281 matches
-
ar daloga cu autorul, ceea ce conduce la ideea unei reconstituiri veridice a groaznicului eveniment. Momentul culminant, punctul maxim de tensiune, are aspectul unei telenovele, în care se descrie găsirea de către tată a fiicei pierite în incendiu. Multe pasaje ale reportajului devoalează identitatea artistică a autorului, talentul poetic al lui Eminescu: ” Strălucitul teatru este un câmp de întristare, o casă de morți, unde pe coridoare și pe scări zac femei și bărbați asfixiați, oameni zdrobiți și călcați”; Era icoana morții ce se
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena by http://uzp.org.ro/un-reportaj-ocazional-eminescu-descrie-incendiul-unui-faimos-teatru-din-viena/ [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
floarea cântecului oltenesc ce își are curpănul plin și îngreunat de buchete. Unul frumos, proeminent ca o gladiolă roșie, cu floare după floare de catifea urcând spre vârf este al Polinei Manoilă, cântăreață cu har, de muzică oltenească folclorică. Ea devoalează ca o oglindire limpede, armonia lăuntrică și vitală a celei mai originale autoconstrucții sufletești tumultoase oltenești, de cea mai autentică exprimare și cea mai oltenească ieșire din regres cultural, amenințător azi dinspre managementul muzical. Cântecele ei sunt subordonate doar strălucirii
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
și pe cei ai Opiniilor publicate în carte, am remarcat, până acum, doar interviul - la cote de profesionalism demne de partenerii de discuție - din Ziuaveche.ro, realizat de domnul col. Ion Petrescu: „Citind tomul intitulat România moluscă , o carte ce devoalează flacăra spirituală a unui general care nu mimează dragostea de țară - scrie acesta în preambulul dialogului intitulat „Generalul Mircea Chelaru vrea un președinte arbitru pe fază ” -, m-am întrebat cui i s-ar potrivi, dintre toți șefii postdecembriști, ai Statului
O CARTE ŞI UN AUTOR, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/O_carte_si_un_autor_cronica_de_marian_al_florin_tene_1347599056.html [Corola-blog/BlogPost/343632_a_344961]
-
strategie, implementarea strategiei, plan managerial anual, care convinse asistența că obiectivul major al școlii - creșterea calității educației și pregătirea bazată pe societatea cunoașterii - va fi atins, rumoarea crescândă indicând impactul emoțional asupra dascălilor”. Dacă numele proprii au rolul de a devoala personajul, de a-l contura cât mai net posibil, de a-l individualiza, limbajul oficial acționează în sens invers. El ascunde și nivelează vorbitorii, rămași, astfel, anonimi (căci toți glăsuiesc la fel), camuflați în dosul unor cuvinte abstracte, impersonale, al
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/_dascalii_dascalii_intr_olimpia_berca_1361294066.html [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
impună, eventual de... soacră! Trezit de-adevăratelea, realizasem imediat că nu voi zbura nicicând cu avionul, căci nu am soacră! Nu sunt însurat! Și nici n-o voi face! Deci, urma să rămân pe veci cu avionofobia! * Cum să-i devoalez taina?! Cât de prieten mi-era Stratilat, îmi era și Adam, recunoscui în sinea mea... Și așa aveam să păstrez relația noastră începută, hăt, de mult, de la... grădiniță! Referință Bibliografică: TAINA / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2354
TAINA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1497164549.html [Corola-blog/BlogPost/376860_a_378189]
-
interferențelor eului în real. Poezia devine astfel destul de dificil de decriptat. Poetul se ascunde eminamente în metafore și jocuri deconstructive derutante, încât se poate spune că George Baciu scrie poezie spre a-și camufla emoția lirică, nu spre a o devoala. Singurătatea și discreția, melancolia și meditația sunt forme de participare a eului la realul dat, mai mult sau mai puțin perfect sau ideal, într-o permanentă raportare sensibilă atât la sine, cât și la cercul spațio-temporal imediat al existenței, la
RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_george_baciu_1351623340.html [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
-
