29,877 matches
-
care ucid iubirea și respectul de sine. Sunt distruse identități prin violul fizic, dar și prin cel psihic. Folosind cu ușurință tehnicile narative și monologul interior, îndeamnă personajele spre introspecție pentru a reda stări zguduitoare, neliniști și indignare în fața unui destin nemilos. Când un copil suferă, părinții mor în fiecare clipă câte un pic; tot de-atâtea ori, Dumnezeu le dă puterea să lupte cu toate relele pământului. Mama și tatăl Iulianei, o adolescentă frumoasă, elevă de liceu, au trăit momente
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
să fac? Ce e mai bine de făcut? Încotro să mă îndrept? Amalia nu se va mai întoarce. Poate doar să‑și ia lucrușoarele... Să‑mi văd de serviciu, bun sau rău, așa cum e el, să mă las în voia destinului. Altă soluție nu am, deocamdată”. Afară era plăcut. Se apropia soarele de asfințit și aerul cu miresme primăvăratice l‑a mai înviorat puțin. A inspirat adânc, a zâmbit privind în sus și s‑a îndreptat cu vioiciune către prima stație
CHEMAREA DESTINULUI (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_1_.html [Corola-blog/BlogPost/355599_a_356928]
-
Israelul nostru, este că nu noi suntem cei duși de alte forțe, ci noi ducem turnul care are ca-ncoronare (parcă este și o coroană, acolo, sus!) cupola aurită. Dar, privind atent, înțelegem că această cupolă e însuși gobul pământesc. Destinul lumii, deci, e dus de noi, atât că nu știm unde! Iar „Turnul Babel” al lui Elron, este frumos, simbolistic și suprarealist, însă de un zguduitor realism oniric și filozofic. Cât despre expoziția care a adăpostit pe malul Mediteranei israeliene
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
resemnare în frunzele care pier. De la munte la câmpie, viața în vis așteaptă Primăvara să învie într-o altă etapă. Dar în natură domnește rece vânt vijelios. Iar ploaia nu contenește să cearnă Cerul noros. Toamna își scrie cuvântul pe destine omenești, vieții rătăcind avântul în ai timpului nămeți. Resemnarea se așterne pe natura pustie. Ducând cu vise eterne, speranța-n reverie. © Maria Filipoiu 29.10.2014. Referință Bibliografică: RESEMNARE / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1406, Anul IV
RESEMNARE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1415305477.html [Corola-blog/BlogPost/384276_a_385605]
-
septembrie 1989, cu poezii, în revista “Argeș”. Deținătoare a „Premiului Special al Palatului Culturii din Pitești”, aceasta este colaborator la o serie de publicații naționale și din străinătate, cum ar fi “Ecoul”, “Tânărul scriitor”, “Luceafărul românesc”, “Oglinda literară”, “Phoenix Magazine”, “Destine Literare”, “România, Liberă în viitor”. În august 2008, alături de alți autori români de pretutindeni, Daniela Voiculescu semnează în volumul II din „Mărturisirea de credință literară”, ce face parte din seria depozițiilor colective inițiate de Asociația Română pentru Patrimoniu și Asociația
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
Zonă a morții” din Everest, Alex Găvan. Două săptămâni mai târziu, pe 24 februarie 2009, la editura Tiparg, vede lumina tiparului cel de al șaptelea tom al Danielei Voiculescu, „Indigo și portocaliu”. Cu o prefață semnată de redactorul șef de la „Destine Literare”, Dan Vulpe, și având pe copertă pictura „La querrera” (Războinicul), realizată de Marisol Hume, cartea vine să întregească experiența poetică a autoarei. De numele Danielei Voiculescu se leagă și volumul „In memoriam ARTUR SILVESTRI”. Într-un eseu și un
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
generozitate. Dragostea se transformă la Daniela Voiculescu, într-o capodoperă, în singura investiție de suflet cu valoare. Taina stihurilor sale izvorăște și alunecă “pe firul timpului în doi/ mai sus de viața amânată...” (Tristețea). Daniela Voiculescu percepe puterea ascunsă a destinului implacabil, dar are totuși, tăria să mai creadă în iubire, în bine, în împlinire. Experiențele potrivnice, vrăjmașe - “Doamne, câtă dezamăgire mă împinge de la spate, câtă tristețe mă întâmpină!” (Oriental Sweetness) - nu i-au răpit puterea de a crede în dragoste
