77 matches
-
definitiv cu moș ion roată, unirea și agroturismul istoric. Strănepoții acestei minciuni corporatiste nu-mi mai pot pune bețe-n roate. Vin încet, vin ca o boare. Nici nu mă simțiți. Alunec razant cu paharul vostru conceptual, vin ca o devoluție în șpilhozen, vin aproape ca o federalizare învelită în ciocolată Lindt. Vin, cum ziceam, moale. Ca un umlaut, ca un miahkii znak. Totuși, vin. Mă puteți presimți. Bănui. Mă puteți amușina, dacă de văzut nu aveți chef. Nu? Mă trag
POEZIE by Dorin Tudoran () [Corola-journal/Imaginative/13980_a_15305]
-
Anton Adămuț a făcut tot ce putea face ca să povestească inteligibil o carte anevoie de străbătut. Din păcate, pe măsură ce înaintează în conținutul Doctrinei substanței, exegetul împrumută ceva din prolixitatea filozofului comentat: în ochii cititorului, paginile despre "evoluția în subspecie" și "devoluție" sau despre opoziția dintre "noos" și "energia primară" rămîn acoperite de un văl opac de neînțelegere constantă. Cititorul nu pricepe mare lucru, chiar citind de două ori aceeai pagină. Capitolul cel mai obscur e al cincilea - "Ortologie și ortogeneză substanțialistă
Eșecul lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8746_a_10071]
-
un caz rar încă funcțional, dintre democrațiile arhaice sătești din Europa de Est. Documentat în anii ’30 de către Școala Monografică, modelul cutumiar de autoguvernare locală este reinterpretat aici din perspectiva modernă a paradigmei instituționaliste. Demersul aduce o serie de revizuiri înțelegerii naturii, devoluției și supraviețuirii sale și indică faptul că aranjamentul a dovedit în timp o capacitate de adaptare remarcabilă, precum și calități democratice și economice dezirabile. Cuvinte-cheie: obști, evoluție politică, democrație, autoguvernare, analiză instituțională, schimbări exogene 4.1. Introducere: Un caz special Scopul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și instituțională a entităților politice locale va prilejui mai multe observații și considerații colaterale ale căror implicații nu vor putea fi urmărite până la capăt aici. În vederea îndeplinirii acestor obiective, materialul de față reinterpretează datele și concluziile Școlii Monografice românești privind devoluția obștilor din Munții Vrancei prin prisma teoretică neoinstituționalistă dezvoltată între timp. Pentru perioadele ulterioare activității acestei școli, sursele de informații sunt propriile cercetări de teren realizate în anii 2007 și 2008 , precum și lucrările altor cercetători moderni ai subiectului. Capitolul va
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
propriile cercetări de teren realizate în anii 2007 și 2008 , precum și lucrările altor cercetători moderni ai subiectului. Capitolul va începe cu o secțiune privind teoria politică relevantă pentru asemenea dinamici. Trecând apoi la analiza cazului în sine, voi arăta că devoluția politică a republicii țărănești din Vrancea a fost cauzată de acțiunea conjugată a două fenomene exogene - expansiunea statului și expansiunea capitalismului (mai exact, expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române în perioada urbanizării și industrializării acestora) -, precum și de prezența unor vulnerabilități
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
genotip instituțional. Reconstrucția izomorfă a aranjamentului instituțional după anul 2000 demonstrează nivelul ridicat de reziliență al acestuia; paginile de față se vor concentra însă doar asupra perioadei vechi și se vor opri odată cu finalul acesteia. 4.2. Teoria evoluției și devoluției politice În terminologia antropologiei politice neoevoluționiste, care sintetizează mai multe linii teoretice anterioare începând cu Spencer (1877) și Weber (1922), evoluția politică se referă la: „(1) diferențierea și specializarea instituțiilor și rolurilor (pozițiilor) politice; (2) emergența și centralizarea autorității și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
niveluri organizaționale. Condiția pentru ca procesul să poată avea loc este existența îndelungată a unei entități politice suficient de autonome pentru a și dezvolta propriile instituții. Un aranjament instituțional astfel dezvoltat poate fi considerat, din punct de vedere evoluționist, un fenotip. Devoluția instituțională (sau politică) este procesul de simplificare instituțională (și organizațională) a unui sistem socioecologic. Spre exemplu, Kurtz (2001, pp. 140-147) a arătat că devoluția politică - uneori cauzată de disoluția sau întreruperea bruscă a unui nivel politic mai larg - conduce la
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
instituții. Un aranjament instituțional astfel dezvoltat poate fi considerat, din punct de vedere evoluționist, un fenotip. Devoluția instituțională (sau politică) este procesul de simplificare instituțională (și organizațională) a unui sistem socioecologic. Spre exemplu, Kurtz (2001, pp. 140-147) a arătat că devoluția politică - uneori cauzată de disoluția sau întreruperea bruscă a unui nivel politic mai larg - conduce la fenomene sociale precum: tribalizare și lupte între triburi, facțiuni sau nobili care iau locul aranjamentului original, distrugeri culturale etc. Acest lucru s-a întâmplat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
precum: tribalizare și lupte între triburi, facțiuni sau nobili care iau locul aranjamentului original, distrugeri culturale etc. Acest lucru s-a întâmplat în cazul triburilor cucerite de Imperiul Britanic sau în Europa Evului Mediu timpuriu. Ceea ce este important este că devoluția politică va conduce la simplificarea succesivă a infrastructurii instituționale. O primă întrebare foarte importantă în acest context este dacă și când este posibilă reziliența extremă sau, cu alte cuvinte, care este minimul simplificării la care poate ajunge o entitate politică
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
interpretarea mea, cazul extrem al rezilienței este acela în care un sistem socioecologic devoluează până la punctul de minimă existență și apoi se reconstruiește într-o formă similară cu cea anterioară. În termeni evoluționiști, un astfel de ciclu extrem este: fenotip-(