14 matches
-
vrei să spui ? Nimic. O ții una și bună „nimic”. Dacă nici eu nu te-oi cunoaște, d-apoi cine? Te rog... Ce mă rogi ? Să taci! Am tăcut! Poftim! Dar tu trebuie să vorbești, da!? Căci altfel îți crapă devla ! Sau ai de gând să-ți crăpe? Doamne, ce-am făcut! Ce-ai mai făcut? Haide, spune! Nu știu dacă e cazul... Asta mai vedem ! Dă-i drumul! Te rog, nu... Sunt prea agitată! Să nu-mi spui că iar
LUCIA (CAPITOLUL II) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1491063268.html [Corola-blog/BlogPost/382782_a_384111]
-
Articolele Autorului Le Rom ko drom Le somnal manusha yagale yakhensa Iji gelesas, ningărindoi penge shiavoren Pe lenge dumende, piindoi chuchi Le barvale khelale chuchiandar. Le mursha phiren telal, strafinale shiureansa Pasha le vurdona kai lenge manusha beshen, Zumavindoi le devla phare phare yakhensa. Rovane ilesa anda nashade sune. O grast chariako, muklindoi pesko kishano khăr Dikhăl lende sar nakhăn, thai duvar bariarel peski gili; E Cybela șo chailiovel-le, bariarel peskă zelenimas Tasavdea o bar thai o nango than lulughiavdiol Angla
BOHÉMIENS EN VOYAGE BY CHARLES BAUDELAIRE TRANSLATED IN ROMANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478027445.html [Corola-blog/BlogPost/343276_a_344605]
-
a lungul cerului negru Dîlgal le kale tarpenesko fulgere galbene. jîltia duderimata. Am venit în lumea asta fără ochi Avilem kadalia phuviate bi-yakhengo Și o voi părăsi fără ei. Thai mukava-la bi-lengo. O Doamne al celei mai mari suferinți! O, Devla le baredere dukhimasko Și la sfârșit, Thai agoreste, O lampă cu ulei și o pătură Îk phabardi chikănesa thai îk kapa pe pământ. pe phuviate. Am încercat să merg unde Zumavdem te jeau kai Oamenii buni se duc. Le lache
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478848275.html [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
Iar el nici c-a putut deprinde Thai vo chi-na-chi sikilo Nevoii îngrijăluiri, Le arakhimnasko kampimo', Si blestemând cu mari cuvinte, Th"armandinoi bare alaventsa, A soartei lui învăluiri, Leskia bahtakă astarimata, Zicea că dumnezeii grea Phen'las k'ăl devla pharo Certare lui au rânduit Dine-les leș o marimo' Și moarte, drept bun dar, cerea. Thai sar pokin mangălas o merimo'. Din sânul patriei răpit, Peskă themestar chordino, Ca un copil plângea cumplit Rovelas sar îk tsinoro El la aducerea
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
Te sovel varekaj. Rakhlă pehqë than k’-ekh kulaći. Muklă leh te sovel tal ekh șino. ¶ Phendă le sluźenqë te na anzon kothe ke’ kada. „Somnakaj sin mân kothe. Khulehqë valtil pe’.” ¶ Kana opre uśtilă... te dikhël ande kada. „Joj, Devla, murro somnakaj valtisăjlă ! Phenav le thagarehqë !” O kulaći trad'ă pehqë sluźen ka te thon somnakaj ande kada. ¶ Thaj gëlo khëre o rrom. Kana khëre reslă phendă pehqa rromnăqë te thol tele duj colură. Śuśardă o somnakaj. Tehe trad'ă
AURUL de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1416462397.html [Corola-blog/BlogPost/376817_a_378146]
-
a ciordi, a mangli, a șuti" (toate trei cu sensul de „a fura“), "babac", „părinte“, "Bacu", „Examenul de Bacalaureat“, "bicicletă", „ochelari“, "bilă", „cap“, "bostan", ;cap“, "bosu-mare", „directorul“, "bosu-mic", „directorul adjunct“, "broască", „poșetă“, "casma", „mână“, "ciripitor", „denunțător“, "curcan", „polițist“, "denghi", „bani“, "devlă", „cap“, "dirig", „diriginte“, "dirigă", „dirigintă“, "fasole", „dinți“, "felicitare", „ordin de concentrare“, "fetiță", „mitralieră“, "frunză", „profesoară de botanică / biologie“, "găină", „pălărie“, "gagiu", „individ“ / „iubit“, "hard", „creier“ / „cap“, "icre", „bombe", "limbă", „informator al poliției“, "lovele", „bani“, "mălai", „salariu“ / „bani“, "mardei", „bani“, "mate
Argou () [Corola-website/Science/302505_a_303834]
-
