304 matches
-
și a analizei instituționale, prezint succint cadrul teoretic care va fi folosit pentru a interpreta datele empirice furnizate de studiul lui Henri Stahl. Următorul subcapitol este alocat analizei propriu-zise a devălmășiei. În cadrul său se regăsesc o prezentare generală a satului devălmaș, cel de al doilea conține analiza nivelului constituțional și a nivelului alegerii colective, o abordare a nivelului operațional într-un mod structurat, pe tipuri de sisteme de resurse, o analiză a proceselor care au dus la destrămarea devălmășiei și câteva
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
capacității de exploatare a sistemelor de resurse, ele vor fi împărțite pe sate, iar locuitorii fiecărui sat vor deține în comun partea din sistemul de resurse care le revine. Într-o ultimă etapă apar proprietățile private. 2.3.1. Satul devălmaș arhaic și cel evoluat - caracteristici generale Satul devălmaș este definit de Stahl (1998, vol. II, p. 29) ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vor fi împărțite pe sate, iar locuitorii fiecărui sat vor deține în comun partea din sistemul de resurse care le revine. Într-o ultimă etapă apar proprietățile private. 2.3.1. Satul devălmaș arhaic și cel evoluat - caracteristici generale Satul devălmaș este definit de Stahl (1998, vol. II, p. 29) ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza unui teritoriu stăpânit în comun, în care colectivitatea ca atare are drepturi anterioare și superioare drepturilor gospodăriilor alcătuitoare, drepturi exercitate prin organul
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fost mai mult o formalitate, fără mijloace financiare. „Comunele administrative nu s-au amestecat cu un rol oficial în administrarea averilor devălmașe; obștile sătești au continuat alături de comunele administrative să aibă grijă de problemele de interes patrimonial obștesc... Satul liber devălmaș nu avea un șef; satul se conduce prin obștea sa, adică prin totalitatea membrilor săi.” (Stahl, 1998, vol. II, pp. 31-35) Întâietatea obștii asupra gospodăriei și individului era, pe lângă egalitarism, cea de a doua normă care stătea la baza tuturor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
costuri mari. Dacă judecăm prin prisma statului modern, prin prisma a ceea ce cunoaștem azi despre organizarea teritorială, atunci acest mecanism ne apare ca fiind extrem de costisitor, dacă nu chiar nepermis, având în vedere că ar încălca proprietatea privată. În satul devălmaș însă nu exista proprietate privată, ci cel mult un drept de folosință îndelungată. Exista un acord comun, general acceptat, că deciziile colective primează asupra intereselor private. Internalizarea acestei norme făcea ca sătenii să nu opună o rezistență mare redistribuirii terenurilor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
denotând încă o dată puterea de intervenție a obștii asupra individului. Creșterea animalelor avea un caracter predominant colectiv, în principal datorită capacității reduse de a prelucra individual produsele obținute pe de urma creșterii animalelor. Acestea fie erau lăsate nepăzite în izlazul devălmaș, fie erau împiedicate sau priponite. Cele două tehnici erau mai puțin costisitoare întrucât nu afectau structura teritorială a izlazului. Tehnica cea mai costisitoare și care genera cele mai multe conflicte era aceea a construirii gardurilor. Plângerile în aceste cazuri aveau câștig în
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
care merg până la detalierea numărului de pomi la care are dreptul un sătean, dar conform lui Stahl acest reguli nu au fost respectate. După cum vom vedea, regulile individualizează foarte mult dreptul fiecăruia și nu mai respectă vechile patternuri de comportament devălmaș, acesta fiind poate și motivul pentru care nu au fost respectate. Noile reglementări veneau în contradicție cu cele vechi și cu normele de comportament. Din acest punct de vedere, exemplul anterior, în care se practicau tăierile colective, pare să nu
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
atât de legile formale, cât și de cele ale comunităților devălmașe, modificând în același timp și forma de proprietate, și patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretată ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură instituțional
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
asigurându-și sprijinul moșnenilor sau al răzeșilor fruntași, au cumpărat mai toate pădurile răzeșilor sau moșnenilor cu prețuri foarte mici, aproape pe nimic, în comparație cu valoarea lor. Moșnenii sau răzeșii fruntași au încasat cea mai mare parte din preț, dând celorlalți devălmași sume cu totul neînsemnate”. Odată cu această expunere de motive se destramă orice urmă a recunoașterii de către stat a drepturilor obștilor de a se autoorganiza. Prin urmare, afirmă Stahl (1998, vol. II, pp. 194 196), Codul silvic încearcă să creeze un
