16,449 matches
-
Ne spunea să vorbim despre ceea ce experimentăm, noi între noi. Ne spunea că, pentru a-i ajuta pe alții e nevoie să fim noi sănătoși și e musai să facem un pas în spate și să avem momentele noastre de detașare. Eu, ca să compensez stresul, am mâncat vreo 4 kilograme de cremă de ciocolată în 3 săptămâni! Noroc cu dealurile abrupte și faptul că le urcam frecvent și nu m-am îngrășat. Mă feream cu toate acestea să le arăt milă
„Bebelușul plângea, așa că am început să-i cânt...Happy Birthday. Apoi i-a căzut capul într-o parte...” by https://republica.ro/voluntar-in-taberele-de-refugiac-i [Corola-blog/BlogPost/337789_a_339118]
-
marginea șoselei. Pentru o clipă, Mira realiză cât de impredictibil poate fi următorul moment. Oprise și el. Oprise și muzica, și o privea cu înțelegere. O mângâia ușor, spunându-i că totul va fi bine. Așteptare. Confuzia unei clipe de detașare față de tot ceea ce cunoști, de tot ceea ce aștepți să vezi, să simți. Erau înconjurați de o cortină de gheață, ce parcă avea intenția să îi pună la zid. Ștergătoarele erau grele de mormanele de pietricele. Mira închise ochii, rugându-se
5 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1457814793.html [Corola-blog/BlogPost/352665_a_353994]
-
Gheorghe Panu, evocând lecturile poetului la „Junimea” ieșeană remarcă de asemenea că : „Eminescu punea acea melancolie adâncă în glas, care ridica valoarea- chiar mediocră- a lucrărei pe care o cetea”. răsărea niciodată în sufletul său candid.” Maiorescu, pentru a justifica detașarea și dezinteresul poetului pentru propria operă zice: „El citea poeziile ca și când ar fi fost a altuia, fără vreo ambiție personală... Parcă ar fi fost o lucrare străină de el, niciodată nu s-ar fi gândit măcar s-o publice. Publicarea
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
vinde” postul găsit de mine altui cadru didactic. De altfel, o rudă a mea, care a devenit cea mai bună învățătoare din Pitești mă avertizase că directorul cu pricina este un versat afacerist, pentru că odinioară când era șef în teritoriu detașarea acesteia în Pitești (lângă soțul funcționar) a costat-o două covoare ... persane ! Așa am fost tras pe sfoară de colegul pedagog și “educator”, prof.univ. I.T.R., care a devenit coauthor al cărții la care am trudit de unul singur zeci de
BUNA CREDINŢĂ ESTE ADESEA COMPLICEA IMPOSTURII !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Buna_credinta_este_adesea_complicea_imposturii_.html [Corola-blog/BlogPost/371222_a_372551]
-
prețui, de a trăi viața ca dar veșnic: „Eroarea fundamentală a omului contemporan este credința lui că, datorită tehnologiei, poate economisi timp, când, de fapt, este imposibil. Omul devine sclavul muncii lui tot mai intense. Este nevoie de ritm, de detașare, de încetineală. De ce nu rețin studenții tot ce li se predă? Deoarece nu au timp să devină conștienți, să revină la ceea ce au auzit, să le pătrundă cu adevărat în minte. Un student al zilelor noastre înregistrează cunoștințe, dar nu
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
în multe centre de calcul din țară, dar chiar așa, lângă Negoiul ... După o scurtă discuție totul s-a lămurit. Salvamontistul lucra iarna la un centru de calcul din Brașov. Vara își lua trei luni de concediu (sau obținea o detașare, n-am înțeles exact) și bătea Făgărașii. Oricum, a fost singura zi din viața mea când am plutit cu capul în nori și la propriu și la figurat. Să se audă de tine la 2500 metri înălțime e ceva ... Bâlea
CABANIERUL DE LA BÂLEA LAC de DAN NOREA în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1408085879.html [Corola-blog/BlogPost/353155_a_354484]
-
în pictură, dar și în construcții (clădiri văruite în roz, mov, verde aprins etc.); tapetarea trupului cu tatuaje cu o adâncă semnificație interioară a personajului, montarea de obiecte pe diferite părți ale corpului (cercei, inele), care să le dea închipuirea detașării de normal, momente excitative, exces de erotism; majoritatea personajelor masculine ale creațiilor superrealismului dețin un trup de invidiat, excesiv de lucrat în sălile de fitness însă cele feminine depun un efort continuu de susținere a actului de siluetizare cu tenta maximei
