2,728 matches
-
o asemenea încercare. Întorcîndu-mă la Gigi Becali, Războinicul luminii, cum îi place să-și zică, cel care se simte personaj din romanele brazilianului, i-a făcut acestuia o ofertă pe care, dacă mă gîndesc mai bine, Coelho ar fi avut destule motive s-o accepte. Într-o țară mică, în care autorul Alchimistului vine și cu gîndul de a face un film și de a călători incognito, în măsura posibilului și unde, romancierul n-are milioane de cititori, unul dintre admiratorii
Războinicul Becali nu l-a dovedit pe Coelho by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11244_a_12569]
-
alte texte și cu diverse ocazii, odată chiar la cenaclul Secției de traduceri a A.S.B. când am vorbit despre literatura... norvegiană (!) și a fost remarcat până și de George Macovescu, președintele de atunci al Uniunii Scriitorilor (care ne permitea destule ,nonconformisme"). Îmi face plăcere să-l repet și acum: De când, devenit adult, am început să scriu romane, m-a însuflețit până astăzi ideea că cel mai mic lucru pe care-l poate face un scriitor, într-o epocă de violențe
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
și pentru un sentiment ușor nostalgic de déjŕ vu (vă mai amintiți recitalurile ŤEminescuť de la Ateneu, cu Caramitru și Dan Grigore?) În 1959, scriitorul face prima sa călătorie în Portugalia, aflată sub dictatura ,de dreapta", a lui Salazar, care în destule privințe (cenzură, arestări și deportări politice, torturi și asasinate) nu era cu mult mai prejos de cea ,de stânga" din țările comuniste (cu, totuși, unele notabile diferențe, ușor sesizabile chiar din textul care urmează). Câteva zile mai târziu am primit
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
ambele maluri ale Prutului au la îndemână și conduc numeroase reviste de cultură, o mulțime de edituri unde își scot anual cărțile, pe ei îi veți vedea și auzi la posturile de televiziune și radio și tot ei au ocupat destule catedre de literatură la care otrăvesc sufletul studenților în ideea că Druță, bunoară, ar fi un scriitor perimat și minor, pe când dânșii sunt cei fără de care Europa n-ar mai fi auzit de Basarabia." O adevărată caracatiță siciliană! Găsim de
Scrisoare deschisă către Grigore Vieru () [Corola-journal/Journalistic/11278_a_12603]
-
ar fi vorba de câteva mii de cetățeni europeni 9), au fost educați în școlile (și, în surprinzător de multe din cazuri, în universitățile) occidentale, multi dintre ei aveau loc de muncă sau chiar mici afaceri, precum și familii (au existat destule cazuri în care aveau copii nou-născuți și/sau soții însărcinate), toți erau "alfabetizați" tehnologic (comunicarea pe Internet și rețelele sociale par chiar să fi avut un rol important în radicalizarea atentatorilor și înrolarea lor în diverse grupări radicale). Explicația radicalizării
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o cladire imensă și pe siteul primăriei Cluj am gasit o hotărâre în care apare și suprafață alocată respectivel fundații: 1,6 ha. Repet: 1,6 ha. Oare există și în Cluj ecologiști??? Teorii și programe de protejarea naturii sunt destule dar cu toate astea dispar parcuri din orașe. Oare există și în Cluj ecologiști??? Oare există și în Cluj ecologiști???
Amânarea plantării by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82877_a_84202]
-
personal”neconstruit sau în curs de construire, puteai să-l bălăcărești liniștit(ceea ce eu n-am făcut niciodată)!Acum, cînd a ajuns pe sticlă, pe la ziare, într-un cuvînt și-a “dezvoltat multilateral” BRANDUL,idiosincrazia omului a crescut considerabil.Are destui fani, destulă notorietate și evident, obligația sacra de a le păstra! În consecință mai taie de pe ici de pe colo, dar numai chestiile care vin “de jos”și-l trag în jos pt că n-au suficientă putere de a-i
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
sunt răi tot restul anului. Mai zice și că nu crede în Moș Crăciun, dar crede în MasterCard. Și zice toate lucrurile astea cu un rânjet pe față. Pe undeva, îți vine să-i dai dreptate. Sărbătorile de iarnă au destule neajunsuri: supralicitează consumul, produc inflație, poluează și, nu în ultimul rând, îngrașă. Teoretic, ai putea fi de acord cu cei care nu le iubesc, dar ceea ce nu le poți ierta este rânjetul cu care le desființează fără drept de apel
Craciun de Sade by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83021_a_84346]
-
la grădiniță. Cel mai probabil, bărbatul mediu alb, urban și educat din România se va abține să citească Monologurile vaginului nu pentru că a văzut piesă de teatru sau producția TV cu același nume, ci pentru că e convins că știe deja destule despre personajul ei principal. Cel pe care pudoarea l-a împiedicat să privească în dormitorul propriu dincolo de labia majoră, nu va deschide cu mai multă curiozitate buzele cărnoase de pe copertele acestei cărți. Cartea lui Eve Ensler nu-i va schimba
