45 matches
-
feminine - familiale ... de soție ajunsă în văduvie ... Povestea curge fluent, cu un stil alert și în spirit creștin tradițional, al Originii bucovinene ... . Cred că în acutele schimbări de paradigme în literatura actuală, cel puțin în România unei culturi implozive și deviaționistă altfel, critica unui roman biografic mai ales, pe fond clasic, NU ARE ROST să repovestească „ sfătuitor” și cum se-ntâmplă „ școlărește”, didacticist, cartea distinsei doamne ... Așadar calea bună ar fi să ÎL CITEASCĂ direct, sau prin internet, cei ce vor
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
în principal, între care se detașează televiziunea, internetul și cinematografia au un rol extrem de nociv social prin promovarea subculturii, prin accentul pus pe rating obținut prin atragerea unor mase lipsite de educație și de sisteme de valori, permeabile în fața comportamentului deviaționist, criminogen. Studiile efectuate în domeniu au relevat influența nu o dată negativă exercitată de mass-media, criminologii occidentali menționând pe primele locuri violența în mass-media și, în special, video-violența. Dintotdeauna, cultura umană, literatura, presa scrisă, cinematografia au avut și o influență marginală
VIOLENȚA ÎN MASS MEDIA ȘI CRIMINALITATEA CA FENOMEN SOCIAL by http://uzp.org.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/ [Corola-blog/BlogPost/92353_a_93645]
-
maistru oțelar, erou al ... de la Reșița sau Hunedoara, vreun Bozan de-al lui Sahia și Mitrea Cocor de-al bardului de la Pașcani), la început amestecați ca nații, ulterior discriminați, că unii se dovediseră nedemni de calitatea de „avangardiști ai proletariatului”, deviaționiști, reacționari și trădători ... În rest ne mai „mulțumeam” cu câte un Kirov, Oleg Coșevoi, pilotul fără picioare Meresiev, personagiile lui Ostrovski, Șolohov, dar și de-ai noștri : Bela Brainer, Iosif Rangheț, Olga Bancic, Filimon Sârbu, Vasile Roaită, Ilie Pintilie și
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
găinilor! A fi sau a nu fi scriitor? Artist ? Unde? Aici, între urechea lui Van Gogh și Corbul lui Edgar Allan Poe? Cu drumul care îți sare în spate, ca memorie subconștientizată (livresc), din milenii de învățătură, însă una mereu deviaționistă, mereu zig- zagată? Meandrele, ci nu zig-zagul unduirea, seniori!” Bunul simț este măsura (mensura) posibilului - El conține experiență și prevedere, bunul simț este dedictibil, ca divinul! Ca să nu fii strivit, ca să rămâi DEMN, regăsește simplitatea, nu zic simplismul. Ca și
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_taina_scrisului_9_necesit_eugen_evu_1343213297.html [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
de asistență familială instituție responsabilă: Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei termen: permanent. 3.2. Prevenirea secundară Are drept scop acționarea cu prioritate asupra potențialilor infractori și a potențialelor victime, urmărindu-se schimbarea comportamentului social al indivizilor cu tendințe deviaționiste evidente. Acțiuni de realizare: 1. derularea de programe de asistență pentru părinți instituție responsabilă: Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Ministerul Educației și Cercetării termen: permanent; 2. derularea de programe de asistență a minorilor cu probleme instituție responsabilă: Ministerul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/163824_a_165153]
-
moral promovat în Occident în aceeași perioadă. Ca să nu mai vorbim despre absența simțului estetic modern. Nu trebuie însă să uităm că a existat în științele sociale americane din anii 1940-1950 o tendință centralistă și exclusivistă asemănătoare, manifestă în studierea « deviaționiștilor », reuniți în enclave « subculturale ». Devianții erau identificați în mod pozitiv și etichetați, iar acest proces de etichetaj servea pentru mobilizarea împotriva lor a cenzurii morale și a sancțiunii sociale. Aceasta avea ca efect - așa cum recunosc cei care-și amintesc de