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 by http://confluente.ro/Estetica_romanului_superrealis_stefan_lucian_muresanu_1372258130.html [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
mai mult idilică și pitorească, față de lucrările din trecut. Ilie a crescut la țară, doar o mică parte a vieții lui, iar Toni își amintește ca prin ceață de escapadele estivale de la bunici. Acum, se simte o mult mai mare detașare a autorului față de sat și de problematica lui. Perioada rurală este prea îndepărtată pentru a mai crea emoții puternice. Războiul și, mai ales, perioada cruntă care a urmat, constituie coloana vertebrală a narațiunii. Acțiunea romanului se bazează, ca de fiecare
„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Adina_veturia_colgeag_in_veturia_adina_colceag_1364196691.html [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]
-
nu vei face trafic de influență la Guvern, degeaba te-ai portretizat drept lider omnipotent, că n-ai câștigat deloc războiul. Iaca, încă un motiv pentru care obsesia războiului e și deplasată, și contra-productivă! Concluzia este că privesc cu o detașare tristă luptele care se dau pentru fotoliile de primar. Mă concentrez pe listele de consilieri, căutând acolo oameni care ar putea deveni reprezentanții mei în consiliul local, oameni cu care să pot dialoga, cu care să pot explora alternative pentru
Două lucruri care m-au enervat în această campanie electorală by https://republica.ro/doua-lucruri-care-m-au-evervat-in-aceasta-campanie-electorala [Corola-blog/BlogPost/338485_a_339814]
-
simbol al iluminării, al avansării sub îndrumarea divină pe calea la capătul căreia sufletul dobândește liniștea absolută. „Lumânare/ Călăuză de drum/ Lumânarea/ Ce lumină/ Drumul...” („Cerc”) „Totul trece./ Totul rămâne...” Dispoziția sufletească a poetei, imposibilitatea de a trăi indiferența și detașarea contemplativă indică faptul că izvorul de apă vie din suflet, iubirea și devotamentul aflate în luptă cu răul și egoismul, cu ambițiile ce stăpânesc lumea, vor învinge. „Lumea/ Nu e decât/ Un amalgam/ De simboluri/ Absurde./ Veșnicia/ Coboară/ Printr-un
ATUNCI CAND GANDUL PUR IA FORMA DE STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_spatii_de_victorita_dutu_atunci_cand_gandul_pur_ia_forma_de_stih.html [Corola-blog/BlogPost/367236_a_368565]
-
nu doresc a fi acuzat de subiectivism, deși despre fiecare în parte aș avea aceleași cuvinte de laudă meritată!), dar tânărul și talentatul Gelu jr., dacă ar fi mai harnic într-ale scrisului departe ar ajunge. Sincer, văd o evidentă detașare în fața multora și mă bucură acest fapt. Se vede că-i place poezia, modelează metafora cu o ușurință debordantă, gest ce ar face orice poet consacrat, invidios pe talentul și harul acestuia. Poate, până și eu sunt invidios pe-al
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
ar fi să ne facem urgent rost de TEME ALE EXISTENȚEI, în care să credem cu adevarat. Din păcate, trăim într-o lume cu care nu ne putem identifica și vizavi de care nu poți să reacționezi decât afișând o detașare ironică. Asta atunci cand nu-ți explodează mintea de draci, de dezgust, de panică morală și de panică a bunului-gust. Iar acestea sunt stări cu care ne confruntam zilnic. Eu cred că la ora asta națiunea română doarme îngrijorător de profund
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_pintea_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
în această condiționare a înțelegerii de către emoție. De fapt, înțelegerea este un termen- nu opus rațiunii, cum susțineau filosofii antipozitiviști din secolul XX, dar, mai cuprinzător și mai complex decât rațiunea. Înțelegerea care implică emoția, care presupune participare și nu detașare față de obiect. Raționalul îl indentificăm cu conceptualul, iar iraționalul cu emoționalul.Există un rațional implicit și ca atare neconceptual, după cum există emoții raționalizabile, și altele nu. Nu este neapărat nevoie să recurgem la contribuția filosofilor spre a justifica o asemenea
