69 matches
-
ghete, cizme, papuci. Piepteni, drîmburi, darace. Cobză, pomadă, clarinete. Numai 40 de bani ocaua de Drăgășani vechi, veritabil. Prafuri de pureci. Curele... Clopote... bomboane , rahat, gogoși... Pălării, testemele. Lume... lume... lume... Apoi închide gazeta și trage concluzia: EFIMIȚA: Vreme frumoasă, dever slab! LEONIDA (intră ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic și o aprobă): Criză teribilă, monșer! (stă la locul lui) EFIMIȚA: Căldură mare. LEONIDA: Aprob pozitiv. (constată fără emfază) O, ce noapte furtunoasă. EFIMIȚA (indiferentă): Ce oribilă tragedie. LEONIDA: Destinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Mare, în anii ce au urmat lucrurile au devenit limpezi. Cîteva din dughene s-au închis, proprietarii au vîndut la preț de nimic ce mai era prin depozit și s-au dus care încotro. La Bercu, la Iacobescu, la Șmil deverul era tot mai scăzut, s-au făcut reduceri de prețuri, s-au inventat tot felul de tertipuri, o "săptămînă a veseliei", o zi pe lună cu loterii, Iacobescu s-a dus special pînă la București să se consulte cu specialiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
interviu, de exemplu, oscilează între scrierea interviev și interview. Unele franțuzisme recente în epocă sunt transcrise fonetic, dar puse între ghilimele, ceea ce arată că vorbitorii le simt ca încă neadaptate total: „duș”, „colaj”. Sunt în circulație multe turcisme colocviale: hap, dever, peșin etc. Numărul de termeni familiari și argotici nu e însă prea mare („iar pilesc”, „ne-am afumat”, „își spoiește «fațada»”, „le-a tras clopotele o vară-ntreagă”, nr. 1 etc.). Printre cuvintele cu sensuri uitate, contextuale, pe care le
„Furnica“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5259_a_6584]
-
chiar înghețate), călduțe (preferate de cele mai multe ori), fierbinți (atunci când simțea cum frigul îi străpunge popularitatea), dulci, sărate, sălcii... A fost hulit (la început) de către tradiționaliști, pentru ca apoi să fie blamat de moderniști. Cameleonic, bine aclimatizat la temperatura succesului, cu un dever mereu prezervat, statornic, nu e chiar atât de (ana)cronic pe cât se spune. Mai curând e un prizonier al modelor, al tradiției de moment, ce poartă în sine necesitatea de a i te conforma. Ori a acelui impozit pe care
Maison de Radio France by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10688_a_12013]
-
vedeam adesea pe poetul de limbă franceză și diplomatul în retragere Charles Adolphe Cantacuzčne, care cumpăra cărți vechi, ba chiar desperecheate, dacă găsea cîte ceva interesant în ele. Mezinul, Mișu, cu magazinul de lîngă atelierul fotografic Julietta, pe Calea Victoriei, făcea deverul cel mai bun, deși ceilalți anticari, mai puțin norocoși sau întreprinzători, pretindeau că el n-avea habar de conținutul cărților expuse, iar pentru că le evalua după legătură sau grosime, îl porecliseră ,cotorist". Omul voinic, sanguin, volubil și jovial era foarte
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
întrebare ce revenea de fiecare dată când îi avea mușterii pe cei doi. “Ia privește, aici! Din salon, învățătorul luase din cui o oglindă, pe care i-o puse în față. Cârciumarul s-a înroșit tot. Fusese prins cu minciuna. “Deverul” s-a mutat, pentru ceva timp, la altă unitate din sat cu același specific, chiar dacă nu atât de încăpătoare ca cea a lui jupân Nae Moldoveanu. (din vol." Convorbiri, mărturisiri și corespondență cu Gheorghe Pârnuță" de George Nicolae Podișor, în
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
sol sau pe platforme oceanice cu o organizare a muncii pe o perioadă de săptămâni și chiar de luni, cu un personal specializat inclusiv într-un institut de învățământ superior din oraș, dar și provenind de la universitățile californiene, cu un dever comercial localizat nu doar în port ci pe arterele dinspre coastă, cu așezarea în suișuri și coborâșuri ale caselor, majoritatea cu fața la ocean și cu partea din față integral confecționată din geamuri solide prin care lumina soarelui pătrunde tot timpul zilei
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
prag de primăvară. Asaltate de turiști gălăgioși însetați de soare, destinațiile turistice de pe litoralul Mediteranei se trezesc parcă toate dintr-o dată dintr-un somn hibernal îndelungat și pleznesc din toate încheieturile. E fapt cunoscut printre comercianții locali că ziua cu deverul cel mai mare de pe tot parcursul anului nu e ca în alte țări Ajunul Crăciunului ci Vinerea Paștilor. Hristos, dar nu numai El cu-adevărat a-nviat! Referință Bibliografică: Semana Santa / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1204
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
mai accesibil pentru oricine. Ca atare medicina în mediul privat rămâne rezervată pentru situații punctuale, în care un pacient dorește un anumit confort suplimentar, dorește o prioritate, o anumită echipă, ceea ce în sistemul public, prin natura organizării lui și din cauza deverului mai mare pacientul nu poate primi. Opțiunea pentru un anumit chirurg este mai limitată în mediul public în mod oficial vorbind față de mediul privat. Spitalele private nu au listă de așteptare, pot face imediat operații și proceduri, în timp ce în mediul
„Combaterea plăților informale trebuie să înceapă cu creșterea veniturilor personalului medical” () [Corola-blog/BlogPost/338796_a_340125]
-
Gastro și restaurante : The Gate Peste drum de Facultatea de Agronomie e unul dintre chioșcurile cu cel mai bun dever și cea mai OK ofertă de prânz sau de gustare mai... cât un prânz. La fast food The Gate piesa de rezistență e șnițelul de pui excelent, la chiflă (cu cartofi, sos si salate) sau meniu (cu aceleași ingrediente dar
Ceva la chioşc [Corola-blog/BlogPost/100028_a_101320]
-
și corul operei La Scală Decca 1986 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: James Levine Aprile Millo, Dolora Zajick, Plácido Domingo, James Morris, Samuel Ramey MET orchestră and chorus Sonny 1991 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Rico Saccani Maria Dragoni, Barbara Dever, Kristjan Johannsson, Mark Rucker, Francesco Ellero d’Artegna RTE Național Symphony Orchestră Naxos 1994 405 Dirijor: Soliști: Orchestră: Casă: Anul: Nikolaus Horoncourt Cristina Gallardo-Domăs, Olga Borodina, Vincenzo La Scola, Thomas Hampson, Marți Salminen Vienna Philharmonic Orchestră și Arnold Schoenberg Chor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ancheta ireproșabilă, comisarul de poliție Abraham Puiu Snupf a fost felicitat personal chiar de domnul Comandant; Opinia publică a fost mulțumită că un criminal odios a ajuns după gratii; Odiosul asasin, numitul Willy Sancez, a obținut un atelier cu un dever nesperat și o locuință gratuită, iar, întrucât mai ales doamnele nu suportau să nu fie văzute fără un ceas cu arc, treburile i-au mers atât de bine încât a trecut și la repararea de stilouri și brichete. (Degeaba a
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
astfel precizat în subtitlul unor poeme) asonantic, aliterativ, lexical, muzical, gramatical și chiar gastronomic. E o joacă ce amintește de ludicul lexical barbian, fără să cadă sub limitele artisticului: „Damiroză culp nastralp,/vestrapună pulc dirică” sau: „Dam, daira, dara, darac,/[...] dever, dalcauc, dovleac/ dandana, dambla, dalac.../ - Dud, duducă, dușumea”. Ca prozator, V. nu este mai puțin interesant. Apelând la parodierea stilurilor (hiperbolic, detașat, grațios, participativ, explicativ etc.), el polemizează cu tiparele consacrate. Volumul Proză. Exerciții de stil (1967) conține un număr
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
joacă un rol important. Factorii decisivi în determinarea stării de sănătate continuă să ne intrige; rezultatele publicate ale unor cercetători prestigioși susțin că 90% dintre bolile cardiovasculare (McGrinnis, Foege, 1993) și 80% dintre cancere (Winder, Glori, 1977) sunt evitabile. Alan Dever (Enăchescu, Marcu, 1998) oferă un model epidemiologic al determinanților stării de sănătate, iar Marc Lalonde detaliază factorii determinanți ai stării de sănătate: terenul biologic - 20%, mediul ambiant - 19%, sistemul serviciilor de sănătate - 10% și stilul de viață - 51% (Green, Ottoson
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
se ținea de protocronist, iar Mațungă, de, era de partea aialaltă. Nu m-a mâhnit refuzul Flexibilei. Eram bucuros că reușisem să cumpăr treisprezece cepe de la aprozarul de pe Academiei, colț cu Quinet, peste drum de fostul chioșc de ziare cu dever de bordel. În mod normal, dom’ Zăbirică, pe anotimpul acela de criză din preajma Crăciunului, dădea doar șase cepe. Celor pe care îi ținea de intelectuali le făcea unele mici favoruri. De la el cumpărasem Istoria... lui Călinescu, de curând reeditată după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
prietene? --Drept grăit-ai, dar n-ai spus o iotă despre faptul că vodă îi năpăstuia pe alți vieri, care or fi vrând și ei să se vândă și vinul lor în acea pivniță, care, fiind în preajma Chervăsăriei, avea mare dever. --Această opreliște nu e singura. Ascultă ce spune “Io Grigorie Alexandru Ghica voievod” la 4 aprilie 1775: “Oamenii carei șed pi moșiile mănăstirii Socolii,... vând vin pe moșiile mănăstirii și vinul mănăstirii stă închis... Deci,... prin cartea domnii mele să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Refăcut după șase luni de agonie, cu patru schije în plămânul drept, Marcos nu s-a mai întors peste Dunăre, ci s-a pus pe treabă în Regatul României, urnind o cârciumă la Chirnogi, lângă Oltenița. Locul era bun, așa că deverul i-a crescut și firma "La Șchiopu" a rămas așa de renumită, încît până prin 1937 mai era o berărie în Oltenița numită identic, fără să mai aibă vreo legătură cu Marcos, de mult oale și ulcele. Când s-a chivernisit
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lumina venea, discretă, dinspre curtea interioară a Universității. GETA Paul a întâlnit-o pe Geta, întâmplător, într-o cofetărie de pe bulevardul Magheru, peste drum de Universitate chiar lângă Circul de Stat, unde se servea la tejghea. Cofetăria, deși modestă, avea dever mare așa că se putea întâmpla oricând să nu recunoști înăuntru, în veșnica îmbulzeală de acolo, pe cineva cunoscut. Și totuși pe Geta a recunoscut-o imediat, cu o tresărire de surpriză, tocmai în clipa când ea, după ce își căpătase peste
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
cele din Călărași sau Giurgiu, unde potrivit situației statistice din 1860 existau 77 și respectiv 235 de evrei. Situația era de altfel explicabila având în vedere că ambele orașe erau reședințe de județ, în Ialomița și respectiv Vlașca, cu un dever comercial substanțial mai mare. Evreii stabiliți în Oltenița au avut ca vatra inițială de locuire mahalaua Popescului și cartierul Văcărești-Dudești din București. O serie de firme evreiești de aici își vor deschide filiale sau se vor muta în orașul Oltenița
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
o interesau de mică. Când se în-tîmpla să fie de față, deschidea ochii și urechile, ceva mai vioaie ca altă dată, și urmărea aprig tranzacția, dorind cu îndîrjire eîști-gul pentru Lică. El îi da uneori câte o monedă din acel dever, dar, spre marea lui mirare, i-o înapoia. - Ține-o tu! Ca să fie mai multe! Mai tirziu, arătase aceeași aviditate pentru bani și aceeași 161 dezinteresare. Când Lică, ajuns la sfârșitul răbdării, găsise ideea bună de a instala pe Sia
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pur și simplu astronomic și totuși nu văd altceva decît declarații care ne arată că cutare sume se duc la cutare departament general și cutare la altul, și tot așa mai departe, pînă la plictiseală. Sistemul solar are bogății inestimabile. Deverul zilnic al bursei se ridică la sute de miliarde de unități fiduciare. Și totuși guvernul nu are bani. Ce se întîmplă? Am rămas în urmă cu încasarea impozitelor? Se așternu tăcerea. Șeful finanțelor se uită disperat în jurul mesei unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
bag și să nu cunosc, oricum generalul Goncea e pe urmele lui, asta-i clar, toată lumea știe și de-asta Vandaxon e nervos, chiar dimineață a trecut pe la cimitir și mi-a spus să fim pregătiți ca la zile cu dever grandis, s-ar putea să fie comenzi mari, nu mă bagă la idei decât gândul că e așa de multă taină în lumea asta și noi trăim ca și cum numai noi am fi stăpâni și alții n-ar mai fi, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
masă cu un creion și, la întrebarea lui, îi răspunsese că or să-i vină vecini. Stere umblă câtva timp însoțit de câini. Urmări descărcarea scîn-durilor și fluieră vesel. Dacă mai soseau alții, însemna că o să-i crescă și lui deverul. Răcoarea serii cădea abia simțit. Căruțele goale își sunau roțile și osiile spre Grivița. Zări focurile țiganilor puși să păzească stivele. Flăcări vesele se aprinseseră și pe rampă. Se întorseseră gunoierii. La lumina lămpilor, Grigore le împărțea lopețile și măturile
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pupa în creștetul capului și-l întreba pe jupân dacă e ascultător. Domnul Vasiliu n-avea de ce să se plângă. Mai dăduse și în el, nu se putea treabă fără scărmăneală. Greșea, i se cuvenea. Anii trecuseră repede. Venise războiul. Deverul nu slăbise. Stăpânul mai mărise prăvălia, vânzarea crescuse. Jupânul avea în-vîrtelile lui cu comandamentul nemțesc care ocupase Bucureștiul. Vindea și cumpăra cartofi pe sub mână, cine-l știa? După plecarea dușmanului, domnul Vasiliu avusese câteva încurcături, dar scăpase. Trebuie să fi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-o unui om priceput în domeniu și cu experiență în practicarea negoțului cu diferite mărfuri. Obștea o avea sub observație și ținea o evidență a ponderii vânzărilor, pondere ce se exprima atunci prin expresia alișveriș, adică ceea ce azi ar însemna deverul comercial. Pe această bază, în cadrul obștii se evalua și se stabilea venitul obținut pe un anumit timp, de regulă anual. El se împărțea, ca toate veniturile realizate în devălmășie, după analogon, ceea ce înseamnă proporțional cu numărul și mărimea părților stăpânite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]