224 matches
-
ne pretidem toleranți ?! am și eu o sugestie : a se vedea filmul regizat de Tudor Giurgiu și prezent(at) zilele acestea la Festivalul Astrafilm — ‘am I lucky? ‘ Aș fi tentata să presupun că cititorii lui Bucurenci sunt un pic mai destupați la minte. Și nu spun neapărat că nu ar fi, dar comentariile astea arată gradul de rasism și intoleranță pe care îl avem chiar și la un nivel de educație decent. Smart people, concesia trebuie să plece de undeva și
(încă mai) S.P.E.R by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82686_a_84011]
-
Dragoș Bucurenci Pentru cei destupați la minte, Monologurile vaginului* e un text aproape zemos, care lubrifiază drumul spre revelații repetate. E o carte atât de bine scrisă, încât e aproape păcat că funcționează și că manifest politic. E mai mare păcatul că atâția și atâția
Un monolog de scoala noua by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83069_a_84394]
-
pe care nu-l mai respirasem nicăieri și care mi-a produs un amestec straniu de excitație și teamă. M-am hotărît să mă mențin la o distanță prudentă de patul bolnavei. Traversînd sufrageria, am văzut o damigeană cu vin destupată pe masă și imediat, scoțîndu-și capul din galerie, i-am auzit vocea: - Intră. Grăbește-te, pînă nu vine mama! Oala scotea aburi pe sobă și soarele palid pătrundea în galerie ca într-un acvariu, luminînd micul pat cu căpătîi metalic
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
termită visul/ îmi macină viața/ îmi pipăie consoanele/ aripa descusută/ îmi întreabă moartea în timp ce mor" (Ritual ștermităț). La rîndul său, timpul se descoperă corupt, înnoptat, putrefact: "pomeți răzbind prin glorii și prin vicii/ timp inundat de temeri timpfăcut/ mi se destupă degetele fricii/ palpînd cuvîntu-n care am zăcut// adună-mi-se fruntea într-o șoaptă/ în grețurile gîndului scîrbit/ e luni / e azi; e marți - e noapte/ e joi / și timpu-ntreg a putrezit" (Ritual șdegetele friciiț). "Himera" poeziei se confundă cu
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
sale cu generalul Jaruzelski, deși acolo lucrurile erau și mai clare, istoricul polonez fiind un fost deținut politic al regimului comunist. Publicarea dialogului dintre Ion Iliescu și Vladimir Tismăneanu este un semn de normalitate și o mare șansă pentru cititorii destupați la minte, apți să analizeze puncte de vedere alternative. Prima calitate a acestei cărți rezidă din chiar faptul că acest dialog a fost posibil. Și Ion Iliescu și Vladimir Tismăneanu ar fi avut toate motivele să evite discuția sau să
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
unde, din fericire, libertatea de manevră a „inspiraților” națiunii va fi limitată la „izbăvirea nației”, dar nu și la nenorocirea ei. Ziua istorică de 2 aprilie s-a consumat pe ritmuri de geamparale, miros de mici și valuri de bere destupată la iarbă verde. E bine și așa. Dar ea va fi — oricât de dur ni se va părea — și un moment de trezire a țării. Nu azi, nu mâine, și sigur nu în timpul mandatului Iliescu-Năstase. Dar tocmai de aceea e
NATO și îmbogățirea vocabularului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12945_a_14270]
-
a șaptezecea să aniversare este În mâna mea. Abia am terminat de citit ultimul vers. Miroase Încă a tus proaspăt. Mă gândeam că poate am timp să Îi fac o cronică. Până una alta, am aici o cronică de suflet. Destup o sticlă cu șampanie și torn În două cupe. Una pentru mine, cealaltă pentru Poet. O s-o beau tot eu, În cinstea lui, pentru că Poetul este departe, peste mări și țări. Dar eu am să ciocnesc cu el, pentru că știu
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
să-mi fierbi trupul țintuit în icoane Tu n-ai iad pentru mine nici smoală timpul tiptil ți se culcă în poală ritual (piatra fixă) fabrica de cuvinte nici n-a existat cerul tocmai se răcise și era consumat am destupat litere noi să numim áripa îngerului meu anonim a fost apoi o veste de seară amară când Morții înseși i se făcuse să moară - de-atunci stau închis în piatra mea fixă plutind nebulos în ființa-mi prolixă între două
Poezie by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/11429_a_12754]
-
se întâmpla chiar și în Evul Mediu, în fața căruia marxiștii, dialecticieni au ba, și-au astupat nu numai urechile, ci și pleoapele ori mintea. Ce poți face însă când un Landini, Leoninus, Perotinus, Hucbald sau Ogier te obligă să le destupi? Un singur lucru, desigur: le asculți, pur și simplu, muzica. Aidoma unui copil ce învață să meargă. Căci copilăria este, probabil, singura natură netulburată pe care o mai întâlnim încă în societățile așa-zise cultivate; de aceea poate că nu
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
e vorba deci de O scrisoare pierdută, ci de trei saci întregi! Cel care intră în posesia lor, nemaiputînd livra corespondența adresanților, o ține penru sine și, ca delectare, deschide cînd și cînd, cîteva scrsiori și le citește, cum ar destupa niște sticle de vin vechi bine păstrat. Unele personaje, prudente, își cer scrisorile de amor înapoi. În Întunecare de Cezar Petrescu, Zoe le primește de la Radu Comșa. Ladima însă nu le va mai căpăta. În ziua de azi, oamenii și
Scrisori, depeșe, telegrame by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10038_a_11363]
-
etc”<footnote Breazul G. - Patrium Carmen ...., p. 193 footnote> . „La acest fond, la aceste elemente, autentice și deosebitoare, ale firii muzicale a copilului român, trebuie să ne întoarcem privirea și de aici trebuie să pornim opera de educație muzicală; să destupăm izvoarele înfundate de erorile trecutului, să legăm firul rupt al tradiției de viață muzicală românească și să redăm copilului înviorarea sufletească specifică, pe care o dovedește în trăirea muzicii lui și a neamului din care se trage”<footnote Idem, p.
