384 matches
-
de sate românești, și publicată tîrziu în 1942-1944. Stahl era, acum, mai dinainte și după 1939 preocupat de realitatea specifică a traiului și a regimului proprietății în zonele rurale izolate (ca în satele din zona Vrancea), în care domnea obștea devălmașă, rezistînd, ce-i drept cu timpul tot mai precar, presiunii capitaliste. Din materia de studiu adunată, regîndită și analizată în profunzime, a scris cartea Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, în trei volume, pe care le-a publicat, într-un
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
izolate (ca în satele din zona Vrancea), în care domnea obștea devălmașă, rezistînd, ce-i drept cu timpul tot mai precar, presiunii capitaliste. Din materia de studiu adunată, regîndită și analizată în profunzime, a scris cartea Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, în trei volume, pe care le-a publicat, într-un moment de relaxare politică, din 1958 pînă în 1965, fără a face concesii substanțiale cenzurii vremii. E o lucrare fundamentală, cu caracter istoric, despre o realitate care în secolele
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
asupra comerțului românesc, grînele noastre încep să fie căutate în Europa și atunci boierii acaparează pămînturi, creindu-și mari latifundii. Indiferent dacă i se acceptă sau nu lui Stahl acest punct de vedere (preluat, repet, de la N. Iorga) rămîne faptul obștiilor devălmașe din enclavele rurale mai izolate, pe care Stahl are meritul extraordinar că le-a studiat și apoi comunicat public prin cartea amintită. Se cuvenea să precizez de la început că toate aceste mărturisiri ale lui H. H. Stahl și altele la
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
nivelului alegerii colective, o abordare a nivelului operațional într-un mod structurat, pe tipuri de sisteme de resurse, o analiză a proceselor care au dus la destrămarea devălmășiei și câteva concluzii legate de guvernarea în comun, desprinse în urma analizei satelor devălmașe românești, precum și oportunitatea proprietății în comun ca soluție de salvare a sistemelor de resurse în România de azi. Cuvinte-cheie: instituții, reguli, norme, strategii, bunuri comune, guvernare în comun, devălmășie, păduri, pășuni, terenuri agricole 2.1. Introducere În acest capitol analizez
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
comun ca soluție de salvare a sistemelor de resurse în România de azi. Cuvinte-cheie: instituții, reguli, norme, strategii, bunuri comune, guvernare în comun, devălmășie, păduri, pășuni, terenuri agricole 2.1. Introducere În acest capitol analizez guvernarea în comun specifică satelor devălmașe pornind de la datele furnizate de studiul lui Henri Stahl (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești. Scopul acestui demers este acela de a vedea în ce măsură România a cunoscut forme sustenabile, stabile și coerente de guvernare în comun de tipul celor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
reguli, norme, strategii, bunuri comune, guvernare în comun, devălmășie, păduri, pășuni, terenuri agricole 2.1. Introducere În acest capitol analizez guvernarea în comun specifică satelor devălmașe pornind de la datele furnizate de studiul lui Henri Stahl (1998), Contribuții la studiul satelor devălmașe românești. Scopul acestui demers este acela de a vedea în ce măsură România a cunoscut forme sustenabile, stabile și coerente de guvernare în comun de tipul celor identificate de Ostrom și descrise, între altele, în lucrarea Guvernarea bunurilor comune (2007). În România
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Dacă este așa, care sunt condițiile care au făcut totuși ca sistemele respective de resurse să fie sustenabile până la pătrunderea capitalismului? Cadrul de analiză pe care îl voi folosi pentru a identifica modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este de dată recentă. Este vorba despre „analiza instituțională și dezvoltare” , care a evoluat din workshopul de Teorie Politică și Analiza Politicilor de la Universitatea Indiana. Acest cadru de analiză a luat naștere în anii ’70 și a început să
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vor fi menționate în partea teoretică a lucrării și apoi vor fi suprapuse, ca o grilă, peste studiul antropologic al lui Stahl. Motivul pentru care am ales această abordare pentru a analiza modul de guvernare a bunurilor comune în satele devălmașe românești este asemănarea cu situațiile descrise în studiile empirice ale lui Ostrom, cuprinse în Guvernarea bunurilor comune. Evoluția instituțiilor pentru acțiunea colectivă (2007, pp. 41-46, 63, 103-104, 111 112). Voi menționa în continuare elementele comune: a) Sistemele de resurse sunt