poeta, cuprinsă de angoase, ni se destăinuie: ,,Noaptea hienelor mă ajunsese/din urmă/și era în plină zi/fântânile își ofereau apele adâncului/în cupe răsfrânte/invitându-mă să beau/...dar n-auzeam decât un hohot” ca apoi să-și devoaleze sinistrul: ,,Deșertul și pustiul din mine/unelteau/acuzându-mă le lașitate...” (În brațele absurdului). Dar zvonul de apocalipsă stă suspendat în eter ca o sabie a lui Damolxe: ,, cerul a coborât mult prea jos/ca o amenințare/- sugerând, prevestind un
CRONICĂ REALIZATĂ DE VASILE POPOVICI VOLUMULUI OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_de_vasile_popovici_v_valentina_becart_1332342352.html [Corola-blog/BlogPost/354680_a_356009]
-
Caragiale, Eminescu, desigur... Acestea sunt modele ale culturii noastre...” (p. 300). Se ilustrează, de asemenea, o modalitate subreptice de a obține de la interlocutor o poziție principială pe care pe cale directă, datorită unor binecunoscute exigențe personale autoimpuse, acesta n-ar fi devoalat-o. Criticul Ovidiu Ghidirmic (pe care îl cunoaștem ca spirit polemic și puțin deschis la rămânerea în sfera lucrurilor așezate și nemișcătoare) este stimulat prin aserțiunea „întoarcerii la anul zero” să arate concesiv despre perioada comunistă: „n-aș putea susține
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriela-rusu-pasarin-actualitatea-interviului-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
care cortegiul funerar al Poetului ia același drum: „Te mai oprești la cea din urmă vamă/ Te șterge sora ta de flori de prun/ Oricare dintre noi e mai bătrân/ Decât ești tu acum zidită-n ramă.” Strofa a treia devoalează (cu decenii în urmă), în spirit vizionar, sensuri dinspre viața părinților către imagini din ziua propriei înmormântări: „Da, mamă, nu ai fost un om de seamă/ Și nu ai meritat afet de tun/ Dar sufletului tău curat și bun/ I-
ADRIAN PĂUNESCU, REGEASCA DRAMĂ ÎN FAŢA NOULUI CONFLICT MONDIAL de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1406 din 06 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/paul_polidor_1415258257.html [Corola-blog/BlogPost/340371_a_341700]
-
conducând cortegiul funerar al Poetului pe același drum: „Te mai oprești la cea din urmă vamă/ Te șterge sora ta de flori de prun/ Oricare dintre noi e mai bătrân/ Decât ești tu acum zidită-n ramă.” Strofa a treia devoalează (cu decenii în urmă), în spirit vizionar, sensuri dinspre viața părinților către imagini din ziua propriei înmormântări: „Da, mamă, nu ai fost un om de seamă/ Și nu ai meritat afet de tun/ Dar sufletului tău curat și bun/ I-
5 ANI FĂRĂ ADRIAN PĂUNESCU de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1446850174.html [Corola-blog/BlogPost/368465_a_369794]
-
că s-a depășit cu mult limita „permisibilă” a furtului și care au început să strige: de-ajuns! (vezi apelul adresat Președintelui Academiei Române de Grupul pentru Reformă și Alternativă Universitară, Cluj-Napoca). Cartea de față cuprinde câteva opinii, fieacre încercând să devoaleze un alt unghi al acestui fenomen. Dar cartea aceasta nu este o analiză ci trebuie privită ca un strigăt de alarmă care atenționează asupra cancerului care a cuprins ființa morală a Neamului. Eu cred că se poate învinge cancerul. Sigur
ARGUMENT LA O CARTE – „DE AJUNS” DE VIOREL SAVIN de IONEL RUSEI în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 by http://confluente.ro/ionel_rusei_1461371883.html [Corola-blog/BlogPost/385010_a_386339]
-
România vechea tradiție, după ce a fost mai întâi decimată de Al. I. Cuza, muzici care n-au nici o legătură cu Transcendența). Sigur, sechelele abordării partizane nu s-au vindecat în România, nici în societatea laică, unde se pot trasa sau devoala tabu-uri după cum vrea FMI-ul, nici în Biserică, unde prejudecățile hidrei marxiste se ascund după brocarturile dogmei imuabile. N-are nimeni timp și chef, de foame și de disperare, să-și mai ascută colții metafizici în delectarea cu Idei
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker by http://balabanesti.net/2015/11/13/recviem-pentru-un-vis-colectiv-marturisirea-unui-ex-rocker/ [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
aduce în lumea subțire a intelectualilor și oamenilor de afaceri dintr-un spațiu provincial. Personajele sunt de altă factură umană, cel puțin la nivelul pretențiilor, în realitate aflate într-o derivă endemică. Treptat, cu aceeași îndemânare, doamna Rodica Elena Lupu devoalează neîmpliniri, infidelități, duplicități, slăbiciuni de caracter, componente ale unei gândiri egoiste și superficiale, ale unei existențe lipsite de idealuri din sânul unor familii aflate în pragul falimentului moral și material. Și totuși ... personajele găsesc resursele, parcă ajutate de întâmplare, să
