283 matches
-
legământul dintre Mine și voi și dintre toate viețuitoarele de orice trup; și apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice făptură».“ (B.E./V.T., Geneză 9:12-15, CNS) Dacă Unul nu suportă nici o determinație având, paradoxal, toate determinațiile, în privința multiplului lucrurile stau, după cum am văzut, altfel. Multiplul nu doar acceptă determinațiile, ci acestea îi de-finesc natura, constituind, prin parțialitate și delimitare, deopotrivă identitatea și diferența specifică. Veriga ultimă și unică a identității tuturor lucrurilor este dată de
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice făptură».“ (B.E./V.T., Geneză 9:12-15, CNS) Dacă Unul nu suportă nici o determinație având, paradoxal, toate determinațiile, în privința multiplului lucrurile stau, după cum am văzut, altfel. Multiplul nu doar acceptă determinațiile, ci acestea îi de-finesc natura, constituind, prin parțialitate și delimitare, deopotrivă identitatea și diferența specifică. Veriga ultimă și unică a identității tuturor lucrurilor este dată de legătura cu Unul. însă firul identităților particulare este derivat și se instituie ca
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
configurații care „parazitează“ ierarhia, încer când să se autonomizeze în virtutea altor principii decât Unul. Principiul ierarhic exclude, prin natura lui, adaosul (prin multiplicarea părții) sau lipsa (prin negarea sau omiterea unei părți ori prin înlocuire). Unicitatea părții cuprinde implicit și determinația „locului“ specific în ierarhie. Prin urmare, păstrarea specificității în absența locului „propriu“ va conduce la pierderea unicității și la crearea unei „malformații“ în cadrul ierarhiei, prin translocație. Altfel spus, ordinea treptelor și a părților este esențială, cea mai mică „răsturnare“ provocând
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
lor cele mai generale, urmașii clasicilor reușind să absoarbă noi conținuturi ale realului social doar îndrumați de dezvăluirile înaintașilor. În opera lor se află "in nuce" întrega posibilă sociologie contemporană și viitoare, proiectul clar structurat a noii științe. Eliberate de determinațiile care le-au făcut posibile conceptele și ideile ce populează opera clasicilor devin astăzi componente valide încastrate în sisteme de gândire supuse unor determinări inedite. * Au dovedit ineficiența și absența valorii de adevăr a rezultatelor cercetării realității sociale obținute pe cale
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
pilot a intenționalității, nu a fost depășită, în opinia lui Henry, de către Heidegger. Filozoful german fixează în orizontul temporalității raportul de transcendență al conștiinței față de lume, înțeleasă ca „orizontul luminii în care lucrurile se arată”. Fenomenul, spune Henry, capătă o determinație greacă 1. „Timp și lume sunt același lucru”2. Plecând de la această constatare, opera lui Michel Henry poate fi citită și ca un răspuns sistematic dat filozofiei heideggeriene. Pretutindeni se pot vedea referințe circulare la temele de fond ale gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
terminologia sociologiei românești). Un prim răspuns îl putem oferi prin aceea că între cultură și civilizație a fost gândit un raport de opoziție, doar atunci când a fost întâlnit unul dintre următoarele contexte: * atunci când cultura este înțeleasă, din perspectivă istoristă, ca determinație națională specifică, expresie a originalității creatoare a unui popor (fiind, deci, proprie, incomunicabilă), iar civilizația este definită prin caracterul ei universal, colectiv și imitabil, produsele ei circulând de la o societate la alta; * al convingerii, proprie adepților dezvoltării istorice organice, în
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
razele X, acestea traversează țesu turile moi ale trupului, făcând posibilă „vederea“ a ceea ce la început era vizibil doar în potenta: oasele. În același timp în care oasele devin vizibile, pielea, culoarea acesteia, dimensiunile corporale, tot restul care ține de determinațiile individuale ale subiectului radiografiat, nu mai sunt vizibile. Intelectul agent, asemenea unui aparat cu raze Röntgen, nu este nevoit să aibă capacitatea de a „vedea“ și sensibilele particulare, si universalele imateriale pentru a le putea extrage doar pe cele din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
lectica hegeliană, de exemplu, stă sub o altă presupoziție: aceea a devenirii conceptului în forma judecății. Desfășurarea dialectică este justificată la Hegel de necesitatea „încheierii“ ei spe culative. Raționalul nu este văzut, în logica speculativă, ca iden titate abstractă a determinațiilor opuse, ci ca depășire (Aufhebung) a diferenței, deci ca mișcare a acestora. El este, în mod esențial, viață a spiritului, care ajunge la întâlnire cu sine. Pentru Benjamin, această înțelegere a dialecticii păstrează, într-adevăr, doar apa rența istoricității. Imaginea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