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
doar la constrângerile determinate de diversele reguli în funcțiune; chiar dacă apelul la reguli înseamnă să admitem existența obligațiilor ori a datoriilor, nu implică în mod necesar și admiterea drepturilor. Interludiu: despre ubicuitatea bunurilor comune Două caracteristici sunt definitorii pentru modul devălmaș de gestionare a bunurilor pe care azi le numim comune. Folosirea în devălmășie a unui bun precum izlazul însemna, pe de o parte, că niciun membru al obștii nu putea fi împiedicat să îl folosească, deci că avea acces la
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
a repre zentat voința statului central. Primarul, perceptorii, dorobanții nu erau membrii satului, ci statul; ei erau organul statului în sat. Preluând argumentele lui Stahl, și alți autori, inclusiv în acest volum, au susținut că, deși aranjamentele instituționale ale satului devălmaș nu au putut să reziste atacului combinat al celor doi factori amintiți aici, ele au reușit să funcționeze o perioadă îndelungată - timp de mai multe secole; și, s-ar putea continua, dacă s-au menținut o perioadă atât de lungă
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
eficiente. Chiar dacă sunt de acord că această din urmă susținere merită să fie discutată mai aprofundat, aici nu mă voi referi la ea . Întrebarea pe care vreau să o ridic este alta: cum se explică această incapacitate a instituțiilor satului devălmaș de a se opune cu forță celor doi factori exogeni? Ce anume din ele reprezenta veriga slabă? Căci aceste instituții, așa cum argumentează foarte bine Ș. Cerkez, M. Cerkez și H. Terpe în acest volum, includeau cele mai importante reguli care
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
M. Cerkez și H. Terpe în acest volum, includeau cele mai importante reguli care, conform abordării ostromiene, pot asigura gestionarea resurselor naturale ale comunității . Cred că cel puțin două verigi au fost slabe. Prima este aceea că instituțiile caracteristice satului devălmaș au fost mult prea rudimentare. Au fost foarte simple, nesofisticate, și de aceea incapabile să facă față unor situații complicate sau atacului unor factori externi. A doua - și poate cea mai importantă - este că instituțiile au fost croite în contexte
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
pășunii era iminentă. În aceste din urmă cazuri se testează eficiența, capacitatea unui aranjament instituțional de a fi realmente o soluție la problemele de acțiune colectivă care apar în fața unei comunități. Regulile de alegere O primă caracteristică a instituțiilor satului devălmaș a fost aceea că ele nu au avut complexitatea necesară pentru a face față unor situații de natură diferită. Nu vreau să sugerez că nu aveau o anumită complexitate, pe care, de altfel, o accentuează din plin studiile cuprinse în
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de vedere, aceste reguli sunt însă esențiale pentru înțelegerea modului în care funcționează o societate. E vorba de regulile de luare a deciziilor colective. Faptul că regulile de luare a deciziilor sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care funcționa satul devălmaș este evident dacă luăm în considerare chiar definiția pe care Stahl (1998, vol. II, p. 29) o dă obștii: obștea este organul de conducere al unui anumit tip de comunitate, caracterizată ca fiind „o asociație de gospodării familiale, pe baza
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
atunci. Cum adesea trebuie să se ajungă la o decizie într-un anumit timp, regula unanimității este extrem de conservatoare: ea favorizează puternic statu-quo ul (mereu prezent și mereu accesibil), care de cele mai multe ori este soluția adoptată în mod repetat. Satul devălmaș este de aceea extrem de rezilient: e foarte puțin probabil să se producă schimbări în cadrul său . Să accentuăm de asemenea că atingerea unanimității se poate realiza prin căutări continue, negocieri, acțiuni reparatorii pentru a „mulțumi pe toată lumea” . Decizia unanimă este foarte
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
facă o (sau altă) concesie. Această consecință vine în contradicție cu una dintre cele mai des susținute teze privitoare la structura obștilor. Ea constă în argumentul că, întrucât regula unanimității asumă că membrii grupului sunt egali în luarea deciziei, satul devălmaș trebuia să fi fost unul egalitar. Este tentant, plecând de aici, să se susțină că Vrancea era o republică țărănească bazată pe democrație și egalitate; că egalitatea votului în obști era expresia egalității de statut și legitimitate; că regula unanimității
