56 matches
-
presupune sugestia e mai adecvată în acest domeniu de fragilă consistență decât distincția netă și definitivă. Ceea ce nu înseamnă că sugestia ar pulverize afirmația. Doctrina simbolistică a “vagului “ trebuie depășită. În poezie indeterminarea are sau trebuie să aibă o funcție determinatoare. Evident, așa zisa imprecizie de penumbre din poezia lui Nichita este departe de a reprezenta o insuficiență artistică. Sugestia nu este contrariul exactității. În poezie irizările aproximează mai bine obiectul în loc să-l reducă. Calitatea artistică a poeziei nu se confundă
CONTEAZĂ CE SPUNE POETUL ŞI NU CUM SPUNE? SAU ŞI UNA ŞI ALTA? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Conteaza_ce_spune_poetul_si_nu_cum_spune_sau_si_una_si_alta_.html [Corola-blog/BlogPost/361728_a_363057]
-
obligația să finanțeze, în baza studiilor de specialitate, elaborate de instituțiile de cercetare științifică de profil, realizarea unor programe de înmulțire în captivitate și de populare. Articolul 6 Pentru determinarea precisă a speciilor protejate, gestionarii resurselor acvatice vii vor realiza determinatoare de lucru cu fotografii color pentru gestionari și personalul de pază, control și inspecție. Articolul 7 Pentru monitoringul ecologic și managementul durabil al resurselor autoregenerabile piscicole se vor finanța de către administratorul și gestionarii resurselor acvatice vii, în conformitate cu Legea nr. 192
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169260_a_170589]
-
tipărire a publicațiilor de specialitate: 5.1. periodicul "Cercetări marine - Recherches marines" (cod CAEN 2213); 5.2. studii, rapoarte, sinteze din domeniul cunoașterii și protecției mediului marin și costier, cu apariții neregulate (cod CAEN 2213); 5.3. cărți de specialitate, determinatoare pentru organismele marine, broșuri, materiale promoționale privind institutul național și activitatea acestuia, materiale de educație ecologică sau de promovare a manifestărilor științifice (cod CAEN 2211); 6. activități de transfer tehnologic al rezultatelor cercetării din domeniul cunoașterii și protecției mediului marin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223136_a_224465]
-
clasificări internaționale recunoscute, ca de exemplu Colecția Americană de Tipuri Celulare ATCC (American Type Culture Collection). ... b) Se studiază bibliografia relevantă pentru informații istorice, rapoarte privind siguranța utilizării, detalii taxonomice, date cu privire la markeri fenotipici și genotipici, de exemplu Manualul Bergey - determinator pentru bacterii (Bergey's Manual of Determinative Bacteriology), articole și reviste științifice de specialitate, informații de la societăți comerciale care furnizează ADN. Se vor obține, de asemenea, informații utile de la colecțiile de culturi și de la organizațiile de colecții de culturi, ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194568_a_195897]
-
tipărire a publicațiilor de specialitate: 5.1. periodicul "Cercetări marine - Recherches marines" (cod CAEN 2213); 5.2. studii, rapoarte, sinteze din domeniul cunoașterii și protecției mediului marin și costier, cu apariții neregulate (cod CAEN 2213); 5.3. cărți de specialitate, determinatoare pentru organismele marine, broșuri, materiale promoționale privind institutul național și activitatea acestuia, materiale de educație ecologică sau de promovare a manifestărilor științifice (cod CAEN 2211); 6. activități de transfer tehnologic al rezultatelor cercetării din domeniul cunoașterii și protecției mediului marin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218534_a_219863]
-
obligația să finanțeze, în baza studiilor de specialitate, elaborate de instituțiile de cercetare științifică de profil, realizarea unor programe de înmulțire în captivitate și de populare. Articolul 6 Pentru determinarea precisă a speciilor protejate, gestionarii resurselor acvatice vii vor realiza determinatoare de lucru cu fotografii color pentru gestionari și personalul de pază, control și inspecție. Articolul 7 Pentru monitoringul ecologic și managementul durabil al resurselor autoregenerabile piscicole se vor finanța de către administratorul și gestionarii resurselor acvatice vii, în conformitate cu Legea nr. 192
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169261_a_170590]
-
Fauna Republicii Socialiste România. Vol. XII : Fascicula 1: Cyclostomata și Chondrichthyes (Cyclostomi și selacieni)” unde sunt descrise amănunțit toate speciile de pești din România, inclusiv și cele de pe litoralul romînesc al Mării Negre. Radu Gheorghe și Radu Elena publică în 2008 „Determinator al principalelor specii de pești din Marea Neagră”. Următoarele etichete sunt utilizate pentru a indica starea de conservare a speciilor după criteriile IUCN: Toate speciile enumerate mai jos sunt clasificate după originea lor ca native, introduse, invazive și specii accidentale.
