24 matches
-
mișcare, în cofruntarea de pe saltea, nu induce neînlăturabil precipitarea și judecă drept. Dar, așa cum există vietăți pe care aerul le îneacă, vietățile acvatice, în mod paradoxal arbitra Ioana Babiuc, fără a căuta conflictele în ce o privește are și ea detractarii ei; și ea se lovește uneori de aroganța incurabilă a unora, contestatari de notorietate, iar aceasta se datorează cu precădere faptului că pregătește la Iași o echipă de copii care se va vedea mâine că vor urca judo-ul românesc
IOANA BABIUC. CUVÂNTUL ARBITREI, SOLID ŞI ECHITABIL ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioana_babiuc_cuvantul_arbitr_aurel_v_zgheran_1387908221.html [Corola-blog/BlogPost/347674_a_349003]
-
și câte un confrate al maestrului! Acuzele acestea, ce altceva sunt decât o precuvântare a invidiilor unora, înaintea pierderii pe rând a mirajului gloriei. Flori neudate și uscate, în canatul geamului liliachiu, bătut de soare și cu zăbrele vechi sunt detractarii maestrului, cel mai adesea, pe când oamenii de valoare îl prețuiesc și admiră! „Inepuizabil, Benone cucerește publicul cu-n repertoriu de mare frumusețe”, spunea Marioara Murărescu. „De la doină, cântec de leagăn și colinde, la cântecul de petrecere. Mereu atent la textul
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
pe bucăți, iar ultima parte, ne-au băgat-o-n case cu forța și ne-o servesc drept progres. Pe sticlă sau plasticul polarizat, ne violează slugi cu talanți grei atârnați de gâtul nesimțirii. Gâdea și gâdele nerușinării, zei ai detractării, ne taie capetele în fiecare zi, popa urcat pe scaun de satana. În negreala chipului și-a ochilor sclipire, se vede sângele trădării, țării, a neamului și-a firii. Stăpânii lor sunt adunători de destine, distruse în hrăpăreața lor pofta
ROMÂNIA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 722 din 22 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Romania_viorel_muha_1356203293.html [Corola-blog/BlogPost/351566_a_352895]
-
diaspora. Toate la timpul lor, vor inunda peisajul literar prin adevăr și trudă, materializată prin diverse proiecte. Ceva ce nu se cunoaște la nivel local, activitatea ei este monitorizată în țară și peste ocean. Un argument bun de atenționare pentru detractari... La mulți ani, Emilia! Este urarea noastră românească de la suflet la suflet, de la inimă la inimă. Anii îi numără Dumnezeu, nu oamenii. Noi doar putem să ne bucurăm pentru clipa dată, pentru prieteni și dușmani. Și dușmanii sunt ai noștrii
EMILIA ȚUȚUIANU LA ANIVERSARĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1468589780.html [Corola-blog/BlogPost/383044_a_384373]
-
eminesciene. Deși a fost scrisă înainte de decembrie 1989, noua exegeză [Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galați, 1992] a lui Theodor Codreanu a căpătat între timp, fără intenția expresă a autorului, alura unui veritabil manifest pro-eminescian vis à vis de multe detractări apărute în perioada post-decembristă. Căci iată, asistăm pe negândite, la o resurecție a "galaxiei Grama", la o prelungire a detractării poetului în spiritul obscurului canonic de la Blaj cu o sută de ani în urmă. Atât doar că ceea ce la Grama
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu a căpătat între timp, fără intenția expresă a autorului, alura unui veritabil manifest pro-eminescian vis à vis de multe detractări apărute în perioada post-decembristă. Căci iată, asistăm pe negândite, la o resurecție a "galaxiei Grama", la o prelungire a detractării poetului în spiritul obscurului canonic de la Blaj cu o sută de ani în urmă. Atât doar că ceea ce la Grama trecea drept un act singular și izolat, în ultima vreme a luat înfățișarea de acțiune concertantă și insolentă, încât, spune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
noilor biografi care-au reconstituit evenimentele acestei perioade (este vorba de lucrările lui N. Georgescu și Ovidiu Vuia) converg spre ideea din urmă, dar Theodor Codreanu stabilește toate conexiunile între fapte, le perspectivează în timp până în anii din urmă, când detractările poetului au recidivat în forme la fel de oculte și contondente. Nu spun că teza d-lui Codreanu este convingătoare, dar, desigur, este incitantă, problematică și credibilă. Prea sunt multe elemente concordante ce s-au cumulat în sprijinul ei! Cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de a demonstra că poetul este "arheul cultural al românismului"... Subordonat acestei idei, criticul poate discuta despre orice, de la dramaturgia eminesciană până la publicistică... Mai ales publicistica eminesciană pare a-i fi captat energiile în ultimii ani, în măsura în care au apărut demitizările, detractările, imaginile negatoare. Theodor Codreanu se luptă, așadar, cu o anume imagine despre Eminescu. E vorba în primul rând despre un Eminescu antisemit sau xenofob sau despre un Eminescu pe care o anumită atitudine "politico-ideologică" încearcă să-l trateze minimalizator în privința