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
apleacă prioritar asupra durabilității aranjamentelor instituționale în care predomină raritatea și are capacitatea de a o explica, iar actorii sunt în relații de concurență între ei pentru a accesa resursele. Or, cea de-a doua verigă slabă a cadrului instituțional devălmaș pe care am indicat-o mai devreme constă în faptul că a apărut și a funcționat în circumstanțe speciale: resursele comune pe care se baza cooperarea socială erau abundente (practic nelimitate în anumite situații) și s-au păstrat astfel o
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
tip blatist etc. se intensifică. Rezistă acel aranjament instituțional în circumstanțe de acest tip? Iar dacă da, cum și în ce fel? Stahl (1998, vol. II, partea a III-a, cap. II-IV, passim) insistă asupra faptului că aranjamentele caracteristice satului devălmaș presupun o abundență deplină a resurselor. „Pădurea era copleșitor de multă față de un număr restrâns de oameni și în special față de nevoile și capacitățile lor tehnice”; în fața imensității suprafețelor împădurite, vrâncenii se plângeau că „stă pădurea să cadă pe noi
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
exemplu, dat de asemenea de Stahl - „cântecul lui 907”: Când a fost în 53 De ne-a dat pământ Știrbei Puneai plugul unde vrei Și arai pe cât putei. Abundența resurselor a reprezentat o circumstanță fundamentală în care a funcționat satul devălmaș , având consecințe foarte adânci. Mai întâi, nu a existat niciun stimulent pentru ca instituțiile care au apărut să includă acele elemente care să le asigure durabilitatea, atunci când abundența se deteriorează sau nu mai există. În al doilea rând, ele nu au
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
nu mai există. În al doilea rând, ele nu au putut face față situațiilor în care exploatarea resurselor a inclus tehnici mai noi, avansate. Așa cum am văzut, aceste schimbări au avut loc prin acțiunea concomitentă a doi factori externi satului devălmaș: statul modern și economia de piață. Iar când spunem economie de piață, accentuăm asupra caracterului concurențial al acesteia, asupra faptului că ea presupune că resursele nu sunt nesfârșite, ci, dimpotrivă, limitate . Stahl a argumentat că, atunci când acești factori au agresat
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Pentru a lua un singur exemplu, în cazul utilizării pădurilor au apărut, arată Stahl (1998, vol. I, partea a III a, cap. 2), diferite reguli care au încercat să pună bariere în calea exploatării lor excesive. Instituția gestionării în mod devălmaș a pădurii devine astfel mai complexă, dar răspunsurile erau ad-hoc, cu rolul de a adapta o nouă situație la cadrul existent, nu o construcție nouă, adecvată unor circumstanțe de o natură radical diferită de cele anterioare. Să notăm aici o
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
de legile formale, cât și de cele ale comunităților devălmașe, modificând în același timp și forma de proprietate și, implicit, patternurile decizionale. Faptul că acaparatorii externi nu au putut exploata abuziv sistemele de resurse decât prin destrămarea modului de organizare devălmaș ar putea fi interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - devălmășia nu permitea abuzul. Dar faptul că devălmășia a putut fi destrămată ar putea de asemenea să fie interpretat ca o măsură a eficienței devălmășiei - nu era suficient de matură
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
conflict în ce privește utilizarea resurselor. De bună seamă, astfel de situații nu puteau fi excluse, dar ideea fundamentală este aceea că soluțiile aplicate, în cazurile cele mai importante, presupuneau că resursele de distribuit erau, într-un fel sau altul, nelimitate. Satul devălmaș nu a rezistat modernizării societății românești; nici relațiile economice de piață, nici asaltul statului nu au putut fi parate. Consecințele care decurg de aici sunt foarte importante și nu privesc doar soarta acestui aranjament instituțional tradițional, deoarece multe alte instituții
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
nu au putut fi parate. Consecințele care decurg de aici sunt foarte importante și nu privesc doar soarta acestui aranjament instituțional tradițional, deoarece multe alte instituții cu un rol important în societatea românească au avut trăsături similare celor ale satului devălmaș. Asumarea abundenței sau fie și numai construcția unor circumstanțe în care se asumă abundența, evitarea în acest mod a concurenței, confruntării cu alții în distribuirea sau în utilizarea resurselor au fost principii care au prezidat modul în care au funcționat
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]