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
(n. 1 martie 1868, Iași - d. 30 martie 1934, București) a fost un botanist român. S-a ocupat cu cercetarea anatomiei plantelor, a contribuit fundamental la cercetarea mixomicetelor din România și a întocmit unele determinatoare de floră. A studiat dezvoltarea tegumentelor semințelor unor plante din familia Geraniacee, Lythraceae și Oenotheraceae și structura anatomică a hibrizilor obținuți pe cale sexuală. A absolvit liceul la Iași, în 1887, apoi se înscrie la Facultatea de științe din București, secția
Marcel Brândză () [Corola-website/Science/308545_a_309874]
-
sigur de descriere a soiurilor de viță de vie, valorile obținute putând fi modificate sub influența condițiilor de mediu, a portaltoiului etc. Variabilitatea pronunțată a caracterelor morfologice ale viței de vie a determinat pe cercetătorii ampelografi să recurgă la întocmirea determinatoarelor pentru soiuri, inspirându-se din determinatoarele pentru plante folosite în biologie, bazate pe chei dichotomice sau politomice. Cel mai complet determinator de soiuri de viță de vie a fost "discul cu perforații", conceput de Gh. Bălțatu, 1975 care se bazează
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viță de vie, valorile obținute putând fi modificate sub influența condițiilor de mediu, a portaltoiului etc. Variabilitatea pronunțată a caracterelor morfologice ale viței de vie a determinat pe cercetătorii ampelografi să recurgă la întocmirea determinatoarelor pentru soiuri, inspirându-se din determinatoarele pentru plante folosite în biologie, bazate pe chei dichotomice sau politomice. Cel mai complet determinator de soiuri de viță de vie a fost "discul cu perforații", conceput de Gh. Bălțatu, 1975 care se bazează pe principiul cheilor politomice și în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
etc. Variabilitatea pronunțată a caracterelor morfologice ale viței de vie a determinat pe cercetătorii ampelografi să recurgă la întocmirea determinatoarelor pentru soiuri, inspirându-se din determinatoarele pentru plante folosite în biologie, bazate pe chei dichotomice sau politomice. Cel mai complet determinator de soiuri de viță de vie a fost "discul cu perforații", conceput de Gh. Bălțatu, 1975 care se bazează pe principiul cheilor politomice și în care sunt analizate 80 de caractere ampelografice. Acestea constituie primele încercări de prelucrare a caracterelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
seminței, care pot fi absente la soiurile V. vinifera sau prezente (Vitis rotundifolia). Variabilitatea fenotipică existentă în cadrul organelor vegetative ale soiurilor de viță de vie reprezintă un factor important de descriere și diferențiere a acestora, dar nu suficient. 2.3. DETERMINATOARELE AMPELOGRAFICE UTILIZATE ÎN DESCRIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Conceperea determinatoarelor ampelografice după modelul celor pentru plante realizate de biologie având la bază chei dichotomice sau politomice a constituit o altă metodă de descriere a soiurilor de viță de vie
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Vitis rotundifolia). Variabilitatea fenotipică existentă în cadrul organelor vegetative ale soiurilor de viță de vie reprezintă un factor important de descriere și diferențiere a acestora, dar nu suficient. 2.3. DETERMINATOARELE AMPELOGRAFICE UTILIZATE ÎN DESCRIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Conceperea determinatoarelor ampelografice după modelul celor pentru plante realizate de biologie având la bază chei dichotomice sau politomice a constituit o altă metodă de descriere a soiurilor de viță de vie. Determinatoarele ampelografice folosesc caracterele morfologice ale soiurilor. Astfel, în anul 1910
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
