156 matches
-
tip de elipsă a adjectivului din sintagma nominală e relevat de Bally (1951: 278): E un frig......! e de o frumusețe.....!, în care adjectivul "mare" e compensat prin intonație. 8 Pană Dindelegan (2003c: 27-28) prezintă aspectele legate de substantivizarea adjectivelor determinative (individualizatoare/clasificatoare) și calificative (evaluative), semnalând și testele caracteristice pentru statuarea celor două mari clase de termeni. 9 Membrii organizațiilor politice sau reprezentanții orientărilor ideologice sunt, în general, denumiți prin adjective substantivizate: social-democrații, liberalii, conservatorii, islamiștii, radicalii etc. (vezi Stoichițoiu
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
este capitala țarii“ sunt rare și au o semnificație aparte, de „localități care se numesc la fel“, nu „locuri care au în conținut aceleași note semantice“. Aceste forme apar mai des la numele de locuri omonime, diferențiate sau nu prin determinative (Crișul Alb-Crișul Negru-Crișul Repede, Bolintinul din Deal-Bolintinul din Vale, Bistrița Albă-Bistrița Aurie-Bistrița Neagră, Amărăștii de Jos-Amărăștii de Sus), la care pluralul poate însemna „zona în care se află locurile denumite x“: pe Crișuri, pe la Bolintinuri, pe Bistrițe, prin Amărăști. Adaptările
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
conceptului implică explicitarea sensului. Pentru a face aceasta, convine să abordăm diferite maniere și unghiuri diferite. Ca în oricare domeniu de activitate, competența reprezintă condiția asiguratorie pentru performanță și eficiență, fiind susținută, în linie directă, de factori extrinseci și intrinseci determinativi pentru conduita umană. Este evident faptul că la baza comportamentului specific al cadrului didactic se află o serie de însușiri caracteristice vizând întreaga structură de interioritate a personalității și implicând, în egală măsură, planul cogniției și creativității, planul vectorial activator
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
trebuie spus că există, de exemplu, copii care au un sentiment al propriei eficiențe foarte dezvoltat în ceea ce privește domeniul literaturii și au mult mai puțină încredere în forțele lor când e vorba de a înfrunta o problemă de matematică. Cunoașterea condițiilor determinative ale succesului în activitatea de învățare sau nereușitei școlare orientează activitatea elevului, care poate adopta măsuri pentru sporirea capacității intelectuale și morale sau pentru lichidarea și mai ales prevenirea piedicilor școlare. În matricea complexă a reușitei școlare ponderea factorilor intelectuali
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
județul Iași sunt două sate cu numele de Mogoșești și două sate cu numele de Horlești). Frecvența mare a unor toponime identice poate fi o cauză a instabilității acestora; pentru a evita confuziile, denumirile schimbându-se sau completânduse cu diferite determinative - cazul numeroaselor denumiri de Slobozia, din România, la care s-au adăugat precizări,de regulă, după numele proprietarilor: Slobozia Cantemir (lângă Iași), SloboziaVentura (în fostul ținut Covurlui), Slobozia- Conachi, Slobozia Milului, de la confluența Tazlăului cu Trotușul (devenită, prin etimologie populară
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
oraș - Cibin[um, de la acesta la forma cultă actuală trecându-se prin stadiile intermediare Sâbiniu și Sâbiiu; la venirea ungurilor, aceștia au găsit toponimul în stadiul Sâbiniu și l-au adaptat la specificul fonetic al limbii maghiare, adăugându-i și determinativul Nagy (“mare”), deoarece era așezarea cea mai importantă și centrală în Depresiunea Cibinului, astfel formându-se toponimul maghiar Nagy Szében; în schimb, numele german, Hermannstadt, sașilor așezați aici (Hermann) și indicând caracterul de oraș (Stadt) pe care l-a căpătat
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
apreciere, în coloana în care ar corespunde. De obicei, „scara” de evaluare cuprinde 4 sau 5 coloane, fiecărei coloane corespunzându-i un anumit grad de dezvoltare a însușirii. De exemplu, pentru evaluarea sârguinței la învățătură, pot fi utilizate următoarele adjective determinative ale gradelor de dezvoltare a însușirii respective: foarte mult (1), mijlociu (2), puțin (3), deloc (4). Deci, elevul care ar fi plasat în coloana 4 nu ar avea deloc sârguință și ar fi pe ultimul loc privind dezvoltarea însușirii. După
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
ne apropiem de sfârșitul etapei școlare mici. În psihologia generală gândirea se definește ca un proces cognitiv de însemnătate centrală în reflectarea rolului care, prin intermediul abstractizării și generalizării coordonate în acțiuni mentale extrage și prelucrează informații despre relațiile categoriale și determinative în forma conceptelor, judecăților și raționamentelor. Perioada școlară mică corespunde unui stadiu al dezvoltării pe care psihologia îl numește stadiul operațiilor intelectuale concrete, al sentimentelor morale și sociale de cooperare, operațiilor concrete, care se caracterizează prin raportarea la obiecte și
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