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
-l poate jupui mai ușor pe Moromete, acest personaj insignifiant, cât un punct, concentrează în el masa fenomenală de represiune a partidului care face țăndări o lume liberă. E forța unei hârtii mizere de a mototoli și arunca la coș destinele unor oameni. E hăul stilistic și intelectual care poate oferi, prin contrast, încă o perspectivă asupra lumii descrise de Marin Preda. Aș vedea acest exercițiu, de pildă, în timpul unui seminar de la Facultatea de Litere sau de la cea de Istorie. El
Le dăm copiilor la olimpiadă subiectul cu care noi am picat examenul by https://republica.ro/le-dam-copiilor-la-olimpiada-subiectul-cu-care-noi-am-picat-examenul [Corola-blog/BlogPost/338350_a_339679]
-
pasă și mă doare, când reprezentanții cu demnitate, patrioți se-arată în zi de sărbătoare, să ne vorbească despre moralitate! Adesea mă întreb în statutul meu umil, cu ce și unde a greșit poporul? Povara vieții să-și ducă în destin ostil, când trecutul umbrește viitorul?! De-aș ști că-i merge bine, iubitei mele țări, n-aș pregeta să scriu și osanale! Veste bună să duc pe îndepărtate zări! Când n-oi mai simți vântu-n buzunare! © Maria Filipoiu Din ,,Magia
LA MULȚI ANI! de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1417413763.html [Corola-blog/BlogPost/371969_a_373298]
-
la Festival sunt Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Țăndărică, Teatrul de Comedie, Teatrul Metropolis, Teatrul Masca, Teatrul Nottara, Universitatea Națională de Teatru și Film și Universitatea Hyperion.Printre spectacolele care vor putea fi urmărite se numără „Corsarii”, „O noapte furtunoasă”, „Destin”, ” Fetițe dulci ca-n București”, ”Îngerii” sau „Pierrot Lunatecul”.Ediția din acest an a Festivalului este dedicată jubileului Maria Tănase și anului omagial Tudor Mușatescu. Directorii artistici ai festivalului sunt:George Ivașcu alături de Maia Morgenstern și George Mihăiță.” La cea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/bucurestii-lui-caragiale/ [Corola-blog/BlogPost/93091_a_94383]
-
ca o pasăre. Se împuținează, se strânge, pleacă odată cu zilele, în timp ce umbra rămasă nu-l recunoaște. Nici nu pot împrumuta altul, să-l întorc în pielea bătrână și să-l încapă netezindu-se. Uneori mă mângâie gândul să-i forțez destinul, atunci îmi zic: am să te pun pe picioare și cum ți-o fi norocul ori mori, ori trăiești. Referință Bibliografică: Ori mori, ori trăiești / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2121, Anul VI, 21 octombrie 2016
ORI MORI, ORI TRĂIEŞTI de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1477060474.html [Corola-blog/BlogPost/376293_a_377622]
-
în India, unde a avut o picantă idilă cu un bărbat pasional. Indian fiind, cel care i-a cucerit inima a dezamăgit-o în multe chipuri, astfel încât eroina devine depresivă, dar își adună și ultimele forțe să treacă peste vitregiile destinului. Reverențele critice vă îmbie cu nenumărate lucrări de referință, ce se întrec în splendoare și frumusețe angelică. Semnatarii acestora sunt oameni care gândesc nu numai cu mintea, ci și cu sufletul, și creionează veritabile arhitecturi literare, pe care le trimit
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
La Siliștea Gumești cu Cezar când era mic. V-am urmărit debutul în revista Ateneu ,,Rătăcire în amurg,, Umbrelă pentru singuratate,, Ai fost, rămâi pentru mine unchiul meu Dramaturgul din Bacău pentru eternitate. Azi printre lacrimi îți scriu cu blândețe Destinul nostru ,, O conversie în oglindă,, O ,, Rătăcire în amurg,, ,, Văduve la tinerețe,, Un ,, Drum spre Everest,, ,,Într-o lume captivă,, Azi este datoria mea de suflet, morală Un ultim omagiu domnule Genoiu să-ți aduc Rămâi, ai fost unchiul meu
