470 matches
-
gândirea în alte limbi, resimțind-o ca "locul" în care gândirea noastră se simte acasă. Raporturile cu limba ar trebui gândite din perspectiva uzucapiunii: o are cel care o stăpânește mai mult timp. Ar trebui deci să introducem și tagma detentorilor precari, ale căror drepturi în ceea ce privește raporturile lor cu limba trebuie limitate. Constituie, spre exemplu, o formă de restricționare interzicerea, pentru persoanele ce nu stăpânesc limba, aparițiilor publice; aceste situații tind să facă din respectivi indivizi promotori ai limbii în condițiile
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sunt principalele efecte ale admiterii dreptului de proprietate? − pârâtul este obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri dacă a înstrăinat bunul sau l-a pierdut din culpa sa; − pârâtul va fi obligat la restituirea productelor; Posesorul de rea- credință sau detentorul precar poate cere proprietarului să restituie cheltuielile utile pe care le-a făcut pentru producerea și culegerea fructelor sau a productelor, având un drept de retenție asupra bunului până la restituirea de către proprietar a cheltuielilor făcute pentru producerea și culegerea fructelor
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
strica lucrarea făcută și s-o aducă la starea anterioară. Aspectele privind reaua sau buna-credință folosite cu ocazia efectuării lucrărilor, cazul când lucrarea are caracter pozitiv, înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară, cazul când lucrările sunt efectuate de un detentor precar și alte aspecte legate de lucrări pe imobilul altuia, sunt tratate pe larg în dispozițiile speciale de la sfârșitul Sesiunii a 3-a din Codul civil, care pot fi lecturate de către mediatorii interesați. II. Accesiunea mobiliară Exercitarea dreptului de proprietate
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
aspect ce trebuie cunoscut se referă la faptul că bunul ce face obiectul acestei proprietăți se deține în coproprietate o perioadă de timp, după care se predă coproprietarului îndreptățit să-l folosească în următorul interval de timp. Nerespectarea obligațiilor de către detentorul precar în administrarea și folosirea bunului și îndeosebi crearea unor prejudicii în perioada de folosire, nasc unele disensiuni (conflicte), a căror soluționare cade, cel puțin în prima fază, în sarcina mediatorului căruia i se pot adresa părțile. În cadrul acestei forme
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
alte persoane. Cel lipsit de capacitate de exercițiu, cât și persoana juridică își pot exercita dreptul de posesie doar prin reprezentantul lor legal. Nu poate fi vorba de posesie în cazurile enumerate în art. 918 Cod civil, ci doar de detentor precar. Potrivit art. 921 Cod civil, posesia încetează când: este transformată în detenție precară; bunul este înstrăinat; prin abandonarea bunului; înscrierea în cartea funciară, în cazul bunului imobil; pieirea bunului; trecerea bunului în proprietatea publică; renunțarea la dreptul de proprietate
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
posesiei sale sau pentru a preveni obligația de a restitui bunul din posesia sa și chiar pentru a obține despăgubiri pentru prejudiciile care i s-au pricinuit în legătură cu posesia bunului. O asemenea acțiune posesorie o poate face și detentorul precar. Acțiunea posesorie nu se poate face împotriva persoanei care are deja obligația de a restitui bunul. În schimb această acțiune se poate introduce și împotriva proprietarului bunului de către cel în posesia căruia se află bunul. Acțiunea se introduce
Noţiuni juridice de bază utile pentru mediatori şi mediere redate şi comentate by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Law/1772_a_92273]
-
se utilizează unii termeni cu sens juridic, vom arăta pe scurt Înțelesul acestora: A poseda, Înseamnă că o persoană are stăpânirea În fapt a unui teren, construcții, etc., În baza unui titlu de proprietate, fiind posibil să existe și un detentor precar; A folosi, presupune că titularul dreptului de proprietate asupra unui bun are și dreptul de a utiliza acel bun și de a-i culege fructele; Dispoziția, a mai făcut obiectul unui scurt comentariu În paginile anterioare cu privire la care reiterăm
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de drept fiindcă are la bază un titlu, ce poate fi legal sau judiciar (În baza legii sau a unei hotărâri judecătorești, care Îi conferă posesorului unui bun puterea de a-l poseda(posesie de drept. De exemplu, pot fi detentori precari : un chiriaș În baza unui contract de Închiriere, cărăușul care transportă bunuri În baza unor avize de expediție, etc. Detentorul precar deține atît puterea de fapt asupra lucrului (casa de exemplu care este corpusulcât și puterea de drept care este
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
judecătorești, care Îi conferă posesorului unui bun puterea de a-l poseda(posesie de drept. De exemplu, pot fi detentori precari : un chiriaș În baza unui contract de Închiriere, cărăușul care transportă bunuri În baza unor avize de expediție, etc. Detentorul precar deține atît puterea de fapt asupra lucrului (casa de exemplu care este corpusulcât și puterea de drept care este animus(deținerea bunului În baza unor acte sau orice titlu care Îi conferă dreptul de deținere, ca cele menționate anterior. Detentorul