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
care făcea din om o anexă a sculei, si nu invers. Nu un om la zece mașini, ci zece oameni la un ciocan. Că am dreptate, vă puteți convinge privind un grup de muncitori, de pildă, cei care astupa și destupa la nesfârșit gropi pe aproape fiecare stradă, în fiecare oraș. Veți constată, la orice oră, ca, matematic, unul da cu târnăcopul, iar ceilalți șase, șapte, opt membri ai echipei îl privesc curios-apatici. După o vreme, cănd vreunul și-a terminat
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
oferă o imagine a orașului București, o viziune personală, transfigurată a unuia dintre cartierele lui, conceput ca un spațiu-enclavă, generator de himere și obsesii. Experiențele din bas-fond-uri se îngemănează cu un simț acut al religiosului. Dimensiunea de jos ascunde și destupă o dimensiune siderată, a lumii de sus. Poetul pare fixat între bordúrile unei pasarele, ca între două experiențe-limită. "pe vremea cînd era spurcată de alcooluri, înfășată în haine sărace și umilită de neajunsuri, carnea mea era religioasă. poate nu arată
Pantelimon Ioan Es. Pop by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17089_a_18414]
-
mine, prietenul tău cel mai bun, ceva. Mai ales... așa ceva - adăugă el și ridicând spre lumină sticlele din mână, păru a le cerceta din ochi limpezimea. Florin îl aținti cu privirea, în tăcere. Apoi, luându-i sticlele din mână, le destupă și îi întinse una. - Hai să bem și mai slăbește-mă cu teoria, - își regăsi el aplombul - ce mai încolo și-ncoace, m-ai prins, nu mai am ce să spun. Așa e, mă mai zgârcesc și eu câteodată și
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
numai mâna dreaptă, dar și ambele urechi ale directorului, dacă n-ai știut până acum. Tot ce nu fac eu, faci tu și tot ce n-aud eu, trebuie să auzi tu. Treci pe la doctor. - La doctor? De ce? - Să-ți destupe urechile. Se închise iar în biroul său. Și rămase dus pe gânduri. „La urmă, urmei, ce-mi pasă? N-are decât să nască, să lupte pentru o pensie alimentară, să-și crească singură odrasla, dacă n-a avut ce face
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
Ascultă duduie, te-am angajat aici să-mi fii loială, nu să mă induci în eroare. Șoferul nu e altul decât soțul acelei bufetiere. M-ai auzit? Secretara tăcea vinovată. Directorul n-o slăbi: - Ai fost la doctor? Ți-ai destupat urechile? Cum de nu ți-ai dat seama de un amănunt atât de evident? Cum de îndrăznești să mă informezi greșit? Să n-aud nici un cuvânt! Vei suporta consecințele. Ești liberă. *** Secretara n-a așteptat consecințele. A doua zi dimineața
CINE A SEDUS-O PE LIZETTE? de HARRY ROSS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377107_a_378436]
-
fie nouă, fie veche, Amos îi dădea "brand" aplicînd un leac sigur: prindea un șarpe și îl înghesuia în țeava armei, presăra cîteva semințe de mătrăgună, apoi astupa bine gura țevei. Lăsa așa arma o zi și o noapte, apoi destupa, încărca, și cu leacurile în țeavă trăgea un foc îndreptat spre miazănoapte. De acum pușca omora "ca otrava". (Ionel Pop, Beție) Există însă și vrăji "de-a-ndoaselea", prin care o pușcă oricît de bună poate deveni netrebnică. "Ca să "strici" o armă
Epistolă către Odobescu (X) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7791_a_9116]
-
ceată de 15-20 de copii colindă satul de la un capăt la altul, intrând în gospodării și cântând: „Paparudă, rudă, Ieși afară, de udă! Udă cu găleata Peste toată ceata. Udă cu ulcioruă Peste tot ogoruă. Deschideți portițile Să curgă ploițile. Destupați pâraiele Să curgă șiroaiele Un răzor de vie Ploile să vie! Un răzor de usturoi Să curgă șiroi!” Sătenii îi stropesc cu apă și le dau bani. Se spune că Dumnezeu era impresionat de forța și gingășia copiilor și dezlega
