361 matches
-
unul dintre cele mai inteligente filme românești. Trecând la "conținutul ideatic și informațional" al peliculei, din punct de vedere istoric ea spune răspicat lucruri care trebuiau spuse, "adevăruri de nișă" și care sunt mult mai percutante în context. Faptul că "destalinizarea" României impusă de Moscova a fost una falsă, concretizată în epurarea evreilor din partid. E un fapt, vorba unui critic francez, cu adevărat "suprarealist", pentru că partidul comunist român în forma lui inițială, infimă cât era, fusese pus pe picioare și
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
a realității, o asemenea perseverență în a crea realitatea dorită și până la urmă chiar a crea acea realitate depășesc cu mult tot ce s-a făcut de-a lungul mileniilor în materie de mistificare ideologică a vieții." (p.82) Urmează destalinizarea formală (1953-1964) când se formează o altă viziune asupra contradicțiilor de clasă, o dedogmatizare însă inconsecventă și perfidă care produce confuzie doctrinară, „minunata confuzie". Literatura se împarte acum în literatura aservită care încorporează mai abil ideologia și o literatură tolerată
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
de vedere personal, pe care-l voi expune ca atare și în dezbatere. Două serii de fenomene politice s-au intersectat în viața literară românească a deceniului 7. Au fost, mai întîi, circumstanțele externe. Europa de Est se afla, toată, sub efectul destalinizării. Raportul secret al lui Hrușciov din 1956, în care crimele lui Stalin erau denunțate oficial de către sovieticii înșiși, a fost considerat, de către unii analiști, chiar de pe atunci, drept începutul sfîrșitului sistemului comunist. Cu toată reprimarea violentă a revoluției ungare, valul
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
România s-a resimțit acest șoc. Nu într-o măsură la fel de mare ca în Ungaria sau Cehoslovacia și într-un mod întrucîtva diferit, dar s-a resimțit și consecințele pot fi constatate de către istorici. Între ei, și aceia ai literaturii. Destalinizarea a fost minimă în România. Și a avut, începînd îndeosebi din aprilie 1964, un pronunțat caracter antisovietic. Nu întîmplător, România va fi singurul stat membru al Tratatului de la Varșovia care nu va participa (nu va fi solicitată?) la invadarea Cehoslovaciei
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
a permis-o (dincolo de punctele de vedere exprimate de participanți) a fost una, cel puțin pentru mine, neașteptată: resposabilii cu politica culturală a PCR par să fi fost, în anii '60, conștienți exclusiv de importanța desovietizării, nicidecum de aceea a destalinizării regimului comunist român. Dezghețul n-a putut fi, în aceste circumstanțe, nici cu voie, nici fără voie de la partid: pur și simplu partidul nu avea conștiința procesului de liberalizare și deschidere la care îl obliga situația internațională de după 1956, în
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
dar care nu l-a condus spre reforme interne, precum în Ungaria, Polonia sau Cehoslovacia (iar în anii '80 chiar și în Uniunea Sovietică), ba, din contra, l-a determinat la un comunism cît mai "ortodox", capabil să contracareze riscurile destalinizării și să mențină intact monopolul puterii. Cultura a fost singurul domeniu în care a existat o brumă de libertate, oarecum ca efect pervers al rigorismului politic, economic și social. Acesta a fost paradoxul dezghețului à la roumaine dintre 1956 și
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]
-
ar fi ajuns să preia puterea: "...în epoca respectivă Pătrășcanu avea datele fundamentale (...) pentru a construi un comunism național, nu în sensul lui Enver Hodja, ci în sensul lui Tito. Dacă se mergea spre iugoslavizare, s-ar fi mers spre destalinizare plus desovietizare. Dacă se mergea spre albanizare, se mergea spre desovietizare și superstalinizare. Prin comparație cu Dej, cu Răutu, cu Ceaușescu, Pătrășcanu era un potențial Tito" (p. 216). Cum trebuie pusă în discuție chestiunea crimelor comuniste în așa fel încît
Inocenți cu mîini murdare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14277_a_15602]
-
o descleștare iar Europenii sperau să facă comerț (cu România - n.tr.). În 1955, Ceaușescu i-a succedat lui Gheorghiu-Dej, și deoarece România avea petrol și deci valută convertibilă, aceasta a putut să ignore Discursul Secret al lui Hrușciov și destalinizarea care i-a urmat. Pentru o vreme, acesta (Ceaușescu - n.tr.) a fost văzut ca reformator în țară și în străinătate. Mai târziu, s-a dovedit a fi cel mai crunt și inconstant dintre liderii statelor satelit (ai Uniunii Sovietice
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
O dată cu mica liberalizare din anii '60, cînd cenzura s-a relaxat, fără să dispară totuși, a devenit posibilă o literatură adevărată, căreia însă nu i se îngăduia să meargă pînă la capăt. Jumătățile de măsură caracterizau perfect dezghețul ideologic de după destalinizarea impusă de Hrușciov, care, la noi, s-a făcut simțită spre sfîrșitul vieții lui Dej și începutul epocii Ceaușescu. Atîta timp cît aplicase criterii stricte, cenzura nu permisese opere de valoare, decît prin rarisime excepții, mai ales în proză. Jumătatea