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
Detentorul precar deține atît puterea de fapt asupra lucrului (casa de exemplu care este corpusulcât și puterea de drept care este animus(deținerea bunului În baza unor acte sau orice titlu care Îi conferă dreptul de deținere, ca cele menționate anterior. Detentorul precar nu poate deține sine die un bun, ci va trebui să-l restituie la data Înscrisă În documentul juridic sau titlul În baza căruia Îl deține. Constatăm că asemănarea Între posesie și detenție precară constă În aceea că ambele
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
proprietarul de drept al bunului, dar sunt situații când posesorul nu este titularul dreptului pe care Îl pretinde că este. În această situație se conturează un conflict Între el(posesorul și adevăratul proprietar. Un alt conflict se poate isca Între detentorul precar care deține un titlu ce Îi conferă o stare de drept, baza legală a detenției bunului, pe care cu știință o Încalcă, pe de o parte, iar pe de altă parte cu cel cu care a Încheiat contractul sau
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
amenințare. Viciile posesiei suspendă cursul uzucapiunii și asupra dobândirii fructelor de orice fel. Precizăm că posesia se exercită nemijlocit de cel care posedă bunul sau prin intermediar. Nu constituie acte sau fapte de posesie următoarele situații : stăpânirea bunului de către un detentor precar, precum locatarul, depozitarul, titularul dreptului de superficie, coproprietarii În proporție cu cota parte ce le revine ; orice altă persoană care deține un bun al altuia și este obligat să-l restituie ori să-l stăpânească cu voia proprietarului. Într-
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
care Îl stăpânește prin posesie și pretinde față de adevăratul proprietar că el are și această calitate, bazându-se pe instituția uzucapiunii, deși n-a operat termenul de posesie prevăzut de lege. unele conflicte au ca obiect pretențiile formulate de unii detentori precari asupra stăpânirii unui bun imobil, care pot fi soluționate prin mediere ; conflicte care privesc proprietatea aparentă, respectiv situația În care un propietar exercită posesia asupra unui imobil (atributele proprietății, fără să aibă un drept asupra bunului În cauză, iar
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost Înstrăinat. În aceleași condiții, pârâtul va fi obligat la restituirea productelor sau a contravalorii acestora. În toate cazurile, despăgubirile vor fi evaluate În raport cu momentul restituirii. (2 Posesorul de rea-credință sau detentorul precar va fi obligat, la cerere, și la restituirea fructelor produse de bun până la Înapoierea acestuia către proprietar. (3 Proprietarul poate fi obligat, la cerere, să restituie posesorului cheltuielile necesare pe care acesta le-a făcut. (4 Cheltuielile utile se
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
ordinea juridică în poziția de subiecți supuși îndatoririi prevăzute de art. 56 din Constituție. ... 57. Nici din unghiul opus, al perspectivei statului, situația nu se schimbă: dacă este cât se poate de plauzibil să fie conceput statul în postura de detentor al suveranității când impune, în Codul fiscal, plata impozitului pe locuință sau pe profit, de exemplu, este contraintuitiv să fie conceput statul într-o postură similară atunci când, prin ordonanțele de urgență criticate în cauză, a instituit contribuția. Prin urmare
DECIZIA nr. 222 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258429]
-
chiar dacă aceasta nu este vinovată de săvârșirea contravenției prevăzute de lege, stabilirea acesteia are în vedere eficiența mecanismului de preîntâmpinare a săvârșirii unor noi contravenții, deoarece conducătorul auto contravenient s-ar putea apăra invocând faptul că este un simplu detentor precar al bunului, iar activitatea ilicită de transport ar putea continua. Totodată, proprietarul (deținătorul) autoturismului utilizat în mod ilicit a încredințat folosința bunului său, asumându-și riscul ca activitatea conducătorului auto să genereze un pericol pentru societate. ... 44. Așadar, având
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
folosirea neautorizată a unui cod pin de deschidere. ... 67. Prin folosirea unui dispozitiv improvizat care blochează activarea sistemului de închidere centralizată a ușilor unui autovehicul, prin bruierea semnalului aferent acestui sistem, făptuitorul urmărește să elimine protecția pe care proprietarul sau detentorul a vrut să o asigure bunurilor sale. Dacă se acceptă că deschiderea unei încuietori cu o cheie mincinoasă reprezintă o circumstanță agravantă, trebuie acceptat și faptul că împiedicarea închiderii sistemului este la rândul său o afectare a sistemului de închidere
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
ambigue a textului nou-introdus, în cadrul formei redacționale a dispozițiilor art. I pct. 7, adoptate la Camera Deputaților [cu referire la art. 41 alin. (3) lit. c) pct. (i) din Legea nr. 7/1996], sunt introduse o serie de categorii de detentori apți să încheie procesul-verbal de vecinătate. În practică aceste persoane pot fi detentori precari ai terenului învecinat, persoane care dețin un lucru stăpânindu-l fără intenția sau voința de a efectua această stăpânire pentru sine, de a se purta ca
