21 matches
-
o monarhie înzestrată cu o Constituțiune a cărei pază este încredințată jurământului și onoarei unui principe dintr-o veche și strălucită viță. Se vede însă că advocații au și ei pe ici pe colo meritul lor și ca nu trebuie desprețuiți. [6 martie 1879] TEATRU ROMÎNESC ["MÎNE, MARȚI 6 MARTIE... "] Teatru românesc. Mâne, marți 6 martie, se va reprezenta în teatrul românesc comedia lui V. Alecsandri Boierii și ciocoii. Comedia aceasta e un tablou de obiceiuri dintre anii 1830 - 1848 și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
venală, să sărim din lac în puț. Mai înainte de toate să nu crează cineva că esistă în lume vreo putere care de dragul evreilor va pune în mișcare vreun soldat, că se vor primejdui oasele unui singur creștin pentru această rasă desprețuită din adâncul inimei de toate popoarele europene. Dacă ar urma într-adevăr o intervențiune - ceea ce nu credem ― cestiunea izraelită ar fi pretextul nu cauza adevărată a ei; iar, dacă e vorba de pretexte, cată să admitem că, îndată ce o înțelegere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca să lase locul numai unei acțiuni de descompozițiune, de anarhie și de decadență. {EminescuOpX 366} Într-o asemenea stare de lucruri și cu asemenea principii admise de șefii noștri politici Cea mai înaltă expresiune a forții unui stat, știința, este desprețuită. Cea mai prețioasă sorgintă a activității naționale, laboarea, este desecată. Cel mai demn titlu la atențiunea oamenilor ce se află în capul afacerilor publice, meritul, este desconsiderat. Cel mai nobil sentiment ce împodobește pe omul ce aspiră a juca cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și a-și susține drepturile lor. Dar ar fi trebuit ca d. Waddington, primul ministru al primei naționalități latine, să consimtă a citi și a sprijini dinaintea Congresului de la Berlin memoriul produs de această mică naționalitate latină cu atâta usurință desprețuită. Ar fi trebuit ca d. Gambetta să nu facă atâta gură despre Grecia și greci precum a făcut-o, ci să recunoască că politica lui Napoleon al III, maltratată în mod atât de constant, înnegrită și batjocorită de el, fusese
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deputaților, a miniștrilor, a regelui, a reginei, a nației și a tot ce părea că nu merge în spiritul și cu pasiunile acelei aglomerațiuni de individe cari populau salele cluburilor. Geniul uman era condamnat; știința și esperiența seculelor era nesocotită, desprețuită; divinitatea era pusă în joc. A nu fi clubist era a nu fi onest, integru, liberal, patriot; pretutindeni și în tot locul clubiștii nu vedeau decât comploturi, corupție, imoralitate. Oameni de rând, oameni cari n-aveau nici un legământ în societate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asigurat subsistență comodă, iar pentru invalizi s-au edificat un azil care se susține din bugetul statului. A fi fost honved este titlu de a fi preferit la orice post. Dar românii cari au participat la mișcările din 1848 sunt desprețuiți, conducătorii - oficerii - lor, și chiar cei decorați, sunt necontenit insultați de societatea și jurnalistica maghiară și timbrați de răi patrioți, invalizii cari mai trăiesc și orfanii lor pe strade, avizați la mila oamenilor - și până când pentru așa numiții martiri maghiari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adoptă repede un mare număr de cuvinte și forme grecești, apoi, la rândul său, această limbă a orașelor contribuie în măsură mare la descompunerea și alterarea limbii naționale de la țară. Încă în sec. III î. Hr. limba veche poporană latină rămase desprețuită și persecutată. Literații romani începură să imiteze pe greci: în gramatică, în poezii, în filosofie, în istorie și chiar în geografie. Geniul popoarelor italice începe a se schimba” (p. 721). Trecerea de la limba veche, aglutinantă, la latina flexionară este văzută
