706 matches
-
Dunării : Tată, da' de ce zice mereu tovarășe ? făcea afaceri?... Veți crede că inventez.. Da' deloc. Pă cuvânt! Mai greu, mult mai greu și fără nici un fel de efecte populare și electorale, bineînțeles, e să faci cultură cu sclifosiții ăia elitiști, destinși, care sunt și contra orice ai face, care strâmbă din nas pă orișiunde că aia nu, aia nu; că nu mai pot să audă haidem să... care habar n-au ce-nseamnă o vorbă cinstită, colo, românească. Cică mai și
Căldură mare, deși veche by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11346_a_12671]
-
regia lui Todea mai inspirată ca oricînd, elegantă, rafinată, cu contrapuncturi abil construite și introduse, un spațiu scenografic rarefiat, modern, ireal organizat de Marius Alexandru Dumitrescu, o sală arhiplină, înțesată de mari artiști de aici și de pretutindeni, distinși și destinși, în loja Naționalului, președintele Iliescu și altețele regale. O conjunctură favorabilă pentru o zi greu de uitat. Organizatorilor, tuturor, felicitări! M-am simțit, fie și pentru o seară, făcînd parte din altă lume, occidentală și civilizată, mondenă, ipocrită și fină
Nevoia de celălalt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15303_a_16628]
-
În februarie a apărut la Editura Seuil un volum de Gérard Genette ce continuă noua serie de "Figuri" și care se intitulează simplu FiguriV. Este, după cum ne va mărturisi autorul, o reîntoarcere la un tip de scriitură mai relaxată, mai destinsă, capricioasă. Și într-adevăr, după ansamblul intitulat Opera artei, Genette, temutul "Aristotel" și apoi "Kant al zilelor noastre", pare să renunțe la rigoarea clasificărilor, la sinteza tabelelor, la repartizarea categoriilor în căsuțe, la noi taxinomii. El se ocupă acum de
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
în eseul, secvența cum ați spus, Arta în cauză. Faptul acesta vine poate dintr-o nevoie de precizare, de nuanțare față de Opera Artei? G.G.: Nu, nu cred. Eu continuu aici dar într-un mod mai degajat, mult mai relaxat, mai destins, lărgirea estetică pe care am propus-o în Opera artei. Vreau să spun că în FiguriV nu mai sunt pe terenul esențialmente teoretic din Opera artei, dar deschiderea spre alte arte o mențin și o voi menține în măsura posibilului
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
marxism, ci romane polițiste. A fost criticat, chemat la Securitate, retrogradat, dat afară, rechemat, dar nu și-a schimbat nici stilul, nici convingerile. Nonconformist și plin de umor, Emanuel Elenescu consideră că relația dirijor-orchestră trebuie să fie una pretențioasă, dar destinsă. A trăit alături de avocata Alla Filipescu (dispărută în decembrie 2000), fără acte, pentru că se declară împotriva căsătoriei. S-a pensionat în 1977 și spune că, de atunci, o dată la cinci ani, i se organizează "parastase pe viu". Trăiește într-o
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
puternic de măr copt./ La jumătatea zilei, comuniunea mea/ cu ceea ce de regulă numesc/ pămînt, libertate, spațiu cosmic./ Ochiul îl cuprinde/ muntele și zăpada care îl acoperă./ Contururi șterse ale obiectelor./ Gîndesc că aș putea fi încolțit de cuvînt.// Mîna destinsă./ Starea lichidă./ Nici un motiv de tăcere./ Un val de căldură face/ ca imaginea paharului să tremure" ( Imaginea paharului tremură). Neliniștită, nesatisfăcută cu sine, empiria se eliberează într-o direcție cogitativă: "Ne zvîrcolim, tîrzii și candizi, iubito,/ cînd pe canapeaua aceasta
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
De puține ori am avut ocazia să mă simt atît de plăcut înconjurat de simpatia auditorilor. Prezentarea generoasă a Dlui Pleșu și prezența unora dintre profesorii mei cei mai respectați și a multor vechi prieteni a dat serii un ton destins, amical. Cum aș fi putut, într-o asemenea atmosferă, să vorbesc altfel decît simplu și direct? Oamenii care își dedică viața studiului au fost dintotdeauna destul de asemănători între ei Cred că ați ținut cursuri și discursuri în fața unor săli foarte
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
Marina Constantinescu Deși haosul în care trăim se nuanțează, aberant, din ce în ce mai tare, deși derizoriul se mișcă liber și destins prin existențele noastre, deși minciuna și impostura își bălăngăne picioarele pe un tron mult prea înalt, avînd iluzia că stăpînesc vreun regat, în timpul acesta, creatorii adevărați își văd de creațiile lor și de destinul lor artistic. Ei nu au dipărut
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
că și-a pus în articole "gusturile și sentimentele", că, pur și simplu, i-a făcut plăcere să le scrie, simțindu-se bine în prezența și în prezentul cărților. Cititorul de astăzi simte din plin acest mod de a lucra destins și liber, cu o sinceritate și o franchețe a tonului exemplare. Fiindcă foiletonistul Nadeau nu vrea să ascundă nimic din crezurile sale, fie ele amendabile astăzi - cum este cazul "troțkismului" din tinerețe, pe care nu-l reneagă în esență, pentru că