LEGILE POEZIEI SAU ILUZIA COMUNICĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Legile_poeziei_sau_iluzia_comunicarii_0.html [Corola-blog/BlogPost/357993_a_359322]
-
terifiante, pe care Bacovia le traversează din subconștient în conștient, ne fac să urmărim o viziune a poetului referitoare la ceea ce înseamnă starea de fapt existențială a egoului, care se cere eliberat de umbrele întunericului. Entitatea-om nu are puterea detașării de real însă poetul-om desăvârșește întunericul prin fascicul vizionar și urmărește tăcut, încă din viața celor neîntâmplate, cursul timpului viitor. Inițiat prin suferință și plămădit să fie cel care să vadă vibrând scânteile de vis, Bacovia lasă ca testament
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Previziune_cataclismica_in_poezia_simb_stefan_lucian_muresanu_1331306677.html [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
sugerând oare prezența unui om vârstnic într-un vehicul? O călătorie dinspre un trecut către un viitor greu de anticipat printr-un prezent vădit frustrant? Este oare calmul cu care personajul privește pe fereastră doar aparent, sau este chiar acea detașare față de lucruri, în general, pe care, la un moment dat, toți o vom avea? Iar peisajul văzut prin fereastră, mult mai colorat decât restul, reprezintă oare o speranță cu care ne motivăm pentru acel dincolo? Dacă este așa ce bine
NATALIE SCHOR NE INVITĂ SĂ ARUNCĂM O PRIVIRE DINCOLO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Natalie_schor_ne_invita_sa_aruncam_o_privire_dincolo.html [Corola-blog/BlogPost/366658_a_367987]
-
la baza „socialismului multilateral dezvoltat”. Gânduri răzlețe, la ceas de seară Astăzi, după un sfert de veac de la evenimentele care au zguduit Europa răsăriteană, când patima și ura s-au stins sub vălul tămăduitor al timpului, privesc în urmă cu detașare și pot analiza cu o relativă obiectivitate, ce am câștigat și ce am pierdut în toți acești ani. În primul rând, am pierdut anii tinereții, cu energia și optimismul ce îi caracterizează. Apoi, stabilitatea unui sistem, care - cu toate carențele
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
album viu, care păstrează căldura unor clipe deosebite pentru cel care citește. În ciuda trecerii timpului, așa cum grăunțele nisipului se scurg prin clepsidră, în clipa cea mai frumoasă a amintirii timpul poate fi oprit, fixat în cuvânt. Un frumos balans între detașare și implicare, atunci când sentimentele sunt cheile care descuie tainele nevăzutului, face ca scrierile din volumul „Flori în clepsidră” să nu fie simple aduceri aminte, ci aduceri la... minte, pentru reflecție și poate învățătură. Ar putea fi din cauza carierei didactice a
„FLORI ÎN CLEPSIDRĂ” DE CORINA LUCIA COSTEA de CONSTANTIN POPESCU în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/_flori_in_clepsidra_de_corina_lucia_costea.html [Corola-blog/BlogPost/341725_a_343054]
-
își făurește lucruri sau idei, făurindu-se pe sine în treptele vârstei, ascensiunii concepțiilor, succesiunii de experiențe, binefacerilor și inevitabilelor greșeli...! Dar, când întâlnești un copil în pragul adolescenței, la care deja poți observa o profundă înrâurire a cunoașterii și detașării de imaginar, o canalizare a aptitudinilor spre domenii ce presupun gândire matură, creativă, știință, talent, îndemânare, efort, perseverență, ingeniozitate... te afli în fața minunii în act, ce stă la temelia unei foarte afective impresii. Nu poți nutri doar o simpatie explozivă
LOREN CRISTEA, SENZAŢIONALISMUL POZITIV ÎN ARTA CIRCULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2156 din 25 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1480081991.html [Corola-blog/BlogPost/368704_a_370033]
-