NECROLOG LUI GEORGE GENOIU de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1455212779.html [Corola-blog/BlogPost/342759_a_344088]
-
din catacombe la lumină și care schimbă ireversibil fața istoriei umanității” (Dimitrios Apostolidis) Marile binecuvântări divine primite direct de la Dumnezeu, schimbă radical soarta celor Aleși, oferindu-le menirea de a se împleti, de a se întrupa în cele mai mari destine ale omenirii, slujind deopotrivă Cerului și Pământului. Așa a fost cazul lui Zamolxes, al Profeților, al Sibilelor, al Fecioarei Maria, al Apostolilor, al Sfinților Părinți, al Împăraților Constantin și Elena, al Marilor Teodosie și Iustinian, al Marilor Eroi, Martiri, Sfinți
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
cu frică și cutremur; păzind întocmai poruncile acesteia, acesta avea să dobândească rod însutit”. (Kedrenos Georgios, Adunare de istorii 1, 498, Index of /PG m /PG Migne /Georgius Cedrenus PG, col. 121-122) Sibilele trace ale Oracolului din Delfi, i-au prezis destinul său mistic imperial: Acesta (Constantin) urmează să stăpânească lumea și să-L propăvăduiască pe Hristos ca Dumnezeu și datorită lui religia idolatră (păgână) va pieri. (Sozomen, Istoria bisericească, cartea 1, cap. 8. Ajungând împărat, generalul Constanțiu, rămâne același om moral
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
responsabilitatea morală și religiozitatea sa, determinând astfel cultura și civilizația europeană și chiar universală. Crucea, acea apariție miraculoasă a semnului sfânt de pe cer încadrată de dumnezeiasca chemare: Prin acest semn vei birui!, l-a renăscut, pregătindu-l pentru marele său destin creștin, care-l aștepta. La vederea unei asemenea priveliști relatează Eusebiu, împăratul și întreaga lui oștire-care, mărșăluind alături de el, asistase și ea la minune-fuseseră cuprinși de uimire, întrebându-se ce putea să însemne acel semn pe cer. Tot cugetând la
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Constantinopolului a izvorât din viziunea ecumenică a imperiului, dar progresiv a dobândit propriile elemente de strălucire și putere. (Vlasios Fidas, în Enciclopedia Larousse, la cuvântul Constantinopol). Remarcabilă este și remarca istoricului Rene Ristelhueber, marele cercetător și analist al popoarelor balcanice: Destinul slăvit al Constantinopolului este gestul împăratului Constantin, care s-a născut acolo aproape, la Niss, în Macedonia. Acestuia i se cuvine lauda, și anume că și-a dat seama de importanța deosebită a unei așezări care se găsea la granița
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
32) Împăratul Constantin cel Mare, punându-se el însuși în slujirea Bisericii Ortodoxe, prin reformele și construirea sfintelor lăcașuri a transformat imperiul într-o entitate creștină, salvându-l totodată din haosul și criza secolului III, prigonitor, influențând evident și salvator destinul omenirii, schimbând soarta neamului omenesc și cursul istoriei universale. Augustul Constantin, care a preluat puterea, afirmă Lactanțiu, a considerat ca măsură prioritară libertatea creștinilor în practicarea cultului religios; și așa a început guvernarea lui, prin reabilitarea religiei sfinte. (Lactanțiu, Despre
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
personalități universitare și bisericești din țară și din străinătate s-au întâlnit la prima reuniune care a dezbătut problema morții martirice, din perspectivele antropologică, medicală și teologică. „Simpozionul acesta vine ca să clarifice o condiție a României, pentru că noi avem un destin istoric tragic, avem un destin politic marginal, dar avem un destin creștin tulburător. Despre lucrul acesta nu se știe. În clipa în care un popor devine conștient de sacrificiul, de jertfa făcută, acel popor are un grad de demnitate mai
PRIMUL SIMPOZION INTERNATIONAL DE MARTIROLOGIE DIN ROMANIA de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 99 din 09 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Primul_simpozion_international_de_martirologie_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584]