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
vota noua Constituție era irevocabilă, iremisibilă, introspectivă, nenegociabilă, profund responsabilă - ce zic, absolută - rod al unei prelungite meditații - și doar cu o jumătate de veac în urmă promovasem cu media maximă examenul de drept constituțional - parole d’honneur! Înaintam calm, destins, luminos, ideea de a fi părtaș la istorica promulgare, într-o Românie gata-gata să treacă pragul U. E., la ceas de duminicală înserare, mă legăna până la reverie, îmi dădea, cum obștește se spune, aripi, când, deodată, din dreptul unui castan ce
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
plăcere trec iar peste fantoma secată a lui Ilici! Geologica stîncă, vacile păscînd în acea Românie... eminamente agricolă, atît de urîtă de neamurile proaste care au stăpînit țara jumătate de secol și au maculat-o cu megalomaniile lor cincinale. Iarăși - destins - de-a lungul șerpuitor al Ozanei, pînă la... pînă la... Cum să ocolesc Humuleștii lui Creangă! Cobor și mă-nchin minunii de bujdă (soră cu cea din Țicău), mai proaspătă și mai rîzătoare acum, la reapărutul soare, ca oricînd. Nu
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
fost un colaj. În rest, verde. Mai stătu așa o vreme, apoi desprinzâdu-și anevoie privirea de la fereastră, cercetă bolnava. Dormea. La cap bandajul i se însângerase puțin. Respira greu. Îi privea pentru a mia oară trăsăturile. Chipul ei era acum destins, frumos, doar când se trezea se preschimba brusc, de parcă l-ar fi înlocuit altcineva, sau altceva. Chipul durerii. În acea clipa sună mobilul. Luiza. Îl comută numaidecât pe mut, lăsându-l să sune. N-avea stare să-i vorbească, deși
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
evenimentului. Și apoi e greu să te pricepi la toate, de la sindicate, și îngrășăminte pentru porci, la asigurări, faianță, până la termeni juridici, politică sau macarale. Dar erau bine plătiți. Uneori lucra ca interpret chiar împreună cu tatăl său, și se simțea destins, protejat, important. Ei doi, barbații familiei. O avea Luiza, se iubeau, toate erau sub control. Bolnava oftă în somn. Intră sora medicală să-i verifice perfuzia și, zărind bandajul însângerat la tâmplă, clătină puțin din cap apoi ieși. Dacă stătea
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
că familia venise pentru a doua oară, pentru operație. Totul, îi spuseseră, n-avea să dureze mai mult de o săptămână cu totul. Chiar atunci sună mobilul, de data asta al soțului bolnavei și, din tonul care încerca să pară destins și liniștitor, Matei înțelese că Andi vorbea cu copiii. Sarcina lui nu era propriu-zis să traducă, ci mai mult să fie la îndemână. Să le traducă ce spunea sora medicală, scurtele indicații ale doctorului, întrebările familiei, la hotel să le
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
acasă. La liceu eram proboziți cu farmecul și frumusețile eternei și fascinantei Românii, cu bogățiile patriei, nicidecum cu sabia lui Damocles, ori cu fuga pământului de sub picioare. Puteam fi neîncrezători în oricine și orice, numai în pământ nu. Pe când stăteam destinși de vorbă în spatele și în fața biroului sub lumina egală, calmă a lămpii, s-a auzit dintâi ceva ca un urlet înspăimântător venind din toate părțile deodată, un răget animalic de fiară bătrână înjunghiată, scos de rărunchii crispați ai Geei suferinde
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
toată lumea știa că era opera unei mâni oarecare. Primăria chiar amenințase că va cere despăgubiri pentru distrugerea monumentului, iar artistul dăduse mai multe interviuri în care deplângea starea de incultură a nației lui. Dar acestea erau fapte secundare. În vena destinsă a străzii Traian pulsa sângele unei dorințe pe care nimic în lume n-o mai putea opri. Impulsurile mlădioase, dorințele adunate una în-tr-alta, ca niște buchețele de ghiocei, dar mai ales gândul încurajator că există un loc în care sângele
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
fără să ceri voie nimănui. Kiki la Paris, sunt deja șase ani. Oho, ar fi ceva. Ce ar mai fi fost în plus la Paris față de alte orașe ale lumii pe unde Kiki deja apucase să treacă cu aerul ei destins, și nonșalanța cu care sfida prostia și aroganța celor din jur? La nici 25 de ani bătuse lumea suficient de mult și bine ca să poată vorbi în cunoștință de cauză și să iubească Parisul ca pe propria-i mamă. Mama
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
ferestrele încăpătoare, în timp ce doi băieți se ridică în același timp din scaunele negre de plastic, părând adormiți, învăluiți în indiferență, inofensivi, doi băieți care se îndreaptă alene spre camera lor întunecată și caldă ca un cuib. Iar deasupra lor plutește destins zeul alb, fericit c-a rupt în sfârșit blestemul eredității.
