283 matches
-
umane". Le reproșează doctrinarilor modernismului și postmodernismului că ocultează "întreaga esență a teismului veritabil", dat fiind că Dumnezeu este deasupra și dincolo de ceea ce gândește omul despre El. În viziunea teologică a lui J. J. Fanella, transmodernismul arată că Dumnezeu scapă determinațiilor epistemologiei umane, că transmodernismul trimite la o epistemologie transumană, la mijloace transcendente. Acestea sunt Cuvântul și Spiritul Său: "Transmodernismul susține că Dumnezeu este mai degrabă în acord cu gloria Sa transcendentă și infinită decât cu epistemologia schimbătoare". Epistemologiile moderne și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
s-au înregistrat foarte multe schimbări cantitative și calitative la scară mondială, s-a desfășurat un intens, accelerat și diversificat proces de interacțiuni și interdependențe între societăți, care sugerează că un "nou" sistem internațional va putea rezulta numai prin încorporarea determinațiilor globalizării.1 Apreciind această crescută complexitate a lumii de azi ca rezultantă a istoriei contemporane pe care o trăim, spunem și noi, ca și David Held, că avem de-a face cu o structură multi-nivel a activităților internaționale și transnaționale
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
manifestă prin acceptarea unor derogări (permanente și temporare), perioade de tranziție și aranjamente tehnice. Disponibilitatea Uniunii Europene pentru un anumit grad de flexibilitate a fost diferită în cele cinci valuri de extindere și s-au constatat diferențe în funcție de volumul acquis-ului, determinațiile dinspre unele domenii importante (ex. Piața Internă, Politica Externă și de Securitate Comună), dar și dinspre conjuctura și mediul politic. Substanța negocierii de aderare o constituie acquis-ul care, din rațiuni operaționale, este împărțit în "capitole" (au fost 31 pentru valul
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Editura Polirom, Iași, 2004, 565 p. Una dintre tendințele pozitive, legice și constante ale evoluției istorice a psihologiei o reprezintă trecerea succesivă și treptată de la studiul omului abstract, în afara contextelor specifice de viață și activitate, la studiul omului real, în determinațiile și ipostazele sale naturale, firești și, implicit, diversificarea ariei problematice și a ramurilor științifice de profil. Printre cele mai noi domenii și ramuri ale acestui proces de diversificare, dar cu ascendența cea mai viguroasă, se numără psihologia organizațional-managerială. Diferențierea și
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
înțeleagă cum se pot genera ambiguități hermeneutice din confuzia pe care unii exegeți o fac între viziunile empirice și cele estetizate. După ce subliniază că ideea care subîntinde întreaga ontologie blakeană este viziunea, Harvey Birenbaum afirmă chiar că aceasta rămâne singura determinație ontologica pe care artistul o acceptă pe deplin. Totuși, concluzia este redundanta, fiindcă devine evident că viziunea "că percepție" nu poate fi deosebită de viziunea că "revelație concretă a experienței spirituale" (1992, p. 49). Grimes încearcă să explice viziunea blakeană
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
istorice pe care Blake a explorat-o atât de magnific în corpusul operelor sale" (1981, p. 42). Motivul principal pentru care nu pot împărtăși poziția critică a lui Aers este acela că, în cazul lui Blake, odată ce viziunea atinge climaxul, determinațiile individuale sunt efasate, iar viața umană este percepută că unitate, nu ca diversitate. Tocmai de aceea cred că, în Jerusalem, nu ne confruntăm cu "o perpetuare a formelor de dominație tradiționale mașcate în binevoitoarea transcendență a diviziunii" (Aers, 1981, p.