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care făceau parte din acest fenomen, eventualele externalități pozitive sau negative erau conștientizate și asumate. d) Cei care beneficiază de resursele respective nu au influență asupra pieței bunului respectiv. Această condiție este cel mai ușor de susținut în cazul satelor devălmașe românești dacă ne gândim la slaba folosire a banilor și la faptul că membrii comunităților respective se angajau în schimburi comerciale cu cei din alte comunități. Rarele schimburi economice directe cu membri ai altor comunități se făceau în natură, iar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
refăcute și bunurile au fost reîmpărțite din cauza numeroaselor plângeri ale membrilor comunității . g) Strategiile contingente - fiecare este de acord să respecte regulile cu condiția ca și ceilalți să le respecte. Tendința de a nu mai respecta regulile, în cazul satelor devălmașe, nu apare atât ca urmare a încălcării regulilor de către ceilalți membri ai comunității, deși sunt și astfel de cazuri, cât ca urmare a presiunilor exercitate de acaparatorii externi, fenomen care se înregistrează mai târziu în evoluția satelor devălmașe. h) Disponibilitatea
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cazul satelor devălmașe, nu apare atât ca urmare a încălcării regulilor de către ceilalți membri ai comunității, deși sunt și astfel de cazuri, cât ca urmare a presiunilor exercitate de acaparatorii externi, fenomen care se înregistrează mai târziu în evoluția satelor devălmașe. h) Disponibilitatea bunurilor respective este incertă. În cazul satelor devălmașe românești, datorită faptului că nu mă voi concentra asupra unui singur bun comun, vom avea atât bunuri a căror disponibilitate este incertă, cât și bunuri a căror disponibilitate este sigură
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
regulilor de către ceilalți membri ai comunității, deși sunt și astfel de cazuri, cât ca urmare a presiunilor exercitate de acaparatorii externi, fenomen care se înregistrează mai târziu în evoluția satelor devălmașe. h) Disponibilitatea bunurilor respective este incertă. În cazul satelor devălmașe românești, datorită faptului că nu mă voi concentra asupra unui singur bun comun, vom avea atât bunuri a căror disponibilitate este incertă, cât și bunuri a căror disponibilitate este sigură. Prin urmare, în cazul unora dintre bunurile analizate, această caracteristică
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
al managerierii resurselor respective. În cazul nostru, îngrădirea locurilor de pășunat punea probleme de organizare atunci când terenul trecea în exploatare agricolă. j) O altă problemă de organizare creată de aceste amenajări era construirea de drumuri de acces către toate sistemele devălmașe de resurse. Înainte de existența respectivelor îngrădiri, oricine putea trece pe oriunde, dar după construirea lor a apărut preocuparea pentru crearea căilor de acces (Stahl, 1998, vol. I, pp. 257-298). k) Populația este stabilă pe perioade foarte mari de timp. Conform
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pp. 73-74; Ostrom, 1996, p. 57). h) Feedback între participanți. Deși condițiile fizice rămân aceleași, indivizii își pot schimba strategiile ca urmare a observării strategiilor celorlalți (Kiser și Ostrom, 2003, p. 75). 2.3. Analiza formelor de organizare în satele devălmașe românești În studiul său, Stahl (1998) descrie trei etape foarte interesante din punctul de vedere al studierii proprietății comune a sistemelor de resurse. Într-o primă etapă, care corespunde cu o perioadă de abundență a resurselor generată în principal de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
baza unei înțelegeri între săteni (Stahl, 1998, vol. II, pp. 39-40). Toți gospodarii își puteau exprima opinia în adunările obștești, cu excepția nebăștinașilor. Această regulă de acces nu este însă atât de permisivă pe cât pare la prima vedere, întrucât în satele devălmașe „gospodar” era doar bărbatul matur. Vârsta la care un bărbat era considerat matur diferă de la o regiune la alta, Stahl identificând pragurile de 18, 22, 25 sau 30 de ani. În unele locuri, matur era considerat cel căsătorit. Femeile erau
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
pe o asociație de sate mici care nu poate avea mai puțin de 500 de contribuabili. Existența ei a fost mai mult o formalitate, fără mijloace financiare. „Comunele administrative nu s-au amestecat cu un rol oficial în administrarea averilor devălmașe; obștile sătești au continuat alături de comunele administrative să aibă grijă de problemele de interes patrimonial obștesc... Satul liber devălmaș nu avea un șef; satul se conduce prin obștea sa, adică prin totalitatea membrilor săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Întâietatea obștii asupra gospodăriei și individului era, pe lângă egalitarism, cea de a doua normă care stătea la baza tuturor acțiunilor. De exemplu, obștea avea dreptul de a proceda la distribuiri colective de teritorii sătești, avea dreptul să readucă la masa devălmașă bunuri deținute locurește și să le distribuie conform normelor devăl mășiei egalitare. În satele de clăcași, boierul redistribuia an de an terenurile țăranilor aserviți care trebuiau să plătească dijmă, dar măsurătorile erau făcute tot de către obște. Suprafețele de câmp se