Cititul printre rînduri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16693_a_18018]
-
tentative de a o prezenta drept "adevărata epocă de aur". Capitolul despre anii 1940 - 1947 se cheamă "De la o tutelă totalitară la alta, frontiere și regimuri instabile", iar cel din anii 1948-1989, "Comunismul în România: stalinism fără milă, naționalism fără destalinizare, cădere fără tranziție". Anume reacții ar putea stîrni, firește, și denumirea subcapitolului care încheie lucrarea - "După 2004: Traian Băsescu sau megalomania Ťaxei Washington-Londra-Bucureștiť". Este însă o încheiere logică și coerentă, în perfect acord cu ansamblul. De origine română, trăit de la
O istorie a României apărută la Paris by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8110_a_9435]
-
referi la câteva episoade mai vechi ale disidenței scriitoricești, cu ecouri azi tot mai slabe sau cu desăvârșire uitate.Fac totuși parte din istorie. Anul 1956 începuse sub semnul dezghețului hrușciovian, neagreat de echipa Dej care a înțeles imediat că destalinizarea ar fi costat-o trecerea cârmei în alte mâini.Oficial Gheorghiu Dej nu se pronunțase și în acel nici da nici nu al său era văzută mai degrabă o acceptare a noului curs decât o respingere. Era greu de conceput
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
timp, și nu atât convulsiile interioare ale unui mare timid (așa cum reiese din delicatul autodenunț al lui Valeriu Cristea) ne interesează cu adevărat, cât povestea unei existențe pentru care nume ca Gheorghe Gheorghiu-Dej sau Nicolae Ceaușescu ori concepte improvizate ca "destalinizare", "perestroika" sau "glasnost" țin de o durere vie, neatenuată și nedisimulată în vreun fel. În mai mică măsură decât o urmare a După-amiezei de sâmbătă, Bagajele pentru paradis sunt o prefață sau o promisiune pentru o altă - ipotetică și viitoare
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
schimbare, nu numai in URSS, ci și în țările-satelit.134 Iar diminuarea și chiar dispariția retoricii anti-iugoslave au semnalat faptul că un nou sistem de relații prindea contur nu numai în interiorul blocului, ci și în mișcarea comunistă mondială.135 Promovarea destalinizării urma să aibă efect atât asupra politicii interne a RPR, cât și asupra politicii sale externe. În aprilie 1954, în urma unui proces înscenat, Dej obține executarea lui Pătrășcanu, cel care îi putea provoca prăbușirea politică și era rivalul său potențial
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
XX-lea a afectat dramatic relația dintre URSS și sateliții săi, Dej împărtășind inițial, alături de Mao Tzedun nemulțumirea față de senzaționalismul lui Hrusciov. Acesta avea să fie primul stadiu al disputei româno-sovietice. Dej a început să-i curteze pe chinezi, după destalinizarea din URSS, RPR având mai multe în comun cu Chină și Albania. Pentru Dej, demascarea mitului lui Stalin a reprezentat o mare eroare strategică și ideologică, o concesie făcută revizionismului iugoslav.151 Cu toate acestea, la Plenară din martie 1956
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
atacurile violente ale albanezilor și chinezilor împotriva Iugoslaviei lui Tito.152 Că gest simbolic în privința asigurării diversității în cadrul blocului și din "respect" pentru Tito Moscova a desființat Cominform-ul (aprilie 1956) și a început să exercite presiuni asupra liderilor est-europeni în vederea destalinizării sistemului din țările lor, precum Hrusciov făcea în URSS. Pe masura ce liderii din București și Budapesta (care au fost cele mai conservatoare în bloc), precum și politica dusă de aceștia, au început să dea semne evidente de schimbare, Tito a căzut de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fost un prilej excelent pentru grupările rivale din partid de a-și impune supremația. Lucrețiu Pătrășcanu a fost arestat în 1948, apoi condamnat și executat în 1954, iar grupul Pauker-Luca Georgescu a fost eliminat din partid în 1952. [...] După 1953, destalinizarea practicată de Hrușciov a fost principalul pericol pentru stabilitatea regimului Dej: «V-ați obișnuit să trăiți sub aripa caldă a Armatei sovietice, dacă n-ar fi Armata sovietică nici trei zile nu v-ar răbda poporul.» (Viaceslav Molotov, într-o
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
manifestă preocupare pentru ameliorarea condițiilor materiale de existență, vrea și industrializare, și bunăstare. Semnul cel mai grăitor al «noului curs» îl constituie plenara CC din 22-25 aprilie 1968, considerată, pe bună dreptate, de Dumitru Popescu drept «momentul maxim al procesului destalinizării în România, vârful său. Securitatea e pusă la stâlpul infamiei!» [...] Plenara a reabilitat una din «specialitățile» regimurilor comuniste - pe Lucrețiu Pătrășcanu, pe alți comuniști care fuseseră loviți în timpul lui Gheorghiu-Dej, ca și pe cei condamnați și executați în URSS, din