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de fast food spiritual". Timpul nostru ce promovează "civilizația ochiului" se vădește culpabil prin deșănțarea acesteia, întrucît nu avem a face cu o privire "educată", conforme unei rugi a Psalmistului, reprodusă în vetusta tălmăcire a lui Dosoftei: "Ochii îm(i) destupă a-nțelege". Incultura privirii ar putea duce la dramatice consecințe: Ne protejăm ochii cu ochelari de toate culorile, nu și privirea. Lipsește atitudinea critică, îndrumătoare , mustrătoare. Copilul și tînărul de azi cresc Ťliberiť. În absența unor interdicții categorice, se uită
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
unirea eforturilor întru epurarea muzicii de tot ceea ce înseamnă violență, crispare sau încrâncenare. ...Beethoven, Wagner, Schonberg, Stravinski, Xenakis... - indicatoare obligatorii pe traseul agresivității în muzică (?). Cromatizarea, di-sonantizarea (cu alte cuvinte, telurizarea) progresivă a muzicii a asediat, agresând continuu, urechea melomanului, destupându-i (e-adevărat) canale ascunse, augmentându-i receptacolele, în același timp însă instaurând o anume adempțiune a tenebrosului, neliniștii și catastroficului. Exista o agresivitate a materialului sonor asupra compozitorului (cazul Beethoven, Wagner ori Stravinski); dar există și o agresivitate a
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
cataclism și gesticula în toate părțile aruncându-și-l dintr-o mână în alta și gemea și mugea acompaniată de orăcăiala copilului care-i dădea apă la moară scormonindu-i cu degetele în urechi. Se căznea parcă să i le destupe, s-o facă să-i audă plânsul, în timp ce Andrei îi susținea și se amesteca în furtuna aia de țipete și mugete teribilă ca însăși realitatea faptului că toți eram niște animale acolo-n țarcul ăla cu pământ bătătorit pe jos
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
ŤBă, numai să nu-mi borâți pe-aiciť, ne avertiza inutil Paganel, benoclându-se mai cu seamă la Fasolă, că el era mai slab de înger. ŤSau borâți în pungă, bă, ca-n avion, că intră-n prețul biletului.ť și mai destupam câte o sticlă de suc de roșii la votcuță, și mai desfăceam câte un borcan de patru sute de zacuscă, pe care-l consumam fără pâine, că pâinea se dădea pe cartelă... Viață și acordeoane, băi frate! Nașpa era doar că
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
Tunis, nici măcar consilier cultural la Banca tuturor religiilor, barem membru cor. al Academiei Române, basta membru în consiliul de administrație al audiovizualului, decorat în gradul de cavaler, când la mormântul dumneavoastră nu se va trage cu tunul și nu se vor destupa flinte - Purgatoriul vă așteptă! în Iad, scandal, deranj, înghesuială, nervi, lume cu probleme care mai de care, ploi de foc, o schimbare catastrofală de climă, servicii execrabile. Dincoace: liniște, tristeți senine, chilii silente cu locatari discreți adaptați meditației, un singur
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
Hanul este atestat documentar ̀ ncă din secolul al XVIII-lea. Parcă nicăieri nu se potrivește mai bine catrenul lui Păstorel Teodoreanu ca aici: „Suav amurgu-și lasă rugina ̀în pahare, Miresmele grădinii ̀ n noi se răspândesc S-a destupat clondirul cu vin moldovenesc, Mai toarnă, cârciumare, mai cântă, lăutare". Vechiul han din codrii Buciumului a fost „cercetat", de multe ori, de nedespărțiții prieteni Ion Creangă și Mihai Eminescu. Prima școală din Bucium, Soseaua Bucium În toamna anului 1865, anul
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
urmașii lor. După o zi de muncă istovitoare la garaj, aceste amintiri regăsite erau o fericire. Călătoria, ca o spirală, înainta revenind întotdeauna la sine. Ne chema. Nu trebuia decât să-i răspundem. Terence, foarte sensibil la clipele de fericire, destupa ultima sticlă de Orvieto. Dopul sărea, iar deficitul barului creștea cu douăzeci de rupii. Puțin îi păsa. Depășise eficiența, stilul nimeni nu mă face pe mine. Pensionar militar prins în capcana acestui bar în derivă, împovărat de confidențele unui întreg
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]