mereu persoana-care-salvează”. C. Dincolo de tema morții, romanul tematizează un eșec al adaptării interculturale. Este vorba de ratarea celui capabil să-și abandoneze propria țară, patria culturală; este vorba de falimentul de a se analiza pe sine cu bunăvoință, generozitate și detașare și de a se regăsi după o profundă și răscolitoare experiență interculturală. Chiar prin faptul revenirii acasă, autoexilatul părăsește poziția de locuitor al unei țări și îmbracă o identitate confuză. Cel întors din pribegie nu se regăsește pe sine ca
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
considere lucrurile omenești ca fiind trecătoare, și nu mai valoroase decât fumul? Hrisostom recunoaște aceste cazuri , dar după cum am spus-o deja, el depășește materialitatea lucrurilor sau a cuvintelor pentru a judeca intenția: sau se poate vorbi oare de o detașare a celui care caută să strălucească în toate în ochii celorlalți? Dar, pe lângă această căutare a slavei umane, rămâne un punct asupra căruia detașarea lor se împotmolește: necreștinii se tem de moarte . Este adevărat că unii creștini împărtășesc aceeași frică
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
materialitatea lucrurilor sau a cuvintelor pentru a judeca intenția: sau se poate vorbi oare de o detașare a celui care caută să strălucească în toate în ochii celorlalți? Dar, pe lângă această căutare a slavei umane, rămâne un punct asupra căruia detașarea lor se împotmolește: necreștinii se tem de moarte . Este adevărat că unii creștini împărtășesc aceeași frică datorită unui motiv asemănător: „Vreți să-i spun Milosteniei voastre de ce ne temem de moarte? Dragostea pentru Împărăție nu ne-a cuprins încă, iar
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
încă nu ne-a înflăcărat” . Denunțând slava deșartă, Sfântul Ioan Hrisostom se ridică astfel împotriva unei atitudini antireligioase. Atunci când Dumnezeu ne cheamă pe toți la slava veșnică , sclavii slavei deșarte refuză această vocație: creștinul, în ciuda botezului său, iar necreștinul, în ciuda detașării aparente pe care o afișează . A dori să-ți satisfaci vanitatea înseamnă a înăbuși în tine iubirea lucrurilor veșnice , a căuta slava deșartă, a te priva de slava pe care ne-o acordă Domnul prin „filantropii”. De aceea, „Dacă practicăm
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
ocazii, mai multe teme ale operei au apărut în relație cu slava omenească; am constatat acest lucru mai ales în cazul iubirii frățești și a polemicii împotriva necreștinilor. Altele au fost notate mai pe scurt, ca de exemplu familiaritatea dumnezeiască, detașarea de bunurile lumești și îndreptarea spre lumea de dincolo, fără a o uita pe cea a slavei adevărate, căreia îi suntem destinați după moarte, dar care, de pe acest pământ, îi iluminează pe copiii „filantropului” Dumnezeu. Referindu-ne la Teologia și
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
de astăzi). Cam în acceași perioadă (1938-1939) mai sunt consemnați, înv. Gheorghe Arișanu și Florica Găină. Odată cu cedările teritoriale din vara anului 1940, Ion L. Popescu se refugiase cu soția sa Paula Popescu în România "restrânsă", unde îi găsise o detașare la școala din Rucăr. Instabilitatea cadrelor calificate va dăinui încă mulți după Marele Război, condicile de prezență menționând, pentru anii imediat postbelici (1944, 1945, 1950, 1951, 1952, 1953,1954, 1955) următoarele cadre didactice la școala Sătic : Veronica Pârnuță, Paulina Pârnuță
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xv_.html [Corola-blog/BlogPost/356653_a_357982]
-
două niveluri) e tulburat aici, chiar abandonat, la răstimpuri, în favoarea unei modernități problematice, sceptice și agnostice, poate. În prim-planul analizei semiotice intră, acum, ochii. Privirea pare a nega aproape tot ce afirmă liniile dure și sigure ale frunții, toată detașarea clasică a surâsului și a bărbiei. Ba chiar zâmbetul însuși, prelungit prin linii incerte, ce alunecă în vid, în abis, crispează, ca într-o interfață, fizionomia în întregul ei, lăsând să transpară, sub învelișul ferm, datele centrifuge ale unei persona
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1401251215.html [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]