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Securitatea a făcut notă din convorbirile sale private că a „defăimat regimul comunist”, iar poemele lui conțineau prea multe teme voalat anti-comuniste.[necesită citare] Inerție, în titlul celui de al doilea volum poate să se fi referit la absența unei destalinizări veritabile a regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Personalitatea zilei: Nicolae Labiș by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80634_a_81959]
-
trecut. Nu doar membrii „grupului fracționist, antipartinic și fără de principii” Molotov, Kalaganovici, Malenkov, Bulganin, Pervuhin, Saburov și Șepilov „care li s-a alăturat” (așa avea să rămână acesta în istorie, „Șepilov care li s-a alăturat”) se opuneau din răsputeri destalinizarii, ci și liderii unor partide comuniste aflate la putere ori în opoziție (Mao Zedong, Gheorghiu-Dej, Antonin Novotny, Walter Ulbricht, Enver Hoxha, Dolores Ibarruri, Maurice Thorez). Se formase un front comun de rezistență împotriva liberalizării socialismului. Sigur, Mao vorbea prin megafonul
Despre materialismul oniric - Lenin, Stalin, Hrușciov și visul tovarășei Lazurkina by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/5116_a_6441]
-
Novotny, Walter Ulbricht, Enver Hoxha, Dolores Ibarruri, Maurice Thorez). Se formase un front comun de rezistență împotriva liberalizării socialismului. Sigur, Mao vorbea prin megafonul albanez, Dej pretindea că susține reformele, dar în fapt era vorba de boicotarea inițiativelor legate de destalinizare. Pentru a potența dramatismul momentului, Hrușciov a apelat la serviciile unei vechi bolșevice, Dora Abramovna Lazurkina (1884-1974), membră de partid din 1902, fostă deținută, ani îndelungați, în Gulag. Veterana militantă Lazurkina a luat cuvântul și a relatat că în anii
Despre materialismul oniric - Lenin, Stalin, Hrușciov și visul tovarășei Lazurkina by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/5116_a_6441]
-
constituie, așa-zicând, un păcat consistent, o culpă majoră. După o decadă, însă, lucrurile se schimbă în mod fundamental. Regimul deja consolidat la noi nu mai are dușmani de lichidat; și atunci îi inventează. Represaliile după Revoluția budapestană sunt dure, destalinizarea inițiată de Hrușciov fiind dublată, în mândra noastră patrie, de o restalinizare în beneficiul lui Dej, sub stindard național. Iată istoria mare, cu reverberații dureroase la nivelul istoriei mici. Vechea lume, distrusă de noua orânduire, supraviețuiește prin personaje ruinate, prin
Spovedania unui convins by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10761_a_12086]
-
și de Marin Sorescu (1936-1996), importantul poet și dramaturg, ambițiosul literator care a voit să fie și critic ori eseist. Primul roman, Trei dinți din față, 1977, este unul al unei vârste, aceea a iubirii și tinereții, în deceniul simulacrului destalinizării. Iubirea și tinerețea nu apar ca triumf, potrivit clișeelor impuse, dar ca eșec. Tema eșecului la tinerețe, în viață și profesie, ia drept "cobai" ficționali gazetari și scriitori. Ironia amară și dramatică, profundă și complexă, proprie scrisului lui Sorescu, nu
Romancierul Marin Sorescu by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10071_a_11396]
-
a mai avut loc, ca sa poată da motiv de „intarire” a ortodoxiei printr-o centrala moscovita. Cu un singur condamnat care-și recunoaște vina negând că ar fi avut complici, acest proces pregatit încă din stalinism eșuează; iar, în contextul destalinizării și tatonărilor spre înțelegeri depășind războiul rece, nici în țară nu se mai vorbește prea mult. Artizanii provocărilor locale și frățești au avut de așteptat încă cinci ani până ce li s-a ivit ocazia altor arestări spectaculoase. Asta, doar atunci când
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
tribut perceput de cumplitul făuritor al stalinocrației. Atât în fosta Uniune Sovietică cât și în sateliții ei, îndeosebi în România boșevizată și dată de el pe mâna torționarilor mari și mici, vor mai trece câțiva ani până când lentul proces al destalinizării va îngădui afirmarea unor forme mai subtile de degradare umană, dar în conținut la fel de nocive... Spuneam mai sus că aproape toți occidentalii cu ștaif erau fermecați de acela care pentru W. Churchill reprezenta „un mare conducător revoluționar, strateg și om
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
pentru el”[ Securitatea a făcut notă din convorbirile sale private că a „defăimat regimul comunist”, iar poemele lui conțineau prea multe teme voalat anti-comuniste. Inerție, în titlul celui de al doilea volum poate să se fi referit la absența unei destalinizări veritabile a regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej. El și prietenii săi au discutat despre problema Basarabiei. La data de 03 noiembrie 1956, la o nuntă la care au participat aproximativ o duzină de oameni, el a cântat imnul Regatului din România, Trăiască
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]