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ale schimbului; sentimentul diferenței sociale și al bogăției și sărăciei. Marx ne ajută în demonstrația noastră, în jurul apariției mai târzii a monedei metalice și în dezbaterea despre rolul important al mărfurilor obișnuite în apariția monedei. "Banii se pot manifesta în determinația de măsură și de element general al valorilor de schimb, fără să se fi realizat în celelalte determinații ale lor, deci și înainte de a fi luat forma de bani de metal"374. Banii au apărut cu mult înainte de apariția formei
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
consideră banii ca fiind semnul universal al valorii, stabilită în funcție de efortul depus pentru producerea unei mărfi. Marx arată: "Ei (banii n.n) devin o marfă ca oricare alta, dar în același timp nu sunt o marfă asemenea celorlalte mărfuri. În pofida determinației lor generale, ei pot fi schimbați asemenea celorlalte obiecte capabile de a fi schimbate. Ei sunt nu numai valoare de schimb generală, ci totodată o valoare de schimb particulară alături de alte valori de schimb particulare"412. În legătură cu banii, Marx sesizează
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 68. 338 Vezi Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, vol. I, p. 112. 339 Marx consideră de asemenea că moneda are două funcții: "Banii se pot manifesta în determinația de măsură și de element general al valorilor de schimb..:". Vezi Karl Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 127. 340 Vezi și Marcel Mauss, Eseu despre dar, Editura Institutul European, Iași, 1993, pp. 72-75. 341 Nigel
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nou câmp de chestionare. Cine evocă cifrele brute ale statisticii nu o face pentru a rezolva probleme, pentru a clarifica situația literaturii cu ajutorul unor argumente pozitiviste. Dimpotrivă, în momentul în care masa populației apare într-o dezbatere literară ea suspendă determinațiile faptului literar și reprezentarea realistă a societății care vehiculează literatura: e o plonjare în necunoscut. Iar exemplul lui Ibrăileanu e, din acest punct de vedere, elocvent. Unul dintre obiectivele polemice ale reflecției sale în marginea societății românești după război e
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
psihosociale, despre resorturile mai generale și de adâncime ale naturii (esenței) umane, privite ca disponibilități. Cercetările - unele interdisciplinare - de biochimie, neurofiziologie, genetică și etologie umană sunt pe cale să particularizeze, să transcrie într-un limbaj mai precis și să dilate evantaiul determinațiilor biologice. Și atunci poate că o considerabilă parte dintre descrierile filosofice - ce se vor obiective - privitoare la natura sau esența umană vor deveni în cel mai bun caz metafore reușite. Și tot astfel, relații și cauzalități psihosociale cărora li se
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la modul vag și indirect, prin evaluarea consecințelor comportamentale. De altfel, s-a sugerat introducerea în model a unei noi variabile, numită „controlul (perceput) asupra consecințelor comportamentale” (Azjen și Madden, 1986). Se are în vedere estimarea de către individ atât a determinațiilor situaționale (controlul exterior), cât și a capacităților personale (controlul intern). În literatura dedicată relației atitudine - comportament se poate vorbi despre două orientări pe care A. Eagly și S. Chaiken (1998) le consideră adevărate tradiții: 1) cea care s-a concentrat
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
puțin univocă decât în trecut. Multe influențe mass-media se anulează reciproc. Altfel spus, influența netă nu este egală cu cea brută, ci este mai mică. Cu toate că, prin natura sa, comunicarea de masă vizează o audiență publică, variată și anonimă (impersonală), determinațiile ei nu sunt întotdeauna directe asupra indivizilor. Intervine, după cum am mai arătat deja într-un loc, ceea ce se numește „curgerea informației în două trepte”. Influența mass-media poate fi spontană, neintenționată sau poate fi intenționată, specifică și programatic dirijată. În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
disciplină filosofică prin obiectul ei, prin domeniul ei de referință. Chiar de la Începuturi (meditația socratică și dialectica platoniciană asupra categoriilor moraleă reflecția etică s-a oprit asupra a ceea ce este binele, asupra Încercării de a defini esența binelui, Înțeles ca determinație fundamentală a vieții umane. Întreaga meditație etică este preocupată de tema fundamentală a binelui, dar această analiză asupra binelui nu poate fi făcută numai prin raportare la dimensiunea vieții morale practice, ci și prin investigație speculativă filosofică. Pentru a putea
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
cert, pentru asigurarea relevanței acestui model, testele statistice sunt indispensabile. În concluzie, putem afirma ca impactul acestei decizii asupra valorii de piață a grupului este dat de corecta interpretare a coeficienților alfa și beta și evident de valoarea coeficientului de determinație. Doar semnul lui beta minus unu este semnificativ. Dacă beta minus unu este pozitiv, atunci efectul unei majorări de capital asupra valorii de piață a grupului este pozitiv, iar dacă beta minus unu este negativ, atunci efectul unei majorări de
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
companii considerate, și anume: SIF Banat-Crișana, Banca Transilvania și SC IAMU SA. Înainte de a scrie ecuațiile care descriu celebrele capital market line, adică cele care ne permit estimarea costului capitalului, câteva remarci sunt absolut necesare: coeficienții de corelație și de determinație pentru SIF și Banca Transilvania au valori suficient de mari care ne permit să afirmăm că ecuația poate fi utilizată pentru a obține un bun estimator al costului capitalului. Așa cum se poate constata din tabelele respective, testele Student și Fisher