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
de cumpărare.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 24-25) În comunitățile studiate de Ostrom exista o preocupare locală pentru stabilirea regulilor de poziționare. La fel, distribuirea autorității între poziții era un aranjament local. Or, după cum reiese de mai sus, în satele devălmașe sunt foarte puține reguli de autoritate și chiar și acelea sunt discutabile pentru că, de obicei, funcțiile specializate erau oricum ocupate de oameni cu autoritate, care erau în genere „ascultați” de ceilalți. Așadar, mecanismul este inversat, oamenii neavând autoritate prin prisma
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
oricum ocupate de oameni cu autoritate, care erau în genere „ascultați” de ceilalți. Așadar, mecanismul este inversat, oamenii neavând autoritate prin prisma poziției lor, ci ei confereau autoritate poziției. Dat fiind acest sens pe care îl are autoritatea în satele devălmașe, distribuția autorității între diverse poziții era implicită, nu explicită și influențată de persoanele care ocupau funcțiile respective. Din acest motiv putem concluziona că aranjamentele respective nu puteau supraviețui mult. Deși până acum am abordat doar adunările sătești, există însă și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
I, p. 185). Satele roite nu erau complet independente, fapt care vine să confirme ipoteza lui Stahl conform căreia devălmășia este condiționată demografic. Faptul că birul nu era separat, că stâna, muntele, apa care duce la munte și izlazul rămân devălmașe, că nu își construiau o nouă biserică indică nu o dorință de separare, ci o nevoie reală de organizare. De altfel, o desprindere completă a satelor roi de satele matcă se va face în final tot în urma unor presiuni demografice
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
prin tehnica enclavelor, ceea ce însemna că fiecare primea câte o parte din fiecare categorie de teren. Această regulă de cuprindere constând în luarea în calcul a valorii economice a terenului, dublată de preocuparea continuă pentru o distribuire egalitară a averii devălmașe, afecta în mod direct forma pe care o căpăta satul respectiv, distribuția fizică a sistemelor de resurse. Astfel, acolo unde terenul avea o valoare economică eterogenă, moșia căpăta forme neregulate, aparent haotice. În zonele unde terenul avea o valoare economică
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
plătească mai mult, motiv pentru care încep să revendice dreptul de proprietate asupra părților respective de munte, negând astfel dreptul Sfatului cel mare de intervenție asupra acelor părți, fapt care echivala cu contestarea unei norme de bază a întregii organizări devălmașe. Acest șir de conflicte este întrerupt de momentul acaparării unei mari părți a Vrancei de către Costache Roset. Obștile de coalizează pentru recuperarea averii devălmașe. Astfel, în 1801, apare un nou criteriu de împărțire a munților, și anume proporția contribuției fiecărui
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
intervenție asupra acelor părți, fapt care echivala cu contestarea unei norme de bază a întregii organizări devălmașe. Acest șir de conflicte este întrerupt de momentul acaparării unei mari părți a Vrancei de către Costache Roset. Obștile de coalizează pentru recuperarea averii devălmașe. Astfel, în 1801, apare un nou criteriu de împărțire a munților, și anume proporția contribuției fiecărui sat la cheltuielile de judecată pentru recuperarea terenurilor acaparate de Roset. Nici acest criteriu nu a fost însă dublat de reguli de procedură, motiv
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Stahl, 1998, vol. I, pp. 135-148). La 1840, pentru a pune capăt disputei legate de contribuția la cheltuielile comune, se șterg datoriile tuturor satelor, dovedindu-se încă o dată că norma egalitarismului era cel mai profund impregnată în comportamentul tuturor satelor devălmașe. Pentru a conluziona, nivelul constituțional crea în practică o serie de probleme legate de exploatarea munților, probleme care, dacă ar fi apărut pe fondul unei creșteri demografice, al unor capacități tehnologice avansate de exploatare și al existenței unor piețe de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
secetă. Acest lucru era posibil doar cu aprobarea domniei (Stahl, 1998, vol. I, pp. 244-246). Mutând discuția asupra pădurii ca sistem de resurse care furnizează lemn, trebuie precizat faptul că preocuparea pentru exploatarea rațională a lemnului nu era caracteristică satelor devălmașe, pădurea fiind exploatată în scopuri silvice doar pentru nevoile din gospodărie. Chiar dacă exploatarea nu se făcea în scopuri silvice, nu înseamnă că, în alte condiții (populație mai mare, tehnici mai avansate etc.), acest tip de exploatare nu ar fi fost
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]