credea d. Candiano, ci erau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
franceze, pentru aducerea căreia în țară generalul stăruise. Termenii erau îndreptați în contra unei eventuale misiuni germane. Cu toate acestea, numai pentru că un simplu cetățean demisionat cutezase a pomeni de nemți, merita să fie stigmatizat ca calomniator al tronului, iar cabinetul desprețuise armata, călcase Constituția, nesocotise tot ce-i mai sacru și mai scump, tronul, pentru că rechemase pe simplul cetățean în activitate. Cu măsura cu care măsuri ți se va măsura, zice Biblia. Generalul Macedonski n-a luat parte la 11 fevruarie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
466} 24. ["DECI, TRADUCÎND ACEASTĂ COMPARAȚIE... "] într-o zi. Cine e cauza ruinei? Cei ce zidesc mereu la loc, ar răspunde "Romînul"? Cei ce i-au dat foc într-o zi, zice bunul simț. D. C. A. Rosetti însuși nu desprețuiește acest rău argument. "N-am găsit lăzile pline ca să le golim noi; n-am găsit oameni bogați ca să-i sărăcim noi". Evident nu; nici n-aveați de unde le găsi pline, căci a fost de-ajuns ca la 1866 să fiți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adevărată federațiune a popoarelor, în care unul să stea pentru toți și toți pentru unul; - o federațiune care să garanteze dezvoltarea liberă a fiecărui popor și care să apere dreptul special al fiecărei țări, întru cât însă acest drept nu desprețuiește interesele celorlalți. De li va succede popoarelor ca să fundeze această federațiune, atuncea fiece guvern o va primi de programa a sa și va trebui să lucreze în spiritul ei. Atuncea nu trebuie să mai așteptăm o incertitudine nesigură, atuncea vom
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar zice, căci în urma urmelor fiecare e în stare ca să moară pentru stindard și pentru... chivirnisală. Dar acuși mă pomenesc c-un ziar roșu țipînd: Domnule! D-ta batjocurești opiniunea publică. D-ta calomniezi țara! D-ta, cinic și corupt, desprețuiești presa! D-ta insulți națiunea! Națiunea! Hoho! Națiunea va să zică. Un rău au partidele noastre: că se identifică fiecare din ele cu națiunea. "Sîntem națiunea... nu mai sânt partide-n țară! Toată țara-i numai o partidă: națiunea! " Iată ce zic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la fel de păgubitoare în societatea româ nească față de fenomenul artistic contemporan: („Am observat încă și de astă dată că în societatea românească trăiesc două curente puternice și predominătoare. Unul, al așa-zisei aristocrații, care găsește rău tot ce este românesc și desprețuiește scena românească cu desăvârșire, și altul al șovinismului, al patriotismului absurd care găsește bună orice inepție, destul să fie românească.“ Foarte tânărul gazetar, aflat la începutul unui drum care va dura 54 de ani, se orienta cu destulă siguranță și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
transforma imaginile literare și miturile în valori științifice și tipar obiectiv al unui adevăr irecuzabil", însă în timp ce utopia se axează pe o tematică sociologică, SF-ul insistă pe descoperirile științifice, speculând pe marginea lor, plasându-se la periferia câmpului literar, desprețuind trecutul și încercând să-l înlocuiască cu un viitor fasonat după standardele sale. De fapt, Alexandru Cioranescu subliniază că deși SF-ul folosește metoda utopică în aparențe, nu are intențiile acesteia.366 Ilie Gyurcsik nota și el că literatura SF
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
argint și de aur ungurești și turcești. Monede necunoscute nu se primesc. * II. Tatarii locuitori în Moldova sunt datori domnului cu oști, care luptă de multe ori și cu Tatarii din afară. Națiune foarte sălbatecă. Mânâncă numai carne de cal, desprețuiesc altfel de mâncări, oricât de delicate. * II. Cetatea Romanul-nou, așezată în șes, lângă Siret. Târgu-Romanului iarăși cetate. Siretul le desparte: una pe un mal, alta pe alt mal. Altă cetate, Neamțul. * II. Orașe: Suceava Hotin Neamț Romanu-nou Târgu-Iași Vaslui Soroca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sablé etc. De observat că, afară de Cotnar, nimic românesc nu figurează pe listă. La ora 4, cotilionul fantastic. La ora 7, toată lumea merge iarăși la masă, iar la 8, plecarea. Nu se petrecea rău la 1887. Nici opoziția activă nu desprețuiește banchetele. Un asemenea banchet îl oferă Nicolae Filipescu, directorul Epocii, pentru sărbătorirea a 2 ani de la apariția acestui ziar. Filipescu prezida, având la dreapta pe Alexandru Lahovary și la stânga pe Nicolae Fleva. La acest banchet, Gheorghe Ressu de la Galați a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]