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
de mari care ne permit să afirmăm că ecuația poate fi utilizată pentru a obține un bun estimator al costului capitalului. Așa cum se poate constata din tabelele respective, testele Student și Fisher confirmă această ipoteză; coeficienții de corelație și de determinație pentru SC IAMU au valori mult prea mici. Și totuși, relația poate fi utilizată pentru a obține un estimator al costului capitalului, estimator care trebuie însă privit cu anumite rezerve; parametrul β - elementul-cheie al modelului CAPM are valori acceptabile pentru
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
Transilvania) în raport cu variația ratei rentabilității BET este următoarea. Varianța reziduală, notată aici cu 1SIFV are valoarea. Așa cum se poate constata din tabelul anterior, estimatorii obținuți pot fi considerați suficient de relevanți. Această afirmație este justificată prin coeficienții de corelație și determinație și evident prin valorile testului Student din partea finală a tabelului; • rentabilități ajustate Deducem deci că ecuația care descrie variația ratei rentabilității TLV (Banca Transilvania) în raport cu variația ratei rentabilității BET este următoarea. Varianța reziduală, notată aici cu 2SIFV are valoarea. Și
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
este următoarea. Varianța reziduală, notată aici cu 2SIFV are valoarea. Și în acest caz se poate constata din tabelul anterior că estimatorii obținuți pot fi considerați suficient de relevanți. Această afirmație se justifică de asemenea prin coeficienții de corelație și determinație și evident prin valorile testului Student din partea finală a tabelului. Testul statistic Fisher, adică raportul dintre varianța reziduală mai mare și cea mai mică are valoareaF = 2,16, fiind superior valorii tabelare F = 2,11, la un nivel de semnificație
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
Banat-Crișana în raport cu variația ratei rentabilității BET este următoarea. Varianța reziduală, notată aici cu 1SIFV are valoarea. Așa cum se poate constata din tabelul anterior, estimatorii obținuți pot fi considerați suficient de relevanți. Această afirmație este justificată prin coeficienții de corelație și determinație și evident prin valorile testului Student din partea finală a tabelului; • rentabilități ajustate tratelor. Deducem deci că ecuația ce descrie variația ratei SIF BanatCrișana în raport cu variația ratei rentabilității BET este următoarea. Varianța reziduală, notată aici cu 2SIFV are valoarea: 2 SIFV
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
rentabilității BET este următoarea. Varianța reziduală, notată aici cu 2SIFV are valoarea: 2 SIFV = = 0,000135. Așa cum se poate constata din tabelul anterior, estimatorii obținuți pot fi considerați suficient de relevanți. Această afirmație este justificată prin coeficienții de corelație și determinație și evident prin valorile testului Student din partea finală a tabelului. În acest caz, dar nu surprinzător, testul statistic Fisher, adică raportul dintre varianța reziduală mai mare și cea mai mică, dat de F = 1,10, care este inferior valorii tabelate
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
și cele mai mici variații posibile. Vom trece acum la evaluarea efectului acestei majorări de capital asupra grupului; 3) evaluare comparativă SIF-TLV Ecuația ce descrie variația ratei rentabilității SIF comparativ cu cea a TLV este următoarea având un coeficient de determinație de doar 42,46%. Aceste rezultate erau de fapt așteptate. La noi, piața bursieră nu este suficient de dezvoltată pentru a putea surprinde cu atâta ușurință mici ajustări ale cursurilor bursiere.
PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
sinteză deschisă Pe baza literaturii de specialitate (vezi și www.guidelinesonlearning.com) reținem câteva elemente necesare formării unei culturi active a învățării: • Contextul în care este proiectată, realizată și evaluată învățarea școlară este multiplicativ, divers și greu controlabil în toate determinațiile lui. • Învățarea școlară are o natură individuală și socială. Fundamental, ea este proces experiențial, informativ și formativ, cu efecte în planul schimbărilor valorice stabilite ale comportamentului/conduitei celor care învață. • Principiile, legitățile și mecanismele învățării pot fi gândite ca traversând
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Unu, prin urmare, nu face parte din ierarhie și nici nu este unul ca valoare numerică, neputând fi înscris într-o serie. El este Unul prin diferență absolută față de multiplul întemeiat de/prin el. De aceea, nu va avea nici o determinație aparținând lumii acesteia, dar se va manifesta prin toate câte sunt, conferindu-le unitate. Shema, rugăciunea zilnică rostită de evreul practicant în iudaism, reia celebrele versete din Deuteronom: „Ascultă [Shema], Israele! Domnul [YHWH], Dumnezeul nostru [Eloheinu], este singurul Domn [YHWH
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
voi aduce aminte de legământul dintre Mine și voi și dintre toate viețuitoarele de orice trup; și apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice făptură».“ (B.E./V.T., Geneză 9:12-15, CNS) Dacă Unul nu suportă nici o determinație având, paradoxal, toate determinațiile, în privința multiplului lucrurile stau, după cum am văzut, altfel. Multiplul nu doar acceptă determinațiile, ci acestea îi de-finesc natura, constituind, prin parțialitate și delimitare, deopotrivă identitatea și diferența specifică. Veriga ultimă și unică a identității tuturor
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]