lexicale enunțate: a) Cuvintele scurtate cele mai numeroase și mai specifice sunt abrevierile grafice, siglele și cuvintele trunchiate (v. DAS, pp. 8-11). b) Cele mai frecvente cazuri de cap de grup nominal fuzionat sunt construcțiile în care capul fuzionează cu "determinative" (mai ales din clasa pronumelui) sau cu "modificatori" (mai ales adjective) care preiau temporar funcția de cap fără a deveni cuvinte noi (v. Huddlestone Pullum 2005, pp. 97-100). c) Mecanismele principale de modificare a sensului cuvintelor sunt metafora, metonimia, sinecdoca
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
curte; garajul se vede din curte; garajul a fost construit de către vecin). Determinanții care, așadar, pot fi dezvoltați și ei în grupuri sintactice determinante (adjectivale, substantivale genitivale sau prepoziționale) poartă, la diverși autori, denumiri variate, fiind diferențiați, de pildă, în determinative și în modificatori (în rândul cărora unii includ și articolul), ori în elemente atributive de calificare, de identificare etc. Structura unui GN poate fi: S + A (rom. casă frumoasă, engl. electric train), S + (Prep +) S (rom. casă de piatră, casa
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de grup, modificatorii și calificatorii: într-un grup nominal complex ca engl. the lovely gas fire in the lounge, substantivul cap de grup este fire, modificatorii sunt the, lovely și gas, iar in the lounge este calificator. Modificatorii pot fi determinative sau atributive, iar acestea din urmă sunt fie "epitete" (adică adjective calificative), fie "clasificatoare" (adică substantive sau adjective restrictiv-categoriale), cum sunt gas și electric din sintagmele a gas cylinder și an electric train 71. Potrivit acestor autori, grupul nominal (engl.
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Huddleston Pullum 2002, distincția dintre nivelul lexical și cel sintactic se face prin folosirea unei terminologii schimbate în privința cuvintelor care determină capul de grup, îndeosebi a ceea ce îndeobște numim adjective pronominale, respectiv pronume: acestea fac parte din clasa lexicală a determinativelor (engl. determinatives), în timp ce funcția sintactică este realizată prin determinanți (engl. determiners). Pentru a evita "nevoia de a recunoaște suprapunerea considerabilă a noțiunilor pe care le exprimă termenii determinativ și pronume", autorii recurg la conceptul de "cap fuzionat", ca rezultat al
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
numim adjective pronominale, respectiv pronume: acestea fac parte din clasa lexicală a determinativelor (engl. determinatives), în timp ce funcția sintactică este realizată prin determinanți (engl. determiners). Pentru a evita "nevoia de a recunoaște suprapunerea considerabilă a noțiunilor pe care le exprimă termenii determinativ și pronume", autorii recurg la conceptul de "cap fuzionat", ca rezultat al suprimării capului de grup și al transferării informației semantice și gramaticale a acestuia în elementul determinant, care devine cap de grup: "Grupurile nominale cu cap fuzionat sunt cele
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
too seriously (unde the French are o interpretare specială, însemnând "francezii, poporul francez în general")". Aceiași autori observă cu îndreptățire că "modificatorii nu fuzionează cu capul la fel de ușor ca determinanții", iar modificatorii cei mai capabili de fuzionare aparțin următoarelor categorii: "determinativele folosite în funcții de modificator, însoțite de un determinant (de ex. these two), superlativele și comparativele (de ex. the best, the most important of them, the taller of them), numeralele ordinale (the second, the eights), precum și adjectivele aparținând anumitor clase
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
a adjectivelor, inclusiv a participiilor și gerunziilor care admit adjectivarea, constituie un tip al "construcțiilor mai largi cu capuri de grup fuzionate, aparținând subclasei celor obținute din fuzionarea capului cu modificatorul, dar distincte de cele obținute din fuzionarea capului cu determinativul. Din punct de vedere sintactic, substantivizarea înseamnă suprimarea centrului de grup și preluarea informației gramaticale a centrului de către modificator"; procedeul "este vechi în limbă" și "a avut ca efect crearea unor cuvinte de sine stătătoare, recunoscute în dicționare ca substantive
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
lexico-gramaticale a unor cuvinte, care sunt, în același timp și în aceeași formă, substantive, adjective, adverbe și verbe, iar relația sintactică dintre elementele compuselor sau sintagmelor pare a fi uneori de coordonare și numai o analiză de profunzime relevă funcția determinativă a unuia dintre ele; în consecință, cazurile respective ar putea fi incluse în mai multe subtipuri de condensare. De altfel, forma, structura și topica sintagmei originare, respectiv ale componentelor sale pot diferi de la o limbă la alta, în funcție de modul propriu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
elementelor constituente, cu determinantul care poate fi chiar și de origine verbală antepus; în limbile romanice, cu ajutorul prepozițiilor sau (în latină și română) prin flexiune cazuală sintetică, cu determinantul postpus sau antepus; în limba turcă, prin așa-numita construcție (îmbinare) determinativă de anexiune (sau în raport de anexiune), cu sufixul de apartenență alipit substantivului regent și cu determinantul antepus (excepție fac, ca și în maghiară, sintagmele în care determinantul este nume de materie, acesta comportându-se ca un adjectiv, astfel că