“Arbeit macht frei”: eliberează omul nou din tine () [Corola-website/Science/295695_a_297024]
-
mai multe persoane cu idei de dreapta la conferința Partidului, celula a fost atacată în "Pravda". Hrușciov a ieșit victorios în lupta de putere ce a urmat, devenind secretar de Partid pe școală, aranjând retragerea delegaților și epurând celula de „deviaționiști”. Hrușciov a avansat rapid prin ierarhie, mai întâi devenind lider pe raionul Bauman, unde se afla Academia, înainte de a se muta pe un post similar în raionul Krasnopresnenski, cel mai mare și mai important raion al Capitalei. Până în 1932, Hrușciov
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
de sovietizare și Stalinism. Consecințele rupturii Iugoslaviei de Uniunea Sovietică au ajuns și la Varșovia în 1948. La fel ca în celelalte țări ale Blocului Răsăritean, în Polonia exista o epurare politică sovietică a comuniștilor, acuzați de manifestări „naționaliste” sau „deviaționiste”. Noul guvern a fost condus de comuniștii polonezi care în timpul războiului se aflau în Uniunea Sovietică, ajutați de Ministerul Securității Publice și de „consilierii” sovietici care au fost puși în fiecare ramură a guvernului ca o garanție a politicii pro-sovietice
Istoria Poloniei (1945–1989) () [Corola-website/Science/328096_a_329425]
-
rămâne una deschisă tuturor dezastrelor. Comparativ cu postmodernismul occidental, cel românesc afirmă Codreanu este o gălăgioasă formă fără fond, un fenomen de împrumut, care nu are nimic cu fondul nostru național. Ceea ce a dus la impunerea unor curente și orientări deviaționiste, cum ar fi feminismul, pragmatismul, homosexualitatea etc. O dată cu încheierea războiului rece, cu marile schimbări din Europa postcomunistă, afirmă cercetătorii Ihab Hassan și Malcolm Bradbury, postmodernismul se stinge. Mai mult, evenimentele din 11 septembrie este de părere Codreanu, marchează o breșă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
s-a transformat din internaționalist într-unul naționalist-iugoslav. În această situație complexă, „Scânteia”, organul de presă al comuniștilor din țara noastră, publică la 3 iulie 1948 articolul „Solidaritatea internațională antiimperialista, chezășie a independenței naționale”, unde atrăgea atenția asupra consecințelor actului deviaționist de la Belgrad. „Să ne închipuim pentru o clipă - spune autorul - care ar fi fost situația țării noastre dacă pe teritoriul ei s-ar fi aflat în locul armatei statului sovietic, muncitoresc țărănesc, trupele imperialiste anglo-americane... Nu numai că n-am fi
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
apărând abia la sfârșitul anilor ’70. Dizidența internă nu a generat însă o mișcare de rezistență semnificativă și nu a produs nici un text fundamental de analiză antisistem. Discursul critic al dizidenței intelectuale s-a concentrat asupra ceaușismului, perceput ca fenomen deviaționist și numai tangențial asupra fundamentelor comunismului. Anul 1968 a fost o uriașă capcană întinsă de regimul comunist intelectualilor. În acel an fatidic regimul a reușit adunarea la un loc a elitelor vechi și a celor noi, într-o formulă naționalistă
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ci al personajelor care se autodefinesc ca ființe de hârtie. Monografia G. Bacovia (1999) e la origine teza de licență susținută de P. după aproape douăzeci de ani de la terminarea facultății, din cauza circumstanțelor politice nefavorabile tânărului „demascat” ca elitist și deviaționist în „Contemporanul” din 1950. Structurată pe trei secțiuni, lucrarea reconstituie din tușe călinesciene biografia poetului înrudit cu autorul tezei prin marginalitate socială dublată de concentrarea exclusivă asupra creației, degajează apoi la nivelul fiecărui volum elementele esențiale ale viziunii poetice, de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