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
opinia noastră, întru totul demn de atenție. Lipsa unor studii despre leopardismul quasimodian se justifică prin aceea că, de-a lungul secolului al douăzecilea, profilul literar al scriitorului din Novecento a fost afectat de o lungă și puternică serie de detractări, unele semnate de mari nume ale publicisticii și criticii literare. În presă de specialitate din epoca se insinuase ideea că Salvatore Quasimodo ar fi plagiat versuri scrise de Ungaretti și Montale, sau că ar fi, mai degrabă, pascolian; cel puțin
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
timp la condiția fizică precară a poetului, prin această atitudine prea puțin reverențioasa pregătind calea spre numeroasele scrieri ale apologeților ce au urmat. Probabil că fără lipsa de respect a lui Thovez, fără acea modă a unui leopardism superficial, fără detractări, revista florentina ' La Voce' nu ar fi reușit să proclame mai tarziu, atât de răspicat, unicitatea și actualitatea poeziei maestrului, data de legătura dintre literatura și viața, iar rondiștii, în frunte cu leopardistul Cardarelli nu ar fi putut să sublinieze
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
apariția unui veritabil caz literar Leopardi în care actorii, dialogând de pe poziții antagonice, au menținut viu interesul pentru opera precursorului. Ea trecea astfel pragul secolului XX, ca fenomen literar dezbătut, contestat, refuzat sau, dimpotrivă, admirat. Datorită tuturor acestor preluări sau detractări, la granița dintre veacuri figură acestui poet, asociată firește Iluminismului și Romantismului ce marcaseră începutul secolului anterior, constituia pentru mulți intelectuali sursă principala de inspirație. Alți scriitori sau critici vedeau în versurile sale un antimodel, de care noile orientări trebuie
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
boema literară italiană, după ce fusese contestată și apreciată, înălțata și coborâta, operă lui Leopardi pătrunsese în toate sferele vieții literare și se află, în mare măsură, în atenția tuturor, cu impetuozitatea unui veritabil fenomen pregătit să înfrunte deopotrivă iconoclasmul futuriștilor, detractările de orice tip și fragmentările sau limitările induse fără voie de emuli, care preferau, de la caz la caz, ori proza Micilor opere morale ori poezia Canturilor ori cugetările din Zibaldone, care preluau un element sau altul de imagologie sau tehnică
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din 24 februarie 1932 aflăm că sicilianul a ajuns etalonul noii poezii: Sâmbătă viitoare Adriano Grande va rosti la "Lyceum" din Genova o conferință despre poeții moderni; va citi, firește, Vento a Tìndari. La începutul anilor treizeci, printre critici și detractări, poetul începea să se integreze în universul literaților. Apar acum și primele semne ale succesului în străinătate (Scrisoare către Pugliatti, 21 septembrie 1931, Imperia: Sono stato a Milano e mi sono incontrato con Titto Roșa (cordiale e premuroso), con Zavattini
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
atestă ipostazieri simbolice: "La Eminescu se întâmplă ceea ce se întâmplă în mit, conform lui Eliade: transformarea existenței în paradigmă și a personajului istoric în arhetip". Mitul eminescian se învecinează, în diversele momente ale receptivității, cu cultul lui Eminescu (acesta stârnind detractări, "inerente într-o societate caragializată"), care "asigură însă posibilitatea unei întâlniri a fiecărui individ în parte, a fiecărei generații, a elitelor culturale din diferite perioade cu ființa sa, cu "chipul" sau mereu același și mereu altul". Peste Moartea civilă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tot pe Musil îl prefer lui Breban, tot pe Kafka lui E. Barbu, tot pe T. S. Eliot și Valéry lui E. Simion etc..." Ce ar mai fi de zis? Revista ieșeană pare a se fi specializat în detractori și detractări. De unde oare atîta frustrare? Întrebăm și noi ca să ne aflăm în treabă. Știm prea bine de unde. * De tot hazul este o observație pe care o face în ACADEMIA CAȚAVENCU dl Cornel Ivanciuc, după ce a citit într-un ziar serios următoarea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14188_a_15513]
-
SAHLEAN Ceva care seamănă cu negativismul adolescenților Am urmărit cu mâhnire în ultimul deceniu dezbaterile din țară legate de Eminescu. "Libertatea de expresie" post-revoluționară a acoperit un spectru foarte larg: alături de idolatrizări ce nu acceptă critica, s-a recurs la detractări puerile (Eminescu a fost impus de comuniști); aparent subtile (este el oare relevant pentru modernitate?; este el poet "național"), sau exclusiv politizante (Eminescu a fost antisemit; a fost reacționar etc.). Dialogul nu s-a materializat de fapt în ceva coerent
