10 matches
-
drepte la apropierea umbrei tale. Las de-o parte alte poeme demne de atenție, neavând răbdarea de a le prezenta. Iată, totuși, unul din aceeași perioadă, "Oră", cu versuri voluntar scandate : Veghe de tine, veghe de lună, vâslele galbene se despreună. Bate o oră atât de tare că se rup foile din calendare. Dacă orientarea narcisică m-a ajutat, cât de cât, în mai juvenilele mele celebrări de mineri și alți oameni ai muncii, asumarea ei nu-mi reușește în poezia
Anevoioasa desprindere de țărm by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8291_a_9616]
-
alții de ignoranța sa și căpătă un tic, acela de a aproba orice afirmații, cu înțelesul: "asta se știe, e curent". În felul acesta, părea a urmări perfect ideile celorlalți. De exemplu: - Asta seamănă, zicea un profesor de istoria artelor despreun obiect emailat ce se afla înaintea sa, cu emailiile bizantine reproduse de Kondakof. Ca simili, e de efect! Demirgian dădea din cap, zicând cu gestul: "Știu asta, e curent!" G. Călinescu Sau intra un profesor cunoscut de istoria universală, în
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și În miezul deșteptării sale. În prima clipă nu se putu dumiri ce se petrece cu el, pentru că voia să-și deștepte osteniții săi copărtași de letargie, copărtași Întru vise, așa că doar cugetul său se afundă În hăurile vremii ca să despreuneze somnul de trezie, ca, mai apoi, slujindu-se de cugetul său, și cu ajutorul Domnului căruia i se rugase, să-și poată veni În simțiri. Numai că În sinele său nu află altceva decît năluca visului și a deșteptării, a aceluia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sinele său nu află altceva decît năluca visului și a deșteptării, a aceluia de dinainte și de după, În sinea sa nu află nimic decît bezna aceea bălmăjită care, de bună seamă, fusese Înaintea creației, Înaintea facerii, cînd Domnul Încă nu despreunase somnul de trezie și veghea de vis. Și de n-ar fi fost trandafirul din inima sa, de n-ar fi fost dulcele nume al Priskăi, dacă amintirea ei nu i-ar fi fost pecetluită În trup, În piele, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
și În miezul deșteptării sale. În prima clipă nu se putu dumiri ce se petrece cu el, pentru că voia să‑și deștepte osteniții săi copărtași de letargie, copărtași Întru vise, așa că doar cugetul său se afundă În hăurile vremii ca să despreuneze somnul de trezie, ca, mai apoi, slujindu‑se de cugetul său, și cu ajutorul Domnului căruia i se rugase, să‑și poată veni În simțiri. Numai că În sinele său nu află altceva decât năluca visului și a deșteptării, a aceluia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
sinele său nu află altceva decât năluca visului și a deșteptării, a aceluia de dinainte și de după, În sinea sa nu află nimic decât bezna aceea bălmăjită care, de bună seamă, fusese Înaintea creației, Înaintea facerii, când Domnul Încă nu despreunase somnul de trezie și veghea de vis. Și de n‑ar fi fost trandafirul din inima sa, de n‑ar fi fost dulcele nume al Priskăi, dacă amintirea ei nu i‑ar fi fost pecetluită În trup, În piele, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ai fost rugă, Mi-ai fost păcat, fior nebun; Și ce-mi ești azi, din lumea ntreagă Mai pot doar dorului să-i spun! Mi-ai fost icoană, chip de zână Cu trup fierbinte și păgân; Și ce apus ne despreună Nici cerului nu vreau să-i spun! Azi din altar e doar ruina, Icoane-au chipul spre pământ, îmi plânge-amar în suflet vina Și nu mai spun niciun cuvânt! Plâns de furtună îmi plânge cerul doruri sfârtecate De-amare drumuri
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pierd rugia din obraz. 163 {EminescuOpVI 164} 93 Strugurele greu de vie Spune badelui să vie, Să nu vie cu zăbavă Că mi-i dor și mi-i degrabă. 94 Cine-n lume s-a afla Pe noi a ne despreuna? Iaca dealul s-o aflat Pe noi ne-au despreunat. 95 De-aș trăi cât aș trăi Diacon n-aș mai iubi, Când îi vremea de - ntîlnit Șede-a casă la citit; Când mi-i dor de sărutat Șede a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de vie Spune badelui să vie, Să nu vie cu zăbavă Că mi-i dor și mi-i degrabă. 94 Cine-n lume s-a afla Pe noi a ne despreuna? Iaca dealul s-o aflat Pe noi ne-au despreunat. 95 De-aș trăi cât aș trăi Diacon n-aș mai iubi, Când îi vremea de - ntîlnit Șede-a casă la citit; Când mi-i dor de sărutat Șede a casă la scriat; Când mi-i dragostea mai dulce Ia
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ochii închiși și recreează mental prezențele celor din jur doar după felul lor de a se exprima. Uneori deschide ochii, apoi îi închide la loc și „încearcă să developeze ce a fotografiat în fracțiunea de secundă cât a avut pleoapele despreunate”. Povestitorul Nae Stabiliment are o tehnică specială: „Alege, nu se știe cum, doar cuvântul potrivit și e, dacă vreți, nonparafrazabil. Se joacă, mângâie cuvintele, le împrăștie în urechile auditorului, ca un țăran care zvârle semințe pe holdă. Nici prea multe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]