AMPELOGRAFICE UTILIZATE ÎN DESCRIEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Conceperea determinatoarelor ampelografice după modelul celor pentru plante realizate de biologie având la bază chei dichotomice sau politomice a constituit o altă metodă de descriere a soiurilor de viță de vie. Determinatoarele ampelografice folosesc caracterele morfologice ale soiurilor. Astfel, în anul 1910, S. Korjinski inițiază primul determinator de soiuri bazat pe principiul cheilor dichotomice luând în considerare cinci caractere de bază: forma strugurilor, forma boabelor, culoarea lor, gustul miezului și forma frunzelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pentru plante realizate de biologie având la bază chei dichotomice sau politomice a constituit o altă metodă de descriere a soiurilor de viță de vie. Determinatoarele ampelografice folosesc caracterele morfologice ale soiurilor. Astfel, în anul 1910, S. Korjinski inițiază primul determinator de soiuri bazat pe principiul cheilor dichotomice luând în considerare cinci caractere de bază: forma strugurilor, forma boabelor, culoarea lor, gustul miezului și forma frunzelor folosind ca mod de lucru teza și antiteza (de exemplu frunze întregi sau lobate, iar
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ca mod de lucru teza și antiteza (de exemplu frunze întregi sau lobate, iar dacă sunt lobate atunci sunt cu 3, 5, 7 lobi sau struguri colorați și necolorați, iar cei colorați pot fi roz, rozii, negri etc). Deficiența acestui determinator constă în faptul că majoritatea determinărilor nu se pot face decât toamna, la maturarea strugurilor. Ulterior, mergând pe același principiu, M. Lazarevski (1936) realizează un determinator pentru 257 de soiuri, dar el se bazează pe ideiile lui Ravaz, luând în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
colorați și necolorați, iar cei colorați pot fi roz, rozii, negri etc). Deficiența acestui determinator constă în faptul că majoritatea determinărilor nu se pot face decât toamna, la maturarea strugurilor. Ulterior, mergând pe același principiu, M. Lazarevski (1936) realizează un determinator pentru 257 de soiuri, dar el se bazează pe ideiile lui Ravaz, luând în considerare doar caracterele esențiale ca valoare ampelometrică, trăgând atenția asupra "principiului descrierii standard" în sensul că trebuie stabilită variabilitatea particularităților fiecărui soi. Determinatoarele bazate pe principiul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1936) realizează un determinator pentru 257 de soiuri, dar el se bazează pe ideiile lui Ravaz, luând în considerare doar caracterele esențiale ca valoare ampelometrică, trăgând atenția asupra "principiului descrierii standard" în sensul că trebuie stabilită variabilitatea particularităților fiecărui soi. Determinatoarele bazate pe principiul politomic s-au dovedit a fi mult mai exacte deoarece acestea folosesc un număr mult mai mare de caractere morfologice. În Rusia, P. Kiskin (1971) a realizat un determinator pentru 2800 de soiuri de viță vinifera și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sensul că trebuie stabilită variabilitatea particularităților fiecărui soi. Determinatoarele bazate pe principiul politomic s-au dovedit a fi mult mai exacte deoarece acestea folosesc un număr mult mai mare de caractere morfologice. În Rusia, P. Kiskin (1971) a realizat un determinator pentru 2800 de soiuri de viță vinifera și de portaltoi, în care folosește următoarea metodologie de lucru: întocmirea pentru fiecare soi a unei fișe cu mai multe coloane numerotate cu cifre romane de la I la XXV, în care coloanele I
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