Un monolog de scoala noua by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83069_a_84394]
-
-l găsești în românia, de altfel că mai nimic (teorie) de sartre, un interviu luat pe când avea 70 de ani, un foarte lung interviu în care-și povestește viața. când ai timp, și numai atunci, uită-te peste el, sunt destule lucruri de reflectat: vezi așadar pe: http://soirs.weblog.ro - undeva în dreapta este un document în pdf intitulat ‘Sartre - Portret la 70 de ani’, ia-l cu click dreapta, save target aș... vreau să-ți spun că pe fond ai
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
în mână volumul, dar după descrierea bibliografică, rezultă că dl.Treptow nu e autorul propriu-zis al cărții, ci doar editorul ei. Volumul cu pricina a apărut la editura Boulder, Colorado, o mică întreprindere specializată, între altele, în studii est-europene. Cunosc destule titluri ale acestei edituri, pentru că acolo au publicat și o serie de autori români, de unde deduc existența unui anumit "vad" creat cu mai mulți ani în urmă. Fără a micșora meritele autorilor și ale cărților (mai ales ale celor pe
Treptele lui Treptow by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14709_a_16034]
-
ingeniozitate matematic-șahistă ("Pe acoperișul poemului,/ matematicianul este cel care/ joacă șah cu piese de foc" - Tabla de șah) ori ca instrument soteriologic: "Poezia ne mîntuiește,/ scrie pe tăblița de la piept" (Factorul omenesc). De partea cealaltă, sîntem în măsură a spicui destule probe ale feminității "consacrate", afectiv sau chiar biologic iradiante, atenstînd fondul primordial robust pe care celebrizarea programatică nu-l poate suprima, ci, dimpotrivă, pare a-l scoate, prin contrast, într-un mai viu relief: intimitatea nocturnă ("Ore în șir de
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
dur, totul este pus într-o lumină cenușie. Pisica ruptă este cea mai bună carte a lui Daneliuc de pînă acum. Marilena și cîteva voluptăți este un roman care merită citit pentru acel extrem de interesant personaj feminin colectiv, deși apar destule pasaje moarte, multe explicitări inutile ale personajelor. în Apa din cizme surprinde ideea de a face dintr-un rocker un personaj literar - din păcate, scriitorul nu insistă pe statutul de vedetă al personajului, nu descrie lumea nebună a showbizului românesc
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
subsens influențat probabil de sinonimia de consum = comercial, legat deci nu atît de mania cumpărării, cît de lipsa de valoare artistică a unor produse culturale: "divertisment și valoare în consumism cultural", "cohortă de pelicule de "consumism comunist"" (Observator cultural). Sînt destule atestări și pentru consumerism: "neîncrederea față de consumerism" (orizontliterar.ro); "manelele trimit automat la consumerism" (Monitorul de Brașov, 26.07.2001); "consumerism și românism" (diaspora coronița.ro) etc. Cred că se înțelege din modul în care am descris situația actuală că
"Consumism" / "consumerism" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14851_a_16176]
-
coada-cozilor, profesorii (de toate gradele) reprezintă pentru guvernanți o entitate enervantă, neproductivă, pe scurt, un balast. Reprezentată de lideri sindicali de mai mare rușinea, clasa educatorilor s-a scufundat, de doisprezece ani încoace, în mlaștina tăcerii și a compromisului. Cunosc destule cazuri de profesori universitari la care mizeria economică s-a transformat, tiptil-tiptil, în mizerie morală. Nu-mi iese din minte argumentația cu accente tragice a unui strălucit matematician, fost coleg de cămin în anii studenției: Crezi că mie-mi convine
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
scriitorilor basarabeni de mîine. Care, deocamdată, învață. O cunoștință mai veche este Basarabia (literatură, artă, cultură), mensual coeditat de Uniunile de Scriitori din România și Republica Moldovenească al cărui redactor-șef este dl Nicolae Popa. Numărul 1-2 pe 2002 cuprinde destule pagini, cum se spune, de citit. În fine, Sud-Est, artă, cultură, civilizație este o frumoasă grafic revistă consacrată celor trei domenii la care se referă titlul, redactată de d-na Valentina Tăzlăuanu. Printre semnatarii numărului 1 din 2002, Eugen Coșeriu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
afaceri sângeroase despre care devine din ce în ce mai politicește incorect să întrebăm" (FRL 11.03.2002). Toate aceste variații sînt permise de traducere; sintagmele păstrate în forma engleză au desigur mult mai puțină disponibilitate contextuală, chiar dacă uneori sunt tratate de vorbitori cu destulă dezinvoltură (ca o unitate morfologică): "nu împărtașesc (...) conceptul de relativism pentru adevăr, political correctness-ul care desființează morala" (FRL - 11.03.2002). Pentru a discuta semantica și pragmatica folosirilor actuale, citatele cele mai la îndemînă sînt tot cele jurnalistice și/sau