univers al revelației persistente, dar niciodată completă, obiectivă. Al doilea capitol vizează o altă coordonată a conceptului „ex pe rienței“: cea teologico politică. Odată cu aceasta, experiența devine o formă de acțiune, purtând mărcile intersubiectivității. Capitolul 2 TEOLOGIE POLITICĂ ȘI EXPERIENȚĂ Determinația epistemologică a experienței nu este suficientă pentru a înțelege sensul pe care conceptul îl are în scrierile lui Benjamin. O serie de enunțuri trimit, în plus, spre o dimensiune autentic istorică (echte historische Erfahrung) a acesteia. De exemplu, în textul
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
îl are în scrierile lui Benjamin. O serie de enunțuri trimit, în plus, spre o dimensiune autentic istorică (echte historische Erfahrung) a acesteia. De exemplu, în textul timpuriu Erfahrung (1913), publicat de Benjamin în ziarul Anfang, experiența este văzută ca determinație a unei vârste spirituale: fie un nume dat vieții goale de conținut autentic a generației secolului care trecuse, fie, într-o reinvestire semantică, un nume al asumării existențiale a spiri tului autentic al epocii prezente, de către noua mișcare cultu ra
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
F, determinată cu ajutorul datelor observate este de 14,15, la care nivelul marginal de semnificație este foarte redus (0,000000), ceea ce ne conduce la concluzia că modelul considerat este corect. Un indicator calitativ al modelului de regresie este coeficientul de determinație (R-squared). Valori apropiate de 1 ale coeficientului de deter minație arată faptul că variațiile variabilei endogene sunt explicate de variațiile variabilelor exogene. În cazul nostru, valoarea coeficientului de determinație este de 0,796, ceea ce arată că modelul ajustează bine datele
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
corect. Un indicator calitativ al modelului de regresie este coeficientul de determinație (R-squared). Valori apropiate de 1 ale coeficientului de deter minație arată faptul că variațiile variabilei endogene sunt explicate de variațiile variabilelor exogene. În cazul nostru, valoarea coeficientului de determinație este de 0,796, ceea ce arată că modelul ajustează bine datele din eșantion. Deoarece în această formă coeficientul de determinație este foarte puțin influențat de numărul de variabile explicative ale modelului, se folosește o altă formă a acestuia, și anume
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
deter minație arată faptul că variațiile variabilei endogene sunt explicate de variațiile variabilelor exogene. În cazul nostru, valoarea coeficientului de determinație este de 0,796, ceea ce arată că modelul ajustează bine datele din eșantion. Deoarece în această formă coeficientul de determinație este foarte puțin influențat de numărul de variabile explicative ale modelului, se folosește o altă formă a acestuia, și anume coeficientul de determinație ajustat. În cazul nostru, valoarea coeficientului ajustat este: 0,7398. Analizând coeficienții de determinație astfel obținuți pentru
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
0,796, ceea ce arată că modelul ajustează bine datele din eșantion. Deoarece în această formă coeficientul de determinație este foarte puțin influențat de numărul de variabile explicative ale modelului, se folosește o altă formă a acestuia, și anume coeficientul de determinație ajustat. În cazul nostru, valoarea coeficientului ajustat este: 0,7398. Analizând coeficienții de determinație astfel obținuți pentru modelul de regresie folosit, putem afirma că acesta este considerat în mod just. De asemenea, se poate constata că valoarea statisticii DW indică
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
formă coeficientul de determinație este foarte puțin influențat de numărul de variabile explicative ale modelului, se folosește o altă formă a acestuia, și anume coeficientul de determinație ajustat. În cazul nostru, valoarea coeficientului ajustat este: 0,7398. Analizând coeficienții de determinație astfel obținuți pentru modelul de regresie folosit, putem afirma că acesta este considerat în mod just. De asemenea, se poate constata că valoarea statisticii DW indică faptul că pentru modelul considerat nu apare fenomenul de autocorelație al erorilor. Pentru interpretarea
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de dies und das îi este receptorul (nemer) potrivit, în care divinul curge cu toată libertatea Lui. De aceea, un suflet liber (ein ledig gemüete) este, la Eckhart, un suflet vid, golit sau eliberat de orice proprietate limitativă, de orice determinație. Aici, creșterea spirituală ia chipul invers, apofatic, în negativ, al golirii de sine și de toate modurile multiplicității, astfel încît ființa umană să-și crească pînă la capăt capacitatea de receptare. Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns să funcționăm mental
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