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dicționar de terminologie lingvistică, București, Editura Albatros, 1980. DOOM = Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ed. a II-a, revăzută și adăugită [coord.: Ioana Vintilă-Rădulescu], București, Univers Enciclopedic, 2005. Drimba = Vl. Drimba, Împrumuturi românești prin detașare din sintagme determinative turcești, în SCL, XLI (1990), 4, pp. 305-311. ELR = Enciclopedia limbii române, ed. A II-a [coord.: Marius Sala], București, Univers Enciclopedic, 2006. FCLR I = Formarea cuvintelor în limba română. Vol. I: Fulvia Ciobanu, Finuța Hasan, Compunerea, [București], Editura Academiei
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
David Morley, Explorations in Functional Syntax: A New Framework for Lexicogrammatical Analysis, [London], Equinox Publishing House Ltd., 2004, pp. 75-78. 72 Idem, p. 89. 73 Huddlestone Pullum 2002, pp. 332-333. 74 Huddlestone Pullum 2005, p. 97. Autorii includ în seria determinativelor care se află în funcții de determinant sau de cap de grup câteva clase de cuvinte care în opinia și terminologia altora au ocurențe specifice determinanților sau pronumelor, de exemplu relative și demonstrative, numerale cardinale sau cuantificatori, ba chiar și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și finanțase ancheta: în anul imediat următor, în fapt la doar câteva luni după încheierea expediției, publica în tipografia "Albinei" din Iași broșura intitulată Observații asupra stării pădurilor din valea Bistriței de Sus10, broșură al cărei autor își adăuga, la determinativul "nobil de Hodocin", și titlul de "profesor al Academiei". Ulterior, publicația periodică ieșeană "Spicuitorul moldo-român", din iulie-septembrie 1841, insera în coloanele ei o dare de seamă, sub forma unui rezumat bilingv, al aceleiași solitare cercetări, purtând titlul Relație despre cercetările
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
consistenței personalității. Această asumpție a fost lansată și creditată ca explicație validă de modelul dispoziționalist, întrucât se pleca de la premisa că, dacă un comportament rămâne invariant în timp, atunci implicit trebuie recunoscut că variabilele endogene ale personalității au o forță determinativă mai mare decât cele situaționale, acestea din urmă „prin definiție” fiind supuse unor modificări de conținutul de-a lungul timpului. Perspectiva temporală a condus la o singură accepțiune globală a conceptului de consistență, exprimabilă în forma unui coeficient de stabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
care, de fapt, a fost o „etichetă umbrelă” aplicată unei întregi tradiții behaviorist-experimentaliste. Astfel, situaționiștii considerau că personalitatea nu dispune de consistență, ci de specificitate comportamentală, adică aceasta se manifestă consistent doar ca efect, atunci când variabilele situaționale sau condițiile externe determinative rămân neschimbate. Foarte multe dovezi au fost aduse din cercetarea experimentală, unde se demonstra că diferențele stabile între grupurile experimentale se păstrează ori de câte ori condițiile experimentale (situaționale) sunt prezentate standardizat. Multă vreme s-a considerat că disputa privind determinarea internă a
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
derizorie". Abia drama reprezintă "desfășurarea și analiza mișcării recunoașterii", proces făcut a descoperi omul în "acel ceva care ia naștere între oameni"67. Just. În aceeași ordine de idei, Evanghelos Moutsopoulos 68 definea tragicul și dramaticul drept niște categorii estetice determinative, care, cu toate că își au originea în teatrul elin și într-un ritual magico-religios, și-au dobândit sensul curent abia în secolul al XIX-lea, când au fost opuse una alteia, pe fondul evoluției și fundamentării teoretice a dramei romantice. Esteticianul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
are aceeași structură ca și pronumele corespunzător: omul acela/acela, fata aceea/aceea, fata aceasta/aceasta ș.a.m.d. Flexiunea adjectivului demonstrativ se înscrie în sfera de acțiune a principiului acordului, asemeni flexiunii adjectivului calificativ și a altor adjective pronominale (determinative); își schimbă forma în funcție de genul, numărul și cazul substantivului determinat. Mijloacele de exprimare a acestor categorii sunt aceleași ca în flexiunea pronumelui, dar, uneori, cu poziții diferite în funcție de topica adjectivului. Când adjectivul precede substantivul, opozițiile categoriale se exprimă în mare
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un complement intern: „Ați luptat luptă deșartă, ați vânat țintă nebună.” (M. Eminescu) Complementul intern nu este, de fapt, decât o punte de legătură între acțiunea verbală și o însușire a acesteia: de aceea, este în permanență însoțit de un determinativ; altfel, construcția ar fi pleonastică. 2. Verbe tranzitive Sunt tranzitive verbele al căror plan semantic are nevoie de o complinire, iar aceasta se realizează, la nivel sintactic, prin intermediul unui complement obiectual (direct, indirect) cu originea într-o relație de dependență
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]