DESLUŞIREA DESTINELOR UMANE ÎN ROMANELE „PUTEREA DESTINULUI” ŞI „DINCOLO DE TIMP” DE RODICA ELENA LUPU de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Eliza_roha_1400461601.html [Corola-blog/BlogPost/349864_a_351193]
-
europeni trezind curiozitatea noastră față de problemele democrației contemporane pe care le vor discuta în acel bine cunoscut mediu al guerillei și a puciurilor militare. Pentru că fenomenul unei așa zise modernizări cinice și lipsite de ideatică este evident; mai greu se devoalează, însă, motivele lui adevărate și, mai grav: nu oricine are perspicacitatea necesară spre a-i bănui consecințele. Dar, chiar dacă dezbaterile pe această temă există, soluțiile - față de o birocrație de moment ce limitează democrația la proceduri prestabilite, lipsite de opțiuni și
PROFESORUL DE DEMOCRAŢIE FORMALĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_profesorul_de_democratie_corneliu_leu_1359279117.html [Corola-blog/BlogPost/364871_a_366200]
-
doi oameni cu chemare: profesorul Ion Stan, directorul acuzatei fără a fi acuzabile Case a pionierilor și Gheorghe Cautișanu, atunci coordonator întocmai la resortul cultural al orașului. Anii au trecut ! Ce s-a ales din Buhușiul de altădată? Azi se devoalează nu numai permise, dar și acoperite, imaginile unui un oraș cârciumăresc, dughenizat, cu multe coșmelii la blocuri, cohorte de chiloți expuse pe șufe întinse la balcoane și în spațiile de joacă ale copiilor, dintre blocuri, ghirlande de plastic prin copaci
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442810023.html [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
vă vreau cămașa cu butoni, jegoasă și îmbâcsită de trădare, ci doar tricoul meu curat, care mă face să nu stau cu capul plecat.” Tulburător text, ca de altfel întreaga creație a acestui tânăr, a cărui identitate încă nu o devoalez, dar e posibil să îl întâlniți la Târgu-Mureș, în cadrul ediției a IV-a a proiectului „Punți de lumină”, la succesul căruia vor contribui oaspeți de onoare precum: economistul Radu Golban, scriitorul Doru Dinu Glăvan - președintele UZP, generalul Mircea Chelaru, cantautoarea
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1383640418.html [Corola-blog/BlogPost/357465_a_358794]
-
Și dacă vorbesc despre o carte înțeleaptă este și pentru faptul că toate eseurile cuprinse în ea sunt nu numai rodul gândirii și reflecției asupra subiectului ci și efortul de regândire a acestuia de nenumărate ori (răs-gândirile) pentru a-i devoala toate subtilitățile sau ascunzișurile în care logica poate descoperi alte valențe. Fie pozitive, fie negative. Exercițiile autorului pe marginea unor concepte aparent ferm consolidate în conștiința noastră scot la iveală, uneori cu un trist umor, falsitatea lor, sau mai bine
CU ZOLTAN TERNER PRINTRE GÂNDURI, DILEME, INCERTITUDINI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_cu_zo_mihai_batog_bujenita_1392233593.html [Corola-blog/BlogPost/341930_a_343259]
-
de la naștere până la moarte. Dincolo de aparențe, în întreaga scriere sunt și stări încifrate, personajele afișând o seninătate „construită”, autocontemplarea în apele limpezi ale sacrului căpătând, uneori, accente narcisiste...încercând, asemenea lui Narcis, „să-și atingă propria imagine” reflectată, să-și devoaleze propriul sine, în căutarea Paradisului pierdut, în definirea „ascunsului” din infinitele forme purtătoare de viață. Sentimentul dominant din volum, cum am mai specificat, este iubirea, cu toate formele ei, incitante, devoratoare, sublime. Iubitul este mai mult o fantasmă a imaginației
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
adjunct al Secției Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în aprilie același an acesta a fost pensionat. Fostul procuror militar susținea anul trecut într-un interviu că documentele aflate la serviciile secrete ar putea devoala adevărul despre Revoluție și Mineriadă, numai că aceste servicii nu vor să le dea procurorilor. Stenogramele din dosarul lui Voicu Fostul senator PSD Cătălin Voicu a fost condamnat de Curtea Supremă, în aprilie 2013, la 7 ani pentru trafic de