comisarul cominternist zelos și lipsit de scrupule. Lichidările staliniste organizate cu ajutorul lui Lavrenti Pavlovici Beria, dintre 1934 și 1938, vor produce panică în rândurile membrilor marcanți ai Partidului Comunist din România. Învinuiți că s-au abătut de la directivele Cominternului, considerați deviaționiști, cei executați au trebuit să accepte ”glonțul dulce al stalinismului”. Activând în condițiile ilegalității, Partidul va avea un sediu în străinătate, mai întâi la Harkov, apoi la Moscova. Din biroul politic, care activa în spațiul sovietic, au făcut parte: Alexander
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
cuvinte, "limbajul poetic reprezintă deplina funcționalitate a limbajului", iar "poezia ("literatura" ca artă) este spațiul desfășurării integrale, al plenitudinii funcționale a limbajului"294. Acesta este și motivul pentru care poezia, ca "limbaj absolut" sau "spunere absolută", anulează pretențiile oricărei teorii deviaționiste: "Poezia nu este [...] o "deviere" față de limbajul "curent" (înțeles ca limbaj "normal"); în realitate, mai degrabă limbajul "curent" e cel care reprezintă o deviere față de totalitatea limbajului."295 6.2. Dincolo de această caracterizare, care o plasează în categoria generală a
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semantice și funcționale analizate în 3.3.-3.5. 4.4. Observația anterioară nu trebuie să ne conducă, totuși, la concluzia că reconfigurarea ar fi "mai creatoare" decât reîncadrarea. O asemenea poziție nu ar putea fi susținută decât în cadrul teoriilor deviaționiste, a căror caducitate a fost demonstrată de către Coșeriu în mai multe rânduri 397. Reconfigurarea pare "mai creatoare doar" dintr-un punct de vedere "idiomatic", care se dovedește însă inadecvat în abordarea domeniului textual-discursiv. În practică, reîncadrarea nu e cu nimic
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
lui Pamfil Șeicaru - „în cuprinsul cazarmei ideologice (colonia sovietică România), orice înmugurire a spiritului critic înseamnă un pericol de moarte pentru regim [...] și chiar numai amintirea lui Titu Maiorescu reîmprospătată ar putea crea ispita spiritului critic, cu toate gravele consecințe «deviaționiste»”. Antologia critică dedicată lui Titu Maiorescu, alcătuită și prefațată de Pamfil Șeicaru, cuprinde, alături de texte cunoscute (E. Lovinescu, C. Rădulescu-Motru), și noi contribuții la bibliografia maioresciană prin articolul lui C. Xeni, unul dintre ultimii auditori ai cursului de logică ținut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
ci și o acțiune „preventivă” menită să descurajeze acțiunile ulterioare de protest, o democrație de forță, de stăpânire a situației și de capacitate de acțiune În raport cu „marele frate” sovietic. În România, În 1958, procesele Împotriva grupurilor de intelectuali și epurarea „deviaționiștilor” partidului au avut loc În același timp cu retragerea ostentativa a Armatei Roșii din țară. În această conjunctură, organizarea proceselor ideologice ale filosofilor În RDG capătă o importanță particulară. Nu este doar statutul special al RDG-ului care este pus
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
fusese Înlăturat Împreună cu Foriș, În aprilie 1944. Prin calomnierea și arestarea lui Pătrășcanu, PCR-ul a participat la propaganda sovietică Împotriva Iugoslaviei titoiste, dând lecții de „vigilență” altor partide comuniste din Europa răsăriteană. Înlăturarea din Partidul Comunist Român a „grupării deviaționiste Pauker-Luca-Georgescu” Încercarea făcută de Gheorghiu-Dej, la Începutul anului 1947, de a se debarasa de rivalii săi (Pauker, Luca și Teohari Georgescu), a eșuat deoarece Stalin, de care depindea În ultimă instanță decizia, l-a avertizat pe Dej să nu transforme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