principalele caractere morfologice ale frunzei, lăstarului, strugurelui, bobului cu codurile respective. În dreptul valorii codului corespunzător caracterului morfologic al soiului, fișa este perforată. Acest fapt constituie prima încercare de prelucrare a caracterelor ampelografice într-un sistem informațional de la noi din țară. Determinatorul este alcătuit din două discuri: unul superior pe care sunt înscrise caracterele morfologice ale soiurilor și unul inferior pe care sunt înscrise denumirile soiurilor introduse în determinator. Între cele două discuri se află foile cu perforații ale fiecărui soi, care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de prelucrare a caracterelor ampelografice într-un sistem informațional de la noi din țară. Determinatorul este alcătuit din două discuri: unul superior pe care sunt înscrise caracterele morfologice ale soiurilor și unul inferior pe care sunt înscrise denumirile soiurilor introduse în determinator. Între cele două discuri se află foile cu perforații ale fiecărui soi, care pot fi acționate prin intermediul unor butoane numerotate, aflate la exterior (numărul butonului corespunde soiului introdus în determinator). Determinatoarele sunt prevăzute cu patru rânduri de perforații, două exterioare
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
unul inferior pe care sunt înscrise denumirile soiurilor introduse în determinator. Între cele două discuri se află foile cu perforații ale fiecărui soi, care pot fi acționate prin intermediul unor butoane numerotate, aflate la exterior (numărul butonului corespunde soiului introdus în determinator). Determinatoarele sunt prevăzute cu patru rânduri de perforații, două exterioare cu perforații mari care ajută la determinări de soiuri și două interioare cu perforații mici care corespund caracterelor morfologice. Aceste dispozitive permit comparații între două soiuri și clasificări (grupări de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
inferior pe care sunt înscrise denumirile soiurilor introduse în determinator. Între cele două discuri se află foile cu perforații ale fiecărui soi, care pot fi acționate prin intermediul unor butoane numerotate, aflate la exterior (numărul butonului corespunde soiului introdus în determinator). Determinatoarele sunt prevăzute cu patru rânduri de perforații, două exterioare cu perforații mari care ajută la determinări de soiuri și două interioare cu perforații mici care corespund caracterelor morfologice. Aceste dispozitive permit comparații între două soiuri și clasificări (grupări de soiuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
care ajută la determinări de soiuri și două interioare cu perforații mici care corespund caracterelor morfologice. Aceste dispozitive permit comparații între două soiuri și clasificări (grupări de soiuri cu însușiri morfologice comune). Prin codificarea caracterelor ampelografice după modelul O.I.V., determinatoarele vor putea fi simplificate devenind astfel mult mai operative. 2.4. CODIFICAREA CARACTERELOR AMPELOGRAFICE O altă metodă de unificare a descrierii și identificării soiurilor de viță de vie, propusă de J. Branas și P. Truel (1966) în lucrarea "Variétés des
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
N3, N4), unghiurile pe care le formează nervurile principale între ele, distanțele dintre punctul pețiolar și sinusurile laterale, lungimea și lățimea limbului M. Nemeth (1966), pornind de la cheile de determinare politomice, a realizat pentru identificarea soiurilor cultivate în Ungaria un determinator cu 3 chei care permite determinarea soiurilor în diferite anotimpuri: primăvara, de la dezmugurit până la încheierea înfloritului și se referă la caracterele botanice ale lăstarului și frunzei în primele faze de vegetație; vara, folosit în continuare, până la pârgă, recunoașterea soiurilor făcându
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]