49 matches
-
un om postmodern" (deși nu i-am găsit o afirmație chiar în această formă). Uneori, în cartea sa amintită, H.-R. Patapievici folosește ca sinonim pentru postmodernitate sintagma de ,modernitate recentă", care nu trebuie să ne deruteze, căci atitudinea de devaluare și scepticism este aceeași. Exegetul se recunoaște ,ca un modern tulburat" (p. 446), dar nu acceptă ca această situație să fie echivalată cu atributul de postmodern. Pentru H.-R. Patapievici, ,postmodernitatea este o viziune despre lume care afirmă în chip
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
un anumit impact asupra fluxurilor reale. Într-un anume mod, guvernele au cauționat această abordare, lansîndu-se după al Doilea Război Mondial în politici monetare active și neezitînd să se elibereze de constrîngerile convertibilității în aur a monedelor, recurgînd frecvent la devaluări. Astfel, cîțiva ani s-a crezut că putem dispune de un mijloc cvasi-infailibil pentru menținerea activității și a ocupării. I s-a atribuit astfel Statului un loc important în economia de piață, ceea ce a făcut din el un veritabil reglator
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
că fiecare a procedat în propriile sectoare publice și private la reformele necesare. Dacă adăugăm la aceasta faptul că țările membre ale zonei Euro trebuie să se asigure de o anumită loialitate a țărilor nemembre (în primul rînd, abținerea de la devaluări agresive), se înțelege de ce proiectul Euro este un veritabil pariu. El nu poate fi cîștigat, inclusiv în termeni electorali, decît dacă este prezentat exact drept ceea ce e : un nou mod de a organiza solidaritatea națională, pe de o parte, și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
refer doar la valutele mari, ci chiar la leul nostru. Cred că asta se poate explica, în cazul valutelor puternice prin compen sarea care se produce prin fuga capitalurilor în condițiile în care toate marile blocuri valutare încearcă să practice devaluarea competitivă, pentru a-și stimula exporturile, iar în cazul leului, prin intervențiile apreciative ale Băncii Naționale. Este de remarcat în context divergența crescîndă dintre politicile americane și cele europene, ceea ce ne afectează desigur și ne poate aduce surprize în următorii
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
destul de grele ce revin în sarcina noii Comisii Europene de la Bruxelles. S-a căzut de acord între cei mari pentru o politică economică de relansare, oarecum apropiată de cea americană (bazată pe injectarea masivă de monedă) și japoneză, bazată pe devaluarea compe titivă, dar eu cred că acestea sunt doar artificii monetare pentru a oferi timpul necesar reformelor structurale obligatorii. Dar acestea presupun de fapt o politică de austeritate, o politică ordoliberală pentru refacerea marilor echilibre. Oricum, cred că în manda
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și Rogoff, This Time Is Different, Princeton University Press, 2009), un război valutar, ce prelungește criza, în principal între valutele importante, la care se adaugă aurul și bitcoinul, un război al datoriilor și rezervelor, al burselor etc. Cînd toată lumea încearcă devaluarea competitivă (gen quantitative easing) rezultatul nu poate fi decît conflictual. Avem și un război cibernetic, purtat cu frenezie pe canale specifice, cu atacuri și dezvăluiri bombă, un război psihotronic ș.a.m.d. Avem și un război cultural, soft, ce antrenează
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
după sine apariția, la un moment dat, a celui de al doilea principiu. Dualismul eschatologic duce la distrugerea principiului negativ În momentul Judecății de Apoi, dualismul ciclic la reluarea situației inițiale Într-un nou ciclu. Dualismul anticosmic atrage după sine devaluarea lumii, cel procosmic nu. Deși Bianchi ia În considerație și opoziția binară antisomatic versus prosomatic, el nu o utilizează În tipologia lui În mod constant. Există Însă și exemple de dualisme care nu devaluează timpul. După cum vom vedea În continuare
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
o scădere accentuată a încrederii în modelele și structurile tradiționale, un sistem financiar în descompunere, un sector bancar amenințat cu blocajul, o alocare nerațională a resurselor, febră speculativă, dezastre ecologice, supraproducție și subconsum, exces de economisire și insuficiență a investițiilor, devaluări competitive, deflație, datorie internă de 200% din PIB, șomaj în creștere rapidă etc. Metode care, pînă nu demult, făceau fala economiei nipone, conducînd la sporuri incredibile de productivitate, la ritmuri de creștere nemaiîntîlnite, sunt astăzi considerate caduce. Lipsa de transparență
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
votat de parlament. Baza sa electorală nu este de neglijat. Președintele Duhalde a fost considerat ca singurul politician din trecut ce poate fi chemat ca "pompier de serviciu", pînă la alegerile generale. Paritatea fixă peso-dolar a fost abandonată, producîndu-se o devaluare a monedei naționale, și un nou "program economic" este pus treptat în operă. Este, poate, ultima șansă a actualei clase politice. Căci populația a început să se organizeze în afara partidelor politice tradiționale, în stradă, aplicînd un veritabil drept de veto