fiindcă ea dă acces la totalitatea realului și la Principiul lui divin (cum face orice religie autentică, oricît de selectiv ar fi criteriul de integrare în ea). O religie e considerată universală dacă se adresează tuturor oamenilor, indiferent de cultură, determinație etnică și geografică. Universal e, în sens curent, un limbaj pe care toți oamenii l-ar înțelege, un model de societate aplicabil în orice parte a lumii, un magazin cu toate felurile de produse ; universală e o expoziție la care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care îl avem de parcurs noi înșine. Iar în acest dosar omul e caracterizat de multe ori ca o făptură în care libertatea are preeminență asupra ființei. în om, libertatea nu e o însușire a ființei ; ființa omului este o determinație, un rezultat, un efect al libertății lui. Ești ceea ce faci cu libertatea ta. în mitul lui Er, sufletele sînt libere să-și aleagă viața viitoare, decid ce tip de ființă vor fi. Cele mai multe sînt, desigur, condiționate în această decizie de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
un altceva, dă suport arhetipal pentru realitatea relativă a alterității, a creației, a lumii. în dialogul platonician care îi poartă numele, Parmenide începe prin a considera în mod absolut Unul absolut Unul care este Unu , realitate compactă, infinită, precedînd orice determinație, inclusiv cea a ființei, depășind orice distincție. Densitatea Unului unu nu lasă loc ființei, așa cum nu lasă loc identicului și diferitului. Unul sau Binele întrece în demnitate ființa, e Supra-Ființa, Principiul suprem. Abia cînd Unul e conceput în retragerea sa
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
plan mai elevat, pe care l-am putea numi SOPHIA. Un asemenea câmp referențial nu trebuie privit, însă, ca un "la mijloc de rău și bun", ci ca un "dincolo de bine și de rău", ca "lume posibilă imposibilă" aflată dincolo de determinațiile categoriale ale câmpurilor referențiale amintite. Acest stadiu, manifestat prin proiecția sub specie aeternitatis a EROS-ului, echivalează, în plan existențial, cu momentul încheierii parcursului inițiatic, iar, în plan "poetic", cu cristalizarea creației de sens. 3.4.3. Traseul hermeneutic pe
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
s-a întins, casele tot pirpirii, furnalul la Zlatna mai înalt ca muntele, pe spatele lui plumb sau aur deasupra orașului, platforma industrială ruine, betoanele halelor le-au spart pînă la sol, alte schelete rămase, eram la Sighetu Marmației, muzica determinație obscură, de ce vine prin șofer fondul folcloric al ținutului! culmile din față cele din urmă bariere, statura de piatră albă în masa verde, Priseaca sat părăsit duce pe verzișuri, viteză ilegală, salturi Poiana Ampoiului, gospodăria proastă formă spațială, grajdul lateral
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ale schimbului; sentimentul diferenței sociale și al bogăției și sărăciei. Marx ne ajută în demonstrația noastră, în jurul apariției mai târzii a monedei metalice și în dezbaterea despre rolul important al mărfurilor obișnuite în apariția monedei. "Banii se pot manifesta în determinația de măsură și de element general al valorilor de schimb, fără să se fi realizat în celelalte determinații ale lor, deci și înainte de a fi luat forma de bani de metal"374. Banii au apărut cu mult înainte de apariția formei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
consideră banii ca fiind semnul universal al valorii, stabilită în funcție de efortul depus pentru producerea unei mărfi. Marx arată: "Ei (banii n.n) devin o marfă ca oricare alta, dar în același timp nu sunt o marfă asemenea celorlalte mărfuri. În pofida determinației lor generale, ei pot fi schimbați asemenea celorlalte obiecte capabile de a fi schimbate. Ei sunt nu numai valoare de schimb generală, ci totodată o valoare de schimb particulară alături de alte valori de schimb particulare"412. În legătură cu banii, Marx sesizează
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
și libertate, Editura Enciclopedică, București, 1995, p. 68. 338 Vezi Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, vol. I, p. 112. 339 Marx consideră de asemenea că moneda are două funcții: "Banii se pot manifesta în determinația de măsură și de element general al valorilor de schimb..:". Vezi Karl Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 127. 340 Vezi și Marcel Mauss, Eseu despre dar, Editura Institutul European, Iași, 1993, pp. 72-75. 341 Nigel
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
supunere, conducător puternic, pedeapsă pentru nerespectarea simbolurilor, cărți interzise. Indicele capitalului relațional („are relații”) este dat de numărarea răspunsurilor afirmative la întrebările despre relații utile la primărie, tribunal, poliție,bancă, spital sau pentru obținerea unui loc de muncă. Coeficientul de determinație multiplă pentru ecuație este 0,16. Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremătc "Figura 18. Factorii care favorizează sau defavorizează atitudinile de intoleranță etnică extremă" Persoanele care au atitudini favorabile segregării extreme a grupurilor etnice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]