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Buciumul român, fără a fi trezit vreun interes pînă în 1887, cînd apare volumul Cercetări literare al lui Aron Densusianu, care deploră „fapta tristă” ca „o operă însemnată, o adevărată muză, să zacă ca cenușăreasa după cuptori, neluată în seamă, desprețuită”. Dar asta nu e tot. În genere opera lui Ioan Budai-Deleanu e considerată drept una de început, de „descălecat” pe tărîmul literaturii noastre, ceea ce e adevărat doar într-un anume sens, în cel cronologic. Intrată în raza recunoașterii într-un
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
roditoare. Iată o dovadă pe care ne-o datoresc toți oamenii noi, toți cei ce n-au un trecut public îndărătul lor. Orice ar face un asemenea homo novus fiecare zice: ceea ce face el aș fi putut face și eu. Desprețuit înainte de-a apărea și înainte de-a lucra, inspirând ură adversarilor, invidie amicilor politici, inspirând, prin neînsemnătatea lor, fiecăruia dreptul de a-i controla faptele și de-a le critica, escitînd prin energie indignarea adversarilor și amicilor, prin modestie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mângâiere pe care foaia vieneză le aduce guvernului din București, pentru motive asupra cărora nu insistăm, rămân faptele povestite cari, fără altă deducere logică, reprezintă prin ele înșile sterilitatea totală a politicei guvernului. Izolați cu desăvârșire, căzuți sub ura Rusiei, desprețuiți de Germania cu toate că un dinast al ei ocupă tronul României, stăm în fața lumii ca niște milogi de cari se - ndură Austria însăși, căutând a îndulci prin politețe cel puțin hapul amar al viitoarei vasalități economice și politice. [9 februarie 1883
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mare, de adînc-acea rușine A inimei tale sterpe și lipsite de amor. Aste pănuri purpurie, aste marmuri, ăst covor, Toate gajuri ale gloriei tale-atîta de deșerte, Nu sunt oare tot atâtea mărturii desigur certe Și dovezi umilitoare că ai fost desprețuită? Au brățara asta mândră cine-o dete ca ispită? Un arhont? Un preot poate? (LAIS scoate brățara) Cine salba de la gît? Cine mândra diademă? Dac-ar fi numaidecât Să mă-nduplec a ta jertfă în sfârșit să o primesc Mântuirea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nici soldaților. Încolo el era vrednic de respect prin atâtea virtuți și au știut în tot timpul domniei lui să ție atât de bine în marginele lor amândouă stările acestea de oameni și nu s-a făcut nicicând urât sau desprețuit. Pertinax însă a fost ales contra voinței soldaților, cari se deprinseseră la desfrâu sub Commod și găseau insuportabilă viața regulată pe care Pertinax voia s-o introducă. Asta a produ-s ură. La asta se adaose deconsiderarea din cauza bătrânețelor lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se cobora adeseori în teatru pentru a se lupta cu gladiatorii și mai făcea și alte lucruri asemenea, care se potriveau rău cu demnitatea împărătească; deci căzu în despreț în ochii soldaților. Urât pe de o parte, pe de alta desprețuit, căzu jertfa unei conjurațiuni. În sfârșit despre Maximin. Acesta era extrem de războinic și, fiindcă oștirea avea un fel de aversiune contra felului muieresc al lui Alexandru, despre care am vorbit mai sus, îl uciseră pe acesta și-l aleseră împărat