ne-am călăuzit după glorioasa experiență a Komsomolului, creat și educat de marele partid al lui Lenin și Stalin." Care erau sarcinile U.T.M., stabilite în lumina hotararilorunei plenare a P.M.R. din decembrie 1948 o spune tovarășul Teohari Georgescu, viitorul deviaționist al grupului Ana Pauker- - Vasile Luca din 1952. "Este vorba de a lichidă definitiv capitalismul, de a sfărâmă complet vechea societate bazată pe exploatarea și asuprirea omului de către om și a zidi din temelii o societate nouă fără exploatare, societatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Se proceda În stil mafiot; la nevoie, se și ucidea. „Supușii“ luau cunoștință de o versiune aranjată a lucrurilor abia după deznodământ. Cei care pierduseră partida, eliminați din sfera puterii, persoane oficiale până cu o zi Înainte, erau prezentați drept „deviaționiști“, spioni și așa mai departe. Erau apoi „uitați“, scoși din manualele de istorie, din memoria oamenilor (potrivit modelului sovietic; așa procedase și Stalin, și chiar mai rău, cu Troțki, Buharin, Zinoviev, Kamenev, cu aproape Întreaga veche elită bolșevică). În 1946
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
documentele aflate în arhiva Asociației Scriitorilor din Iași, motivația "organului": Nicolae Labiș nu-i decât un "ghimpe otrăvitor și dușmănos", autor al unor poezii minate de "idilism și nepăsare: lupta de clasă e bagatelizată, manevrele chiaburești sunt privite de pe poziții deviaționiste"... etc. etc. * "R egrete eterne!", " Nu te vom uita în veci!" vorbe. Uitarea e scrisă-n legile omenești. Citesc monografia "Cimitirul Eternitatea" (Iași, 2008) și trec din uimire în uimire câte personalități ale istoriei românilor, mai ales ale istoriei culturale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pură posibilitate, ce ține de „purtătorul” ei, și să nu-ți propui cu obstinație ca ea să se dezvolte așa cum ai fi vrut tu. De aceea, un bun dascăl trebuie să-i cultive elevului și tendințele de detașare, critice, contestatare, deviaționiste. „A preda superb Înseamnă a deștepta Îndoieli În sufletul elevului, a-l antrena Întru dizidență” (George Steiner). Conștiința „trădării”, În cazul profesorului, trebuie să fie trează și chiar ar fi bine să conducă la un titlu de mândrie profesională: ferice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
care profiturile și investițiile se reduc la zero, sub influența legii randamentelor descrescânde în agricultură și a scumpirii produselor agricole. Nota comună a clasicilor este însă subestimarea rolului progresului tehnic, ca factor de susținere și propulsare a creșterii. În interpretarea deviaționistă a lui Marx, progresului tehnic i se atribuie un rol mai important; dar integrat în teoria sa cu privire la acumularea capitalului: acesta va declanșa mai întâi creșterea compoziției organice a capitalului, contribuind la „tendința legică de scădere a ratei profitului”, apoi
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de seamă (T. Bizim) era formulată următoarea expresie: <<Unii membri și candidați de partid proveniți din organizația UTM nu vor să mai activeze (subl.ns.) În munca de educare a tineretului>>”. Considerând formularea de mai sus a fi o blasfemie deviaționistă, cenzorul a Înlocuit-o cu: „Unii membri și candidați de partid proveniți din organizația UTM se lasă greu antrenați (subl.ns.) În munca de educare a tineretului”. Ce alt exemplu mai bun de non-combat ca acesta mai poate fi dat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de internaționalizare și cel de indigenizare; opoziția dintre fenomenele purtătoare de universalizare și cele ce configurează particularitățile istorice; opoziția dintre procesul de difuzare mondială și cel de receptare diferențiată, în funcție de culturi; opoziția dintre universalismul abstract și concretețea unor răspunsuri particulare, „deviaționiste”, „atipice”; opoziția dintre modelul unei educații puternic standardizate și al unei educații mai puțin formalizate, difuze, naturale. Evaluările ce se realizează periodic la adresa unor sisteme naționale de instruire scot în evidență criterii ce induc ele însele globalizarea. Clasamentele care se
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]