De ce l-a girat științific procurorul Dan Voinea pe condamnatul penal Cătălin Voicu: „Toți sunt ai noștri până la urmă” by https://republica.ro/generalul-r-voinea-despre-carc-ile-fostului-senator-catalin-voicu-zsunt-ai-noc-tri-pana-la-urma [Corola-blog/BlogPost/338993_a_340322]
-
și aruncată la coș: te ține prea mult în preajma morții ! Pur și simplu îți fraierește destinul . Prin urmare, Autorul se întoarce, cu tăcerea între picioare și mâinile pregătite de atac: hârtia albă a insomniei îi stă la dispoziție ! Să-i devoalăm sufletul de taină! ZVELTĂ CA UN SPIC DE GRÂU (1) Îmi tot colindă imaginația și nopțile albe, colorând intempestiv, totul. Ca o furtună scăpată din cușcă : o furtună, în schimb, cât se poate de sexy ! O furtună pe care o
TANDRĂ CA UN SPIC DE GRÂU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Tandra_ca_un_spic_de_grau_costel_zagan_1391351020.html [Corola-blog/BlogPost/353783_a_355112]
-
a tamburului, înfrigurându-mă. Lăsată în voia nadei muzicii, timpul pare să nu existe, spațiul nu are limite. Simt o ușoară bătaie pe umăr, am impresia că mă-ntâlnesc cu mine, cea de dincolo de timp. Cu zâmbetul cald mă privește adânc, devoalând lumina de chihlimbar din lumina oglindită. Uitând de mine, călătorim în teritorii vaste, spulberând materia și umbrele ei. Timpul suspendat își revine, alert o ia la fugă, în briza serii năluca se pierde, întind mâna s-o prind, în zadar
CÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464271697.html [Corola-blog/BlogPost/378940_a_380269]
-
Dungaciu, într-una din emisiunile tv de acum un an, puncta o problemă legată, în mare parte, de cripto-psihologie politică: „O parte a Occidentului joacă după o paradigmă de genul: Rusia, minte-mă, dar minte-mă frumos!”, cu alte cuvinte, devoalând subiectul problemei, „știm că este vorba acolo despre o invazie, dar nu te du cu epoleți, nu fă să pară o invazie!...” Acest moment nu vorbește oare despre o posibilă „înțelegere” tacită între capii Occidentului (în opinia mea, ai Noului
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_polidor_1450429345.html [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
spre a-l moleși ci pentru a-i excita interesul. Desigur, titlul are și conotație oximoronică, în noapte, în întuneric, umbrele nu au cum să se vadă, în mod real, ele însele fiind parte a întunericului, dar metafora, desigur, se devoalează la lectură, ne permite, așadar, să clarificăm sugestia sintagmei, în acest caz, lectura devenind și o “aventură”, la care vă invităm cu toată încrederea. Dan Șalapa, iulie 2016 Referință Bibliografică: Descoperirea de sine - ca aventură a cunoașterii lumii / Helene Pflitsch
DESCOPERIREA DE SINE – CA AVENTURĂ A CUNOAŞTERII LUMII de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/helene_pflitsch_1469973072.html [Corola-blog/BlogPost/365928_a_367257]
-
de cărări bătătorite și de locuri comune. Nicolae Breban, în romanele sale are frecvente astfel de intervenții auctoriale, prin provocări nostime de genul: „Ei, ia să vedem Nicolae Breban, ce faci tu acum cu acest personaj? Îl omori, îl păstrezi?” - devoalând astfel actul intim al creației, de fapt, căutarea tonului, a vocii potrivite pentru a conduce firul acțiunii, care nu ar trebui să fie atât de evident vizibil. E ca și cum, într-un film, ai vedea la un moment dat, întreagă echipa
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_gridore_avram_anul_cezarina_adamescu_1367064541.html [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
di cari-ț’ plași!’ ” (pagina 103). Mirela-Ioana ne pune în față măștile omului. La limită, omul își descoperă adevăratul chip, natura dobândită din complexe mituri. Vechi și noi, acceptate sau nu! Iubirea dintre bărbat și femeie are taine. Ele de devoalează simplu, cu energie. Mirela-Ioana captează momentul, îl pune în ritual, acceptă, a primit mesaje simple și luminoase. Sufletul și carnea sunt împreună, nu pot fi despărțite în această viață, viața este un dar... „Nicăieri nu e ca pe canapeaua din
CONSTANTIN STANCU, TIMPUL CA UN GLONŢ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1456733152.html [Corola-blog/BlogPost/383360_a_384689]