-
țară și din străinătate s-au întâlnit la prima reuniune care a dezbătut problema morții martirice, din perspectivele antropologică, medicală și teologică. „Simpozionul acesta vine ca să clarifice o condiție a României, pentru că noi avem un destin istoric tragic, avem un destin politic marginal, dar avem un destin creștin tulburător. Despre lucrul acesta nu se știe. În clipa în care un popor devine conștient de sacrificiul, de jertfa făcută, acel popor are un grad de demnitate mai mare”, a spus Dan Puric
PRIMUL SIMPOZION INTERNATIONAL DE MARTIROLOGIE DIN ROMANIA de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 99 din 09 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Primul_simpozion_international_de_martirologie_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584]
-
întâlnit la prima reuniune care a dezbătut problema morții martirice, din perspectivele antropologică, medicală și teologică. „Simpozionul acesta vine ca să clarifice o condiție a României, pentru că noi avem un destin istoric tragic, avem un destin politic marginal, dar avem un destin creștin tulburător. Despre lucrul acesta nu se știe. În clipa în care un popor devine conștient de sacrificiul, de jertfa făcută, acel popor are un grad de demnitate mai mare”, a spus Dan Puric. „Cuvântul martir este legat foarte mult
PRIMUL SIMPOZION INTERNATIONAL DE MARTIROLOGIE DIN ROMANIA de MĂDĂLINA CORINA DIACONU în ediţia nr. 99 din 09 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Primul_simpozion_international_de_martirologie_din_romania.html [Corola-blog/BlogPost/348255_a_349584]
-
Suntem încurajați să ne deziluzionăm unii pe alții.Și ne descurcăm de minune. Ne privim în oglindă și nu vedem pe nimeni. Între noi și imaginea noastră s-a căscat o prăpastie. Un gol istoric. CINEVA VREA SĂ NE FURE DESTINUL! Propriul nostru mormânt va fi ocupat de-un intrus. Doamne, ajută-l! Costel Zăgan Referință Bibliografică: DEȘERTUL DE CATIFEA (53-54) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 887, Anul III, 05 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 by http://confluente.ro/Desertul_de_catifea_53_54_costel_zagan_1370412153.html [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
autor foto: Victoria Anghelache te regăsesc pe piatra tăcerilor prelungite. ritmul gândurilor se păstrează în sensurile cuvintelor din care crește numărul fisurilor... punctul verde al pietrei prinde rădăcini între două cifre fără contur. suma lor va fi infinitul vertical al destinului în prag de strigăt. vârsta biologică îmi taie aripile într-o zi de septembrie. între tine și un fir de nisip, se adună pașii fugind de furia pământului. tu numeri gloria cifrelor. eu număr cioburile de gânduri și fragmentele de
FRAGMENT DE TIMP de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Fragment_de_timp_anne_marie_bejliu_1345611164.html [Corola-blog/BlogPost/355136_a_356465]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012 Toate Articolele Autorului DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA, Cu viața noastră, jonglează, Ne sapă în suflet cu dalta, Că suferi prea mult. . .nu contează. ORACOLUL-
DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Destinul_oracolul_soarta_ionel_davidiuc_1341754134.html [Corola-blog/BlogPost/358121_a_359450]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. Autor: Ionel Davidiuc Publicat în: Ediția nr. 555 din 08 iulie 2012 Toate Articolele Autorului DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA, Cu viața noastră, jonglează, Ne sapă în suflet cu dalta, Că suferi prea mult. . .nu contează. ORACOLUL- ia din planete, Simțirea și firea trimisă. Vei fi trist sau vesel băiete, Așa cum viața ți-e scrisă
DESTINUL, ORACOLUL, SOARTA.. de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Destinul_oracolul_soarta_ionel_davidiuc_1341754134.html [Corola-blog/BlogPost/358121_a_359450]