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
și tandru, de valorile specifice locului, așa cum făcuse altădată în Dorohoiul natal, la Voroneț sau la Ardeluța, stabilind firește analogii și misterioase conexiuni, ca în acea "etnografie spirituală" la care s-a referit cândva, studiind viața formelor, H. Focillon. Uși destule a văzut oricine în viața lui, trebuind să le treacă pragul ca să pătrundă în realitatea de dincolo. Ușile pictorului diferă însă prin sugestiile pe care le provoacă, prin magia lor plastică, aceeași în esență la ușile masive de cetăți și
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
se lasă folosit oricum și de către oricine. A trece de la 24 la 32 de pagini nu este, în sine, foarte complicat. Dar a pagina diferit revista, cu ilustrații, cu altă orînduire a textului, cu alt fel de colontitluri etc., creează destule probleme. Desigur, multe se învață din mers. Tehnoredactarea primului număr nou ne-a ținut pînă la cinci dimineața. A celui de-al doilea doar pînă puțin după miezul nopții. Cînd scriu editorialul de față, nu știu cît ne va lua
Schimbarea la față by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15441_a_16766]
-
ridicole, nu era nevoie de-o asemena risipă de energii și de convocarea unui număr atât de mare de oameni nu numai importanți, dar și foarte ocupați... Nu pretind nici o clipă că Omul recent e o carte fără fisură. Sunt destule lucruri pe care le văd în altă perspectivă decât H.-R. Patapievici - de la definirea postmodernismului până la plasarea prea în prim-plan, după gustul meu, a unor chestiuni ale ortodoxismului. Mă dezamăgesc, însă, în egală măsură reacțiile vizibile la aceste atacuri
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
cu o malițiozitate convingătoare: « Vreau să fiu liberă, majestate, tocmai ca să vă pot spune adevărurile de care aveți nevoie »... Fiind cândva copii care se jucaseră Împreună, apoi tineri antiregaliști sub restaurație, mai apoi susținători ai libertăților de la 1848, au găsit destule elemente de conciliere și Împăratul, ca și cea care-i devenea sfetnic de influență, căpătând prestanta la Tuilleries și crescând astfel prestanta propriului ei salon literar. Demnă, inteligență, având mai puternic simțul femeiesc al relațiilor bine aranjate decât cel al
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
dragoste și nerăbdare cu care am primit-o. De tot hazul faptul că, în valea pe care o locuiesc, între Bucegii Ialomiței și până dincolo de Târgoviște, numai Vătășești. De culori și nuanțe asemănătoare. Și Negotei (am vrut să scriu negotei) destui, desigur nu atât de vii ca Acela. Lectura n-a fost lipsită de aventura ei și din alte cauze: la revenirea aici, în miercurea următoare întâlnirii noastre de la Casa Scriitorilor, pe când dormeam adânc, am fost trezit de troznete mărunte și
Ghergheful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15541_a_16866]
-
vocabular suplimentar; un fel de dicționar de buzunar, să zicem. Asemeni veșmintelor ce-i înspăimântă pe inșii din alte triburi, limbile își merită soarta tigrilor unei menajerii dintr-un oarecare fund de provincie, animale care, după ce le-au provocat vizitatorilor destule exclamații de uimire, spre sfârșitul zilei fac schimb de impresii: "Dar dumneavoastră ce părere aveți?" - "Eu câștig două ruble pe zi". - "Merită!" Am putea presupune că, fatalmente, știința urmează același făgaș pe care limba l-a parcurs deja. Legea universală
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
Toate sursele ordinii sociale - natura, autoorganizarea, religia și politica - sunt obligate astăzi să inițieze soluții, așa cum au izbutit să o facă și în trecut. Din acest punct de vedere, Europa poate fi un exemplu. Europa a cunoscut de-a-lungul istoriei sale destule rupturi, la vremea lor crunte, care toate au fost în timp depășite. ----------------------- Francis Fukuyama. Marea Ruptură. Natura umană și refacerea ordinii sociale. Traducere din engleză de Liana V. Alecu. Editura Humanitas, 2002.
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
prăpastia care-i despărțea, dar copilăroși, se invitau la el la sfârșitul fiecărei săptămâni, cu de-ale gurii și cu o poșircă de vin. Timp de douăzeci de ani domnul Carol nu se amorezase de nici o femeie. Bineînțeles că fuseseră destule femei în viața lui. Fusese întotdeauna viril și, de aceea, pornit întotdeauna înspre libertinaj, și pentru el a pierde ocazia unei partide "cu poalele peste cap", fie și cu cele mai nasoale, ar fi fost ceva de neiertat. Se pare
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]