cu condamnare mare. Similar: călugăr, decan, putred, pîrnăiaș Beton = calitate. Similar: brici, de comă, di grande, durere, giorno, marfă, zeiss Bibliotecă = cărți de joc. Similar: terfeloage Bididiu = deținut. Similar: sezonist, urs (analfabet), breteluță (minor), buticar, macarencar Biloi = creier. Similar: bibilică, devlă, doxă, glagore, balcon, calculator, tărtăcuță Bizon = individ. Similar: gagiu, gașper, gorobete Blat = ascuns, discret; de proveniență germană, în original: das Blatt. Similar: șest Borș = sînge Brățări = cătușe. Similar: mănuși, lanțuri Bulău = închisoare. Similar: mititica, pîrnaie, pripon, pension, ocnă, răcoare, zdup
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Veniamin Ciobanu consideră că aceste apelative nu reprezentau elemente protocolare, ci reflectau semnificația juridică a titlului de voievod. Un alt domnitor, Theodor Callimachi, la 1758, aprecia că voievozii Moldovei și ai Țării Românești au fost “din vechime”, “dintre slujitorii înaltului Devle”, numindu-se pe sine “un serv neînsemnat al înaltului Devlet”. Mai apoi, Constantin Moruzi îl considera pe sultanul Abdul Hamid I ca fiind “stăpânul” care dispunea “după plac” de domnie, el fiind numai un “preaumil rob”, “voievod supus al Moldovei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
pășuniste. Mă rog, el s-a angajat. De-aia dă de băut acuma. E obligat, a luat salariul, altfel n-ar fi lâncezit aici cu mine și cu Pif. De când lucrează, vă rog să mă credeți, parcă e bătut în devlă. Mă enervează îngrozitor toți ăștia care au o slujbă și nu mai pot să bea o bere-n plus, pentru că mâine trebuie să fie pregătiți să dea totul, să lucreze, să fie lucizi, responsabili. Să fie proaspeți, să răspundă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-un mit Din vastele landuri celeste, Văleatul acesta, bizar și mâhnit, Mi-l, încă, propag prin tempeste. Căznitele zile grăbite mi-s, prea Și-n vânt hazardate ca fumu-s. (Găselnița asta, mă prind că nu vrea S-o bage la devlă Postumus!)
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/11179_a_12504]
-
din morminte a da semne de resuscitare!) trăgând o concluzie de nopți mari: „Măăă, nătântocilor, stupizilor, ascultați la mine, lua-v-ar dracu: minciunile, în deosebire de voi sunt mai înțelegătoare unele cu altele, arătați-mi una care umblă cu devla spartă și-o mănânc de vie cu floci cu tot (că am și eu gusturile mele...).
Poezie by Calistrat Costin () [Corola-journal/Imaginative/2987_a_4312]
-
-și verse gunoaiele, ce să mai facă altă groapă, asta era numai bună. Și-acuma uite-o câtă e, că nu mai știi care e orașul și care gunoiul... — Aici, unde suntem noi, e adevărul și viața, hotărî Isaia. — Of, devla, devla, se văită Faraon, strângând portiera în brațe. — Auzi, tataie, ricană Chisăliță, căruia ciuda nu-i trecuse. Ziceai că te-a căutat moartea pe-acasă și nu te-a găsit ? — Ba m-a găsit, răspunse Bunelu, căci era obișnuit cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
verse gunoaiele, ce să mai facă altă groapă, asta era numai bună. Și-acuma uite-o câtă e, că nu mai știi care e orașul și care gunoiul... — Aici, unde suntem noi, e adevărul și viața, hotărî Isaia. — Of, devla, devla, se văită Faraon, strângând portiera în brațe. — Auzi, tataie, ricană Chisăliță, căruia ciuda nu-i trecuse. Ziceai că te-a căutat moartea pe-acasă și nu te-a găsit ? — Ba m-a găsit, răspunse Bunelu, căci era obișnuit cu întrebări
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
drumu, și lași ghiata lumi și treacî. Daci mă spăriam io di cît s-o lăudat cî-ni ia viața, eram cherit de-amu două stămîni. Nu ți aprochia di moșneag, șăz laoparti, io-ț spui, alfeli fac pruba și vaz: devla matali-i mai tari, or bița aiasta a me. Ț-o spui pi șleau. OSWALD: În lături, bălegar! EDGAR: Am sî-ț scot dinți, giupîni. Nici nu-mi pași di răcăduielili matali. (Se bat, si Edgar îl doboară) OSWALD: Sclav, m-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]