9 matches
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -(V) B`AVA Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2278 din 27 martie 2017 Toate Articolele Autorului Sufixul rrom -(V)bàva este nominalizator deverbal de origine slavă. Este adoptat din limba bulgară (-ба́ [‘ba]) în dialectele ghiumiurginaliilor din Anahoma-Komotini (Tracia, Grecia) și kalburgiilor din Sindel (Varna, Bulgaria). Cu el se formează tot substantive nume de acțiuni, de gen feminin, dar cu sens nuanțat
SUFIXUL -(V)B`AVA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1490646768.html [Corola-blog/BlogPost/373045_a_374374]
-
Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sufixul -mák este marca infinitivului pozitiv în turcă. Se adaugă doar rădăcinilor verbale care au în silaba finală o vocală posterioara. Originând în acestă, nominalizatorul deverbal spoitoresc -màk- se alipește rădăcinilor verbelor turcescoide, integrate cu infixul -(V)sar- sau rrome. Substantivele abstractive formate cu acest sufix sunt paroxitone, masculine, cu terminațiile de N. sg. și pl. -os și -oja: (o) (V)màk
SUFIXUL -MAKOS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1478362539.html [Corola-blog/BlogPost/372649_a_373978]
-
folosit la crearea de substantive abstracte, de gen masculin, terminate la N. sg. în consoană și pl. în vocala -a accentuată. La fel ca în dialectele rromilor bergitka, polska, ruska (xaladitka), lotfitka, litofska, -pen este nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
pl. -(V)matèn-. Sufixele -bò, -pò și -mò, cu N. pl. în -è, sunt la OBL. -(V)màs- la sg. și -(V)màn- la pl., neputând fi confundate cu sufixul deverbal -vo, identificabil în subst. de gen masculin cu terminațiile accentuate -o la sg. și -e la pl. în dialectele căldărarilor, lovarilor, ursarilor, în graiurile domneștilor, ‘carpaticilor’ din Mera, bumbăcarilor, toate vorbite în România. laźa.v/o, -e sau
SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
-
schimb în Am rupt revendicarea voastră avem de-a face cu un obiect, nu cu un proces); 4) imposibilitatea de a intra într-o funcționare de tip discret: *două scânteieri ale gheții, * trei tropăituri ale turmei... Pluralul devine posibil când deverbalul intră într-o funcționare de tip discret: Am înscris trei sosite în registru. Exemplele de tipul o înflorire a crinilor, o izbucnire a sângelui ... sunt interpretate ca procese în combinație cu un. Grupul nominal are atunci o valoare non-clasificatoare. Însă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
particularităților de ansamblu ale manifestării unei realități sintactice, circumscrierea aspectelor ignorate uneori, dar posibile în actualizarea discursivă. Așadar, subiectului poate fi și un actant (pacient) inanimat, realizat printr-un substantiv care desemnează un obiect, dar poate fi și un substantiv deverbal. În gramaticile de orientare structuralistă se subliniază trăsăturile formale ale subiectului concretizate în restricțiile de natură morfologică declanșate prin intermediul inerenței, restricții ce impun alegerea formei cazuale a acestuia (în principiu, un nume în cazul nominativ) și, simultan, orientează selecția formei
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
D(u)mnezeu] episcopi] (Prav.1780: 44) d. [DP [AP iubitorii de Hristos] creștini](AAM.1713: 12r) În structura internă a grupului adjectival există, de asemenea, structuri cu centru final, fie cu centre adjectivale participiale (35), fie cu centre adjectivale deverbale (36); tot prin derivări de tip centru final se explică și structurile cu mărci de gradare postadjectivale (37) (Brăescu, Dragomirescu și Nicolae 2015; pentru distribuția lui foarte în româna veche, v. Brăescu 2015a, 2015b: cap. 3). (35) la [DPacest [&P
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
n, à la Alexiadou 2001, de exemplu). (34) *[MaryNom reading of the bookGen] surprised us. Dovezi că atribuirea acuzativului este disociată de atribuirea nominativului se pot aduce și din istoria limbii române: în limba română veche, o serie de substantive deverbale (a căror natură pe deplin nominală este revelată de prezența articolului hotărât) se combină cu grupuri nominale în acuzativ, chiar cu acuzative prepoziționale (v. Stan 2003, 2014; Pană Dindelegan 2015, de unde au fost preluate exemplele de la (35))24: (35) a
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mașina ai tu (axel16.voce.ro, 2007) Cum strălucește "marfeta" de telefon la ureche - poate, poate se lipește o pițipoancă (forum.softpedia.com, 2005) ● Sfera catalogărilor depreciative este și ea foarte bogată. Se remarcă o frecvență foarte mare a formațiilor deverbale care au la bază un verb cu trăsătura [+ Destructiv]. Sensurile sunt variate: terminata de Corina ("enervantă, urâtă"), distrusa de Maria ("foarte urâtă"), bulita de gagică-sa, bușitul de profesor ("antipatic") (AD), S-a trezit și nemernicul ăsta de căzătură de
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]