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
craiovean la adresa lui Gabriel Liiceanu în ediția de acum două săptămîni a ziarului Ziua. Voi reveni aici, oprindu-mă asupra noilor "probe de dosar" - din nou Heidegger și, de astă dată, și Petru Creția - aduse în discuție în noua rundă de detractare din Ziua. Ceea ce ne izbește de astă dată este că avem de-a face cu un gazetar a cărui lipsă de discernămînt îl împiedică să vadă că probele pe care le prezintă arată contrariul a ceea ce vrea să dovedească de
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
cu negativismul adolescenților Am urmărit cu mâhnire În ultimul deceniu dezbaterile din țară legate de Eminescu. „Libertatea de expresie” post-revoluționară a acoperit un spectru foarte larg: alături de idolatrizări ce nu acceptă critica unui subiect tabu, s-au adus cu seriozitate detractări puerile (Eminescu a fost impus de comuniști!); aparent subtile (este el oare relevant pentru modernitate?; este el poet „național'?), sau exclusiv politizate (Eminescu a fost antisemit; a fost reacționar, etc.). Dialogul nu s-a materializat de fapt În ceva coerent
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
cu negativismul adolescenților Am urmărit cu mâhnire În ultimul deceniu dezbaterile din țară legate de Eminescu. „Libertatea de expresie” post-revoluționară a acoperit un spectru foarte larg: alături de idolatrizări ce nu acceptă critica unui subiect tabu, s-au adus cu seriozitate detractări puerile (Eminescu a fost impus de comuniști!); aparent subtile (este el oare relevant pentru modernitate?; este el poet „național'?), sau exclusiv politizate (Eminescu a fost antisemit; a fost reacționar, etc.). Dialogul nu s-a materializat de fapt În ceva coerent
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Iordachescu Ionut Presa portocalie s-a chitit de la începutul alegerilor din PDL pe detractarea candidaturii Elenei Udrea. După ce Traian Băsescu a spus ”adio PDL”, editorialiștii apropiați președintelui au asociat atitudinea lui Băsescu cu frustrarea pentru faptul că partidul nu i-a fost obedient și i-a refuzat preferata. Dan Tapalagă și Sabina Fati sunt
Cum s-a poziționat presa portocalie după Convenția PDL: Orbirea lui Băsescu și PDL-ul lui Blaga by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38502_a_39827]
-
cunoștință de providențiala declarație „Căpitanul trebuie sanctificat”, rostită de cunoscutul patron al clubului de fotbal Steaua, marele binefăcător Gigi Becali, slujitor consecvent al Adevărului. Într-o țară În care diavolul are, procentual vorbind, cei mai mulți discipoli În ceea ce privește corupția, minciuna, falsificarea istoriei, detractarea, calomnia și reaua credință, temeiuri ca să fim Încontinuu oaia neagră a Europei, iată că se ridică impetuos și temerar un aromân, care, fiind născut În anii regimului comunist, nu avea cum să l cunoască aievea pe neasemuitul român și martir
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
statul național monstru de ucis ca orice monstru, cu lancea societății civile fără frontiere. Defăimarea Mioriței n-ar fi gustat-o. Nici n-ar fi încercat să mă liniștească, așa cum ar fi încercat, poate, tata: "A mai trecut ea prin detractări și a rezistat, Iordana. Ce, e ușor să iubești o capodoperă? Te copleșește". Dacă vom face cartea-dialog, trebuie neapărat să-i vorbesc lui Șichy despre felul cum m-au ajutat Iordan și cu tata să traversez "vremurile noi", "de tranziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
contaminărilor pe care le manifestă acestea. Fără a epuiza inventarul tipologic al abordărilor publicisticii eminesciene, considerăm că se impune un demers de re-contextualizare a articolelor semnate de Eminescu în presa vremii și renunțarea la atitudinile extreme, de adulare, respectiv de detractare, a tot ceea ce a dat pana lui Eminescu. Credem că doar astfel de atitudini oferă premisele unor analize menite să ne conducă spre adevărata lume de sensuri a creației eminesciene. Detenta temporală (activitatea publicistică eminesciană se întinde pe o perioadă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
continue pe care le-am făcut și ignorînd cît suflet am depus în munca mea. Să-i ierte Dumnezeu, pentru că eu i-am iertat deja"54. Aceste inexactități lipsite de importanță nu invalidează concluziile istorice la care a ajuns Iorga. Detractările seamănă cu un dinozaur al cărui trup gigantic dispune de un creier cît un bob de mazăre. Numărul acestor greșeli (minore) este mare; dar încercarea de a stabili semnificația lor este inutilă. Dacă este să recunoaștem existența unor erori semnificative
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]