206 matches
-
sunt componentele centrale ale unui roman atipic, aparent scris cu intenția de a dezvălui doar atât cât, în contraparte, rămâne ascuns și neînțeles. Detectivul ce-și propune să rezolve cazul, făcând lumină între atâtea umbre și semne, reprezintă, în tradiția detective story-ului, includerea în lumea narativă a instanței auctoriale. Adevărul întâmplării rămâne inaccesibil, chiar dacă revelarea lui devine, în conștiința detectivului, o miză ultimă, la fel de gravă ca o dorință ultimă din testament. Povestea lui Besfort Y. și a Rovenei St. poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
tr. Ion Hobana (LT). 15 Acest experiment, datând din 1935, este întâlnit, sub diverse ipostaze, în Lords and Ladies (Terry Pratchett, 1992), Quarantine (Greg Egan, 1992), Endymion și The Rise of Endymion (Dan Simmons, 1996,1997), Dirk Sently's Hollistic Detective Agency (Douglas Adams, 1987), trilogia Schrödinger's Cat (Robert Anton Wilson, 1980-1981), American Gods (Neil Gaiman, 2001, Zei americani, Ed. Tritonic, 2006, tr. Liviu Radu) sau în nuvela Schrödinger's Cat (Ursula K. De Guin, 1974) (LT). 16 Ed. Ion
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
chimériques, în "Petites Etudes", "La Ville moderne", G.Charpentier, Paris, 1885 BAUER, Gérard, La Parisienne, La nouvelles société d'édition, Paris, 1929 CAVAILHON, E., Leș Parisiennes fatales. Étude d'après nature, Dentu, Paris, 1889 CHESTERTON, G. K., Defence of the Detective Story, în The Defendant, London, 1901 DASH, Comtesse, Leș Femmes à Paris et en province, Calmann Lévy, Paris, 1883 DAUMIER, Honoré, Paris et leș Parisiens, Olbia, Paris, 1999 DAUPHIN, François, Une parisienne, Sanson, Paris, 1825 DELORD, Texile, Une Parisienne, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
putea să evidențieze o bună înțelegere a amenințărilor la care este expus un sistem, a vulnerabilităților lui, dar și a riscurilor ce-i sunt asociate, îndeosebi pe linia infrastructurii sistemelor, de aici rezultând o bună identificare a măsurilor preventive și detective de contracarare a lor. 3.1. Tipuri de control al accesului în sistemtc "3.1. Tipuri de control al accesului în sistem" De regulă, controalele sunt introduse pentru diminuarea riscurilor la care sunt expuse sistemele și pentru reducerea potențialelor pierderi
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
3.1. Tipuri de control al accesului în sistemtc "3.1. Tipuri de control al accesului în sistem" De regulă, controalele sunt introduse pentru diminuarea riscurilor la care sunt expuse sistemele și pentru reducerea potențialelor pierderi. Controalele pot fi preventive, detective sau corective 1. Controalele preventive, după cum sugerează și numele lor, au ca scop preîntâmpinarea apariției unor incidente în sistem; cele detective vizează descoperirea unor apariții ciudate în sistem, iar controalele corective sunt folosite pentru readucerea la normalitate a sistemului după
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sunt introduse pentru diminuarea riscurilor la care sunt expuse sistemele și pentru reducerea potențialelor pierderi. Controalele pot fi preventive, detective sau corective 1. Controalele preventive, după cum sugerează și numele lor, au ca scop preîntâmpinarea apariției unor incidente în sistem; cele detective vizează descoperirea unor apariții ciudate în sistem, iar controalele corective sunt folosite pentru readucerea la normalitate a sistemului după anumite incidente la care a fost expus. Ca să poată fi atinse obiectivele enumerate, controalele pot fi administrative, logice sau tehnice și
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]