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
covor peste care mai erau întinse și alte carpete mai mici, ce estompau pașii și vocile. Pereții erau acoperiți cu litografii, mobilele, mai degrabă puține, din piese de colecție, chiar și Nippes, și întreg salonul era dominat de o atmosferă destinsă, ușor lenevoasă, care, datorită măsuței de fumat și a fotoliilor joase, avea un aer oriental. N-o să vorbim despre afaceri, avem timp destul pentru asta. Tata-mare s-a înclinat ușor, a luat loc pe otomană, lăsându-l mai întâi pe
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
încerci pe diverse părți ale corpului, după care să aștepți ca mirosul să se schimbe în bine sau în rău, iar asta lua ceva timp. Instalam clientele pe canapelele generoase din saloanele de probă, explicându-le că numai un corp destins poate dezvălui întreaga paletă a unui parfum. Urmasem și un stagiu de pregătire ca maseuză. Distribuiam, totodată, flacoane de Tamestat și decocturi din puf de lebădă. Nu era o meserie dezagreabilă. La fel de adevărat e însă că după ce musulmanele au plecat
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
ultima parte a anului, cam de la Tîrgul Gaudeamus încolo, Bucureștiul schimbă viteza evenimentelor culturale. Reținem din tot ceea ce s-a întîmplat în ultimele zile lansarea studențească de la Librăria Cărturești: revista Be-tonuri, aflată la numărul al doilea. Scrisă alert, cu rubrici destinse, nonconformiste atît cît să fie autentice și nu forțate, cu tonuri într-adevăr diferite, revista Facultății de Litere poate da lecții unor reviste mortal de plicticoase (cum ar fi Contemporanul. Ideea Europeană). Pentru cei care nu mai știu care e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
pe cît posibil întregul ansamblu de protuberanțe incifrate la nivelul parametrilor stilului rococo. De la tipul de atac sonor pînă la frazarea subtilă, condimentată cu elanuri ponderate și senine desinențe, totul a fost pus sub o cupola în centrul căreia trona, destins, chipul lui Mozart. Un chip ce parcă a și surîs la final, cînd simetriile oarecum previzibile ale pulsației cvadrate și ale dialogului cuplet-refren din rondo-ul părții a treia, au fost ocultate de năvala cîntului izvorîtă din bucuria de a
O carte, un concert, o orchestră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11503_a_12828]
-
porțiunea relativ redusă de trai valid admis, în clinici cu boli devastatoare, de neoprit, cu sleirea forțelor fizice și mentale; erosul neîmplinit, întretăiat de raze ale conexiunii fericite, dar și de acute disperări, infirmități inavuabile (în cele din urmă căsătorit, destins, Schiller locuia și cu sora soției sale, Eminescu accepta compromisuri ca să n-o piardă pe Veronica Micle); ca obiect de pradă, poeții-victimă se ofereau fără să știe celor care jinduiau să-i țină în sclavie, reprezentanții curentelor extremiste (naționaliștii, naziștii
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
lipsite de sens pentru a-și exhiba rănile. Evident că există o clară trimitere ideologică în sintagma "boierii minții". Evident că urlă în ea colectivismul și nostalgia gloatei. Evident că ar dori să fie ei înșiși beneficiarii succesului, "boieri" relaxați, destinși, plini de farmec. Dar nu sunt. N-aș putea spune că acești mărunți resentimentari măcar împărtășesc valorile stângii: nu de alta, dar au existat în cultura română destui "boieri" roșii, de-ar fi să-i citez doar pe Zarifopol, Ralea
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
cu nivelul unor talk-show-ri tv, unde respectarea normelor gramaticale este considerată un prim pas spre imbecilism, duce cu adevărat la apariția omului de tip nou pe străbunele meleaguri dacice, supradotat cu habarnism lingvistic. Și nu numai. De aici, stimate și destinse concetățence, aș trage consluzia că acesta trebuie să fi fost și motivul care l-a determinat pe Adrian Popescu, redactorul șef al revistei clujene îSteauaî să constate, pare-mi-se cu o oarecare părere de rău: î...redactori vechi sau
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]