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fiindcă oștirea avea un fel de aversiune contra felului muieresc al lui Alexandru, despre care am vorbit mai sus, îl uciseră pe acesta și-l aleseră împărat pe Maximin, care însă nu domni mult. Două lucruri îl făceau urât și desprețuit. Întâi originea sa obscură, căci păscuse vite în Tracia (ceea ce era știut de toți și-l degrada în ochii tuturor); apoi că pregetă de-a merge la Roma în chiar începutul domniei lui și de-a lua în posesiune demnitatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Spaniei și Franței împăciuirea tuturor Se va face unirea bisericilor și mântuirea întregei creștinătăți. ["REPUBLICA ARISTOCRATICĂ... "] 2292 Republica aristocratică c-un rege ereditar ["OPINIA PUBLICĂ"] 2255 Opinia publică. 382 {EminescuOpXV 383} ATACURI LA PERSOANE [RUSET ȘI BOERESCU] 2292 [1] Trebuie desprețuiți aceia pe care i-am pierdut * și aduși acolo ca demosul să-i spânzure de felinar. Când vom descrie poporului românesc legile lui vechi și drepte va spânzura și pe Ruset și Boerescu. [2] Pe doi oameni [î]i urăsc
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cei mai mari sunt nevoiți a suferi batjocură și despreț, mai ales de la oameni ce nu sunt în stare a li recunoaște meritele și cari au alte închipuiri și altă manieră de a gândi. Dar de nimeni nu sunt mai desprețuiți decât de sine înșii. [16] Mulți scriitori nu stimează pe nimeni și nu-l cred pe nime de geniu decât după ce a dovedit în o sută de coale că-i un nebun. [17] Un om cu temperament fericit și fără
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în urmă-i cadavru demn de jale, Că nici un mort nu iese din umbra groapei sale 70Și totuși credeam tare divinul jurământ. Orice plăcere-n lume ți-am junghiat-o ție - Acum m-arunc la tronu-ți acel judecător, Căci surd desprețuit-am a lumei flecărie, Numa-n a tale bunuri credeam cu frenesie, 75Acum cer recompensa-mi, divin răsplătitor! "Eu îmi iubesc copiii cu egală iubire! ", Din sfere nevăzute zise-un geniu divin. Sunt două flori, el zise, ascultă Omenire, Sunt
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
1866 ) Dacă vreodată în lunga-ți cale, Te-i simți, frate, nenorocit, Pieptul în chinuri, inima-n jale, Viața-ți în lacremi o tristă vale, Ochiu-ți în plângeri de dor răpit; Când afară soarte, fără de nume, Te-i vedea singur, desprețuit, Un singur suflet nu-i avea-n lume, Luptând cu-a vieții valuri în spume, Un suflet care te-ar fi iubit; Când fug amicii de lângă tine, Când plângi de moarte-i trist, părăsit: Gîndește-atuncea și tu la mine, Nici
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a tale lacrimi ce-mi lasă suvenire, Dormeam, pe nesimțite, zicîndu-ți: te iubesc. Îmi mai aduc aminte c-odată pentru mine Viața ți-ai depus-o, că trebuia să mor, Onoarea și viața au fost atunci de tine De tot desprețuite pe lîng - al meu amor. Rămâneți suvenire amorul din junețe În care cu plăcere cu tine am trăit, Ca să-ți aduci aminte vr-odată-n căruntețe Să-ți zici cu lăcrămioare, ah, cât am mai iubit.
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
școală fără instrucțiune bună, în acest timp formele se discreditează cu totul în opinia publică și întârzie chiar fondul, ce, neatârnat de ele, sar putea pro duce în viitor și care atunci sar sfii să se îmbrace în vestmântul lor desprețuit.<ref id=”1”>Ibidem, p. 165. </ref> Și, dacă textul din 1868 este punctul de plecare al „reacției“ îndreptate în contra proliferării simulacrelor, discursul din 1876, rostit în Cameră spre a apăra un proiect de lege a educației, dezvoltă viziunea pe
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
rusolatri". Dar Russo, în numele moldovenilor, se roagă de ardeleni să-i lase să lucreze în voie "limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce-a mai fi". "Noi moldovenii, dimpotrivă, simțim că mare avuție, inspirație și limbistică este în cântecele desprețuite în Ardeal, și cu ele, și voia criticului, vom urma înainte cercetările retrospective."1 În capitolul precedent, voind să precizez factorii culturii românești din Moldova, în deosebire de Muntenia, am arătat că curentul latinist, ca și cel politic francez, a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]