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
în cazul în care suprafața din măsurători este mai mare în proporție de 15% decât suprafața înscrisă într-o carte funciară, pe baza unui proces-verbal de vecinătate semnat de către proprietari, concesionari, administratori, titulari ai unui drept de folosință sau detentori; (vii) documentele în baza cărora se înregistrează notarea posesiei în cadrul înregistrării sporadice; (viii) exceptarea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și a instituțiilor subordonate de la aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2022 privind reglementarea unor
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
de transport sau angajați în raporturi de leasing cu cei care în mod ocazional și temporar sunt deținători precari ai acestora. Cel puțin, dacă în ultima variantă a pct. 2 din anexa nr. 18 era punctat diferențiat proprietarul, în detrimentului detentorului precar, în ordinul atacat nu există nicio mențiune și, cu atât mai puțin, o modalitate de departajare. În continuare, reclamanta a reluat motivele de nelegalitate a ordinului în ceea ce privește art. I pct. 1 și 4, susținând aceleași apărări
SENTINȚA CIVILĂ nr. 10/CA din 23 ianuarie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/266241]
-
dreptul de proprietate în favoarea unității administrativ-teritoriale cu mențiunea: rezerva comisiei locale de fond funciar. ... 12. La articolul 13, alineatele (15) și (16) se modifică și vor avea următorul cuprins: (15) În cazul imobilelor ai căror proprietari, posesori sau alți detentori precari, astfel cum sunt definiți la art. 918 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu pot fi identificați cu ocazia efectuării din oficiu a lucrărilor de înregistrare sistematică, precum și în lipsa documentelor
LEGE nr. 377 din 27 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263205]
-
notificata trasului și publicată în Monitorul Oficial, la stăruința și pe cheltuiala petiționarului. Plata făcută de tras înainte de notificarea ordonanței, cu toată înștiințarea făcută, liberează pe debitor. Articolul 90 În termen de 30 zile dela publicarea ordonanței în Monitorul Oficial, detentorul cambiei va putea face opoziție în contra acestei ordonanțe, opoziție ce se va comunica atît petiționarului cat și trasului, odată cu citarea lor înaintea instanței locului de plată. Articolul 91 Pînă la împlinirea termenului prevăzut de art. 89, petiționarul va putea exercita
LEGE nr. 58 din 1 mai 1934 (*actualizată*) asupra CAMBIEI şi BILETULUI LA ORDIN. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106072_a_107401]
-
chiar dacă nu se mai menționează și în aceste ultime acte că pentru creanța garantată s'au emis sau se vor emite cambii. În ceea ce privește situația terților care, în ipotezele reglementate în noul text al art. 33, ar trata direct cu creditorul, detentor formal al garanției reale, nu am adus nicio dispoziție, deoarece principiile generale sînt suficiente pentru a soluționa orice conflict. Din moment ce legea atribue girului cambiei, efectul translativ al garanților precizat de noul text, orice terț care voiește să dobândească o creanța
DECRET - LEGE Nr. 3.673 din 31 octombrie 1940 pentru abrogarea art. 33 din legea cu privire la unele dispoziţiuni pentru înlesnirea şi refacerea creditului din 20 Aprilie 1935 şi pentru interpretarea art. 1396 cod. civil, art. 277 cod. comercial şi art. 16 din legea asupra cambiei şi biletului la ordin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106081_a_107410]
-
unei creanțe în al carei înscris se menționează că s'au emis sau se vor emite efecte de comerț, numai este de bună credință față de posesorul cambiilor, daca n'a luat la timp precauțiunile necesare, atît pentru a controla că detentorul aparent al garanției, deține în patrimoniul sau și cambiile care decid de circulația juridică a garanțiilor reale, cât și pentru a împiedica punerea lor în circulație ulterior independent de cesiunea garanțiilor; În raporturile dintre debitori și posesorul cambiei se poate
DECRET - LEGE Nr. 3.673 din 31 octombrie 1940 pentru abrogarea art. 33 din legea cu privire la unele dispoziţiuni pentru înlesnirea şi refacerea creditului din 20 Aprilie 1935 şi pentru interpretarea art. 1396 cod. civil, art. 277 cod. comercial şi art. 16 din legea asupra cambiei şi biletului la ordin. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106081_a_107410]
-
52, sau de la respingerea definitivă a reducerii propuse de debitori pe temeiul acelorași articole, sau de la decăderea debitorilor ori constatarea judecătorească că debitorii nu întrunesc condițiunile cerute de art. 50 și 52 ale legii din 7 Aprilie 1934. În consecință, detentorii acestor cambii vor putea intenta acțiunile cambiale sau introduce cererile de executare cambiala în acest interval de timp, fără a pierde dreptul de regres față de orice semnatar, girant sau avalist al cambiei sau biletului la ordin. Articolul 31 La finele
LEGE din 19 aprilie 1935 cu privire la unele dispoziţiuni pentru înlesnirea şi refacerea creditului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106074_a_107403]