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
rînd, inflația constituie un atentat la calitatea însăși a monedei. Creșterea prețurilor interne se repercutează asupra monedei naționale printr-o scădere a puterii sale de cumpărare, pe care piața schimburilor o va sancționa, mai devreme sau mai tîrziu, printr-o devaluare sau depreciere. Exemplul cel mai apropiat și mai cunoscut este devalorizarea cursului de schimb al leului de la începutul noului mileniu, cauzată în primul rînd de procesul hiperinflaționist intern și de scăderea gravă a puterii sale de cumpărare. Deși uneori s-
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
efecte asupra prețurilor relative și a venitului național care, uneori, contribuie automat la resorbția dezechilibrului inițial. Mai mult, rata de schimb reacționează la dezechilibrul plăților externe, fie în mod continuu, într-un regim de schimburi flexibile, fie în mod discontinuu (devaluare și revaluare), într-un regim de schimburi fixe. Vom prezenta aici, pe scurt, doar un rezumat al efectelor mecanice ale unui dezechilibru al balanței de plăți și al efectelor variațiilor ratei de schimb. Economiștii clasici și cei neoclasici credeau în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de schimb și echilibrul balanței de plăți Literatura economică este interesată mai mult de efectele devaluărilor decît de cele ale reevaluărilor, probabil datorită frecvenței mai mari a primelor în politicile reale. Vom urma și noi această tendință, analizînd consecințele unei devaluări. Dar aceeași analiză poate fi făcută și unei reevaluări, inversînd pur și simplu sensul efectelor descrise. 18.3.2.1. Devaluare, termeni de schimb și echilibru intern Devaluarea are aceleași efecte-preț ca și o depreciere într-un regim de schimburi
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
probabil datorită frecvenței mai mari a primelor în politicile reale. Vom urma și noi această tendință, analizînd consecințele unei devaluări. Dar aceeași analiză poate fi făcută și unei reevaluări, inversînd pur și simplu sensul efectelor descrise. 18.3.2.1. Devaluare, termeni de schimb și echilibru intern Devaluarea are aceleași efecte-preț ca și o depreciere într-un regim de schimburi fixe: ea scumpește importurile și ieftinește exporturile. Competitivitatea produselor naționale crește și ne putem aștepta la o substituire cu produse naționale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
scumpește importurile și ieftinește exporturile. Competitivitatea produselor naționale crește și ne putem aștepta la o substituire cu produse naționale a produselor străine, ceea ce ameliorează balanța de plăți. Dar, dacă pe termen scurt cantitățile importate și cele exportate rămîn neschimbate, efectul devaluării este mai curînd pervers: ea deteriorează termenii de schimb. Termenii de schimb (TS) măsoară raportul între indicele prețurilor de export (Pe) și indicele prețurilor de import (Pi). Vom avea deci: TS = Se mai poate spune și că termenii de schimb
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
în străinătate, pentru a fi în măsură să cumpere o cantitate neschimbată de produse străine sau că, cu un același volum de exporturi, se poate cumpăra o cantitate mai mică de produse străine. Degradarea termenilor de schimb indusă de o devaluare are trei consecințe potențiale: a) o accentuare a deficitului extern; b) un efect inflaționist și c) o încetinire a activității, după cum urmează: a) accentuarea deficitului. Prețurile de export scad, iar cele de import cresc. În consecință, pentru un volum de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
cresc în mod direct. Cînd lucrătorii iau cunoștință despre această inflație importată, este posibil ca ei să revendice o creștere a salariilor nominale, ceea ce va accentua tendința inflaționistă. Devaluarea poate deci favoriza o inflație prin costuri. Ameliorarea competitivității-preț obținută prin devaluare riscă atunci să fie contrariată printr-o creștere a prețurilor produselor exportabile; c) încetinirea activității. Creșterea facturii importurilor reprezintă o lovitură dată puterii de cumpărare naționale. O parte mai importantă a venitului național trebuie consacrată reglementării importurilor, în detrimentul cumpărăturilor de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
deci să scadă. Dacă această mișcare nu este compensată printr-o creștere a cererii străine, ea exercită un efect depresiv asupra producției interne. Reținem că încetinirea activității frînează importurile și contribuie la limitarea deficitului exterior. Dar, în mod natural, obiectivul devaluării este de a obține acest rezultat mai curînd prin ameliorarea competitivității decît prin recesiune. Pe total, cum s-a văzut, devaluarea comportă riscul unei înlănțuiri perverse: factura importurilor crește și deficitul se accentuează; inflația importată limitează cîștigurile de productivitate-preț, care
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
producției interne. Reținem că încetinirea activității frînează importurile și contribuie la limitarea deficitului exterior. Dar, în mod natural, obiectivul devaluării este de a obține acest rezultat mai curînd prin ameliorarea competitivității decît prin recesiune. Pe total, cum s-a văzut, devaluarea comportă riscul unei înlănțuiri perverse: factura importurilor crește și deficitul se accentuează; inflația importată limitează cîștigurile de productivitate-preț, care încetează să relanseze exporturile; activitatea internă este frînată de eroziunea puterii de cumpărare și astfel pot să se acumuleze deficitele, să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
inflația importată limitează cîștigurile de productivitate-preț, care încetează să relanseze exporturile; activitatea internă este frînată de eroziunea puterii de cumpărare și astfel pot să se acumuleze deficitele, să crească inflația și șomajul. Singura șansă de a evita efectele perverse ale devaluării ține de amploarea și de rapiditatea efectului de competitivitate-preț asupra fluxurilor schimburilor. Dacă volumul exporturilor crește, iar volumul importurilor se diminuează rapid, deficitul se reduce, factura importurilor nu mai crește sau crește ușor, iar efectele inflaționiste și depresive menționate mai
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
nu mai crește sau crește ușor, iar efectele inflaționiste și depresive menționate mai sus rămîn limitate. Chestiunea elasticității-preț a importurilor și a exporturilor este deci determinantă. 18.3.2.2. Curba în formă de "J" Observarea empirică a efectelor unei devaluări conduce adesea la un anumit pesimism. Într-adevăr, dacă se observă evoluția soldului balanței tranzacțiilor curente urmare a unei devaluări, se constată cel mai adesea apariția sau accentuarea deficitului o perioadă de timp, urmată de o diminuare progresivă a deficitului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și a exporturilor este deci determinantă. 18.3.2.2. Curba în formă de "J" Observarea empirică a efectelor unei devaluări conduce adesea la un anumit pesimism. Într-adevăr, dacă se observă evoluția soldului balanței tranzacțiilor curente urmare a unei devaluări, se constată cel mai adesea apariția sau accentuarea deficitului o perioadă de timp, urmată de o diminuare progresivă a deficitului. Departe de a se petrece imediat, întoarcerea la echilibru poate lua mai mulți ani. Reprezentat grafic, soldul de plăți curente
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
J": Soldul balanței de plăți Excedent 0 1 2 3 4 5 Timp (în ani) Deficit Figura nr. 18.1. Curba în formă de "J" Astfel, în figură se pleacă de la o balanță curentă echilibrată și se procedează la o devaluare la începutul anului 0. Un deficit va apărea și se va mări vreme de un an și jumătate, iar echilibrul nu va fi restabilit decît la sfîrșitul celui de-al treilea an, ceteris paribus. Soldul devine pozitiv începînd cu al
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
devine pozitiv începînd cu al patrulea an. Curba sub formă de "J" demonstrează că întoarcerea spre echilibru, chiar atunci cînd este asigurată din punct de vedere teoretic, poate necesita un timp îndelungat. 18.3.2.3. Limitele fundamentale ale unei devaluări Să recapitulăm acum principalele rațiuni care pot limita eficacitatea unei devaluări: a) rigiditățile cererii. Există mai multe rațiuni pentru a cere scumpirea importurilor și scăderea prețurilor la export nu modifică în mod brutal structura cererii interne și externe. Alături de competitivitatea-preț
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
J" demonstrează că întoarcerea spre echilibru, chiar atunci cînd este asigurată din punct de vedere teoretic, poate necesita un timp îndelungat. 18.3.2.3. Limitele fundamentale ale unei devaluări Să recapitulăm acum principalele rațiuni care pot limita eficacitatea unei devaluări: a) rigiditățile cererii. Există mai multe rațiuni pentru a cere scumpirea importurilor și scăderea prețurilor la export nu modifică în mod brutal structura cererii interne și externe. Alături de competitivitatea-preț, un produs poate să se impună pe piață și datorită calităților
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
calităților sale (fiabilitate, soliditate etc.), termenelor de livrare sau condițiilor post-livrare. Există deci o competitivitate structurală care face cererea pentru un produs să fie, în parte, independentă de prețul său, cel puțin pe termen scurt; b) rigidități ale ofertei. Cînd devaluarea începe să influențeze cererea internă și cea străină, aceasta nu modifică fluxurile de schimb decît dacă oferta răspunde în mod pasiv cererii; c) factorii politici. Eficacitatea devaluării, deja limitată prin rigiditățile cererii și ale ofertei, poate fi anulată de eventualele
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]