KorAP: Find »[drukola/base=deversor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...17 >

423 matches

Corola-journal/Journalistic/281221_a_282550

a necesitat mai multe reparații. În urma viiturilor din anii 1998-2000, s-au produs avarii importante, ceea ce a impus elaborarea unui proiect de punere în siguranță a Nodului hidrotehnic Coștei, prin lucrări de etanșare a fundației și de refacere a barajului deversor, execuția barajului disipator, amenajarea albiei în aval, consolidarea canalului de alimentare Timiș-Bega, înlocuirea echipamentelor hidrotehnice etc. Lucrările au demarat în 2001 și se află în plină desfășurare. De la directorul Direcției Apelor Banat, dl ec. Titus Bojin, am aflat că, în

Agenda2003-28-03-7 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281221_a_282550]
Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937

secetă“. Și am putea afirma că în izbânda acestor acțiuni, „cheia“ de ordin tehnic o reprezintă, în cea mai mare măsură, pentru Timișoara, dar și pentru celelalte localități existente de-a lungul Begăi, Nodul hidrotehnic de la Coștei. În timp, barajul deversor cu prag lat de anrocamente în căsoaie de lemn umplute cu piatră brută și alte utilități ale Nodului hidrotehnic de la Coștei au suferit deteriorări, cele mai grave în urma viiturilor din 1998, când în corpul barajului s-au ivit eroziuni și

Agenda2003-42-03-cr (2003) [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
zidăriei din piatră. În aceste condiții, pe baza proiectului elaborat de „Aquaproiect“, au început lucrările de punere în siguranță a Nodului hidrotehnic Coștei, susținute financiar din fonduri de la Banca Europeană pentru Investiții și de la bugetul de stat. Pentru etanșarea barajului deversor au fost analizate nouă variante, optându-se pentru etanșarea acestuia cu un ecran de beton încastrat (1,00 m) în roca de bază sub protecția unei incinte de palplanșe de metal. Având în vedere caracterul istoric al barajului, precum și concluziile

Agenda2003-42-03-cr (2003) [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
954 km), refacerea stăvilarului, înlocuirea echipamentelor hidromecanice de închidere a canalului. Va fi modernizat sistemul informațional, astfel încât, în orice moment să poată fi cunoscut automat nivelul apei în amonte și aval de stăvilar, pozițiile stăvilarelor, nivelul apei amonte de pragul deversor, precipitațiile și temperatura aerului. Investițiile realizate până la această dată se ridică la 500 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă 95% din lucrările primei etape, aflându-se în curs de pregătire etapa a II-a, care va începe în 2004. Prin

Agenda2003-42-03-cr (2003) [Corola-journal/Journalistic/281608_a_282937]
Corola-journal/Journalistic/281662_a_282991

zonă, cât și pentru suplimentarea necesarului de apă potabilă în caz de secetă. Investiția este finanțată din credite B.E.I. și de la bugetul de stat. Sunt în curs de execuție ori urmează să fie demarate lucrări de etanșare a fundației barajului deversor și de refacere a acestuia, amenajarea albiei în aval de baraj, consolidarea canalului de alimentare Timiș-Bega, implementarea sistemului informațional de gospodărire a apelor. O. NICA Calitatea aerului l Simpozion organizat de Primărie În cadrul proiectului ROSE (Remote Optical Sensing Evaluation), Primăria

Agenda2003-44-03-28 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281662_a_282991]
Corola-journal/Journalistic/281309_a_282638

an urmează să se finalizeze: l amenajarea hidrotehnică pe Timiș, între Lugoj și Jena, tronson pe care se execută diguri, consolidări - praguri de fund l amenajarea pârâului Ciclova pe raza localității Ciclova Montană, la confluența cu râul Caraș l refacerea deversoarelor la acumulările Hodoș, Murani și Repaș l două poduri pe râul Bistra, și anume unul pe raza localităților Marga și Nermeș și unul peste pârâul Dognecea în perimetrul localității omonime. Ministerul de resort a aprobat fonduri pentru elaborarea proiectelor la

Agenda2003-31-03-9 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281309_a_282638]
Corola-journal/Journalistic/283150_a_284479

cuvânt a Direcției Apelor Banat, doamna Andreea Butnărașu, ne-a informat că, de-a lungul timpului, au fost executate o serie de reparații și lucrări provizorii de consolidare. În urma viiturilor din anii 1998-2000 s-a produs, însă, avarierea corpului barajului deversor și au avut loc eroziuni și dislocări locale. În această situație, pe baza studiului de specialitate elaborat de „Aquaproiect“ s-a trecut efectiv la reconstrucția barajului, punerea în siguranță a casei-stăvilar etc. În cea mai mare parte, prevederile proiectului au

Agenda2004-50-04-general2 (2004) [Corola-journal/Journalistic/283150_a_284479]
Corola-journal/Journalistic/282967_a_284296

condiții, pe baza studiului întocmit de „Aquaproiect”, au fot demarate lucrări de punere în siguranță a acestei amenajări vitale pentru alimentarea cu apă a Timișoarei și pentru protecția orașului, în caz de inundații. S-a trecut, astfel, la etanșarea barajului deversor, la refacerea stăvilarelor, reamenjarea Timișului în aval, înlocuirea echipamentelor hidromecanice de închidere a canalului. Se modernizează, de asemenea, sistemul informațional, astfel încât să se poată cunoaște instantaneu nivelul apei în amonte și aval de stăvilar, nivelul precipitațiilor și al temperaturilor din

Agenda2004-41-04-general2 (2004) [Corola-journal/Journalistic/282967_a_284296]
Corola-journal/Journalistic/284745_a_286074

1998-2000, care au impus elaborarea unui proiect de reabilitare. Ulterior, pe baza acestuia au început lucrările de punere în siguranță a acestui obiectiv, integrat sistemului de gospodărire a apelor din bazinul Timiș-Bega. Lucrările au vizat etanșarea fundației și refacerea barajului deversor, amenajarea albiei râului Bega în aval, consolidarea canalului de alimentare Timiș-Bega, înlocuirea echipamentelor hidrotehnice etc. De la directorul Direcței Apelor Banat, dl ing. Mihnea Stanca, am aflat că, în 2006, au fost alocate fonduri, astfel încât până la sfârșitul lunii noiembrie lucrările să

Agenda2006-07-06-general2 (2006) [Corola-journal/Journalistic/284745_a_286074]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

iar rețeaua de canalizare publică este rețeaua exterioară. Rețeaua exterioară de canalizare (publicăă este alcătuită dintr-un ansamblu de conducte și canale la care se adaugă o serie de lucrări accesorii (cămine de vizitare, cămine de rupere de pantă, camere deversoare, stații de pompare etc., figura 1.1), capabile să primească toate apele de canalizare colectate de pe suprafața ce se canalizează. Din punct de vedere funcțional colectoarele și lucrările accesorii se grupează în:colectoare principale; - colectoare secundare; - cămin de serviciu ; - cămin

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
etc., figura 1.1), capabile să primească toate apele de canalizare colectate de pe suprafața ce se canalizează. Din punct de vedere funcțional colectoarele și lucrările accesorii se grupează în:colectoare principale; - colectoare secundare; - cămin de serviciu ; - cămin de racord; - camere deversoare etc. Colectoarele principale adună apa de pe întreaga suprafață canalizată și o transportă spre stația de epurare. De obicei acestea se amplasează în zonele cele mai joase ale localităților pe malurile râului (receptorului). Pentru a reduce din secțiunea lor se prevăd

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Colectoarele principale adună apa de pe întreaga suprafață canalizată și o transportă spre stația de epurare. De obicei acestea se amplasează în zonele cele mai joase ale localităților pe malurile râului (receptorului). Pentru a reduce din secțiunea lor se prevăd camere deversoare ce descarcă direct în receptor apele la un anumit grad de diluție pentru a nu-l polua, când sistemul de canalizare este unitar. Colectoarele secundare evacuează apele în colectore principale primind apele de la canalele de serviciu (secundare). Căminul de serviciu

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
canalele de serviciu (secundare). Căminul de serviciu se amplasează pe toate străzile (cvartalele) primind apele de la folosință prin intermediul căminelor de racord. Construcțiile accesorii (anexe) de pe rețeaua exterioară de canalizare (cămin de vizitare, cămine de spălare, cămine de rupere de pantă, deversoare, guri de scurgere, guri de zăpadă etc.) au rolul de a asigura o bună exploatare, precum și o funcționare riguroasă și continuă a rețelei. Stația de tratare ape uzate (uzina de epurare) se amplasează în aval de localitatea canalizată, având rolul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
100 ha. În această situație debitul de ploaie total căzut pe suprafața orașului este de 177 l/s. Repartiția acestui debit: - evaporație și infiltrație = 45 l/s; - influent în S.E. Tg. Mureș = 68 l/s; - deversat în emisar prin camerele deversoare = 64 l/s. TOTAL Qpl =177 l/s b. Situații maxime ale debitului pluvial în perioada 1997-2001 Aceste informații din paragraf sunt numai informative pentru a atenționa viitorii proiectanți de variațiile maximale care pot apare la intrarea în Stația de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
b. Situații maxime ale debitului pluvial în perioada 1997-2001 Aceste informații din paragraf sunt numai informative pentru a atenționa viitorii proiectanți de variațiile maximale care pot apare la intrarea în Stația de Epurare dacă nu sunt controlate deversările prin camerele deversoare în amonte de Stația de Epurare. Ploile maxime datorită coeficientului de scurgere ating în R.C.P. viteze foarte mari. Aceste debite întăresc decizia de refacere a camerelor deversoare în amonte de colectorul final. 2.1.2.1.3. Elemente privind debitul

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
la intrarea în Stația de Epurare dacă nu sunt controlate deversările prin camerele deversoare în amonte de Stația de Epurare. Ploile maxime datorită coeficientului de scurgere ating în R.C.P. viteze foarte mari. Aceste debite întăresc decizia de refacere a camerelor deversoare în amonte de colectorul final. 2.1.2.1.3. Elemente privind debitul de infiltrații în rețeaua de canalizare a municipiului Tg. Mureș A) Determinarea debitelor de infiltrație în rețeaua de canalizare publică A1) Generalități Debitul de infiltrație în rețeaua

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
se amplasează la convergența pantelor de colectare. Corpul gurilor de scurgere va fi astfel amplasat pe verticală încât oglinda apei reținută de sifon să fie la o adâncime H cel puțin egală cu adâncimea de îngheț. 2.7.1.5. Deversoare Deversoarele sunt construcții folosite în sistemul unitar de canalizare având ca scop evacuarea unei părți din apă, în timpul ploilor, în emisarul învecinat, atunci când diluția admisă (a amestecului de ape meteorice și ape uzate) a fost atinsă. Astfel, colectorul capătă în

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
amplasează la convergența pantelor de colectare. Corpul gurilor de scurgere va fi astfel amplasat pe verticală încât oglinda apei reținută de sifon să fie la o adâncime H cel puțin egală cu adâncimea de îngheț. 2.7.1.5. Deversoare Deversoarele sunt construcții folosite în sistemul unitar de canalizare având ca scop evacuarea unei părți din apă, în timpul ploilor, în emisarul învecinat, atunci când diluția admisă (a amestecului de ape meteorice și ape uzate) a fost atinsă. Astfel, colectorul capătă în aval

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
apă, în timpul ploilor, în emisarul învecinat, atunci când diluția admisă (a amestecului de ape meteorice și ape uzate) a fost atinsă. Astfel, colectorul capătă în aval dimensiuni mai mici, prin evacuarea directă în emisar a unei părți din apele de canalizare. Deversorul este așezat în camera de deversare, în care, pe de o parte, intră conducta colector AB, care aduce apele uzate, iar pe de altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
prin evacuarea directă în emisar a unei părți din apele de canalizare. Deversorul este așezat în camera de deversare, în care, pe de o parte, intră conducta colector AB, care aduce apele uzate, iar pe de altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
AB, care aduce apele uzate, iar pe de altă parte, pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pleacă conducta deversor BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
BD, care evacuează apele în emisar, și conducta colector BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
BC, care transportă mai departe apele rămase după deversare (figura 2.102). 1 - cameră de deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
deversare; 2 - conductă deversoare; 3 - emisar Figura 2.102. Schema de calcul a deversoarelor În secțiune, deversoarele sunt de tip lateral, frontal, curb sau drept. Deversoarele frontale, mai puțin utilizate sunt prezentate în figura 2.103. Debitul de calcul al deversorului lateral este: (2.39) în care: Q - debitul deversorului (m3/s) m - coeficient de debit l - lungimea deversorului, (m) hînălțimea medie a lamei de apă, pe lungimea deversorului, (m) De obicei, înălțimea deversorului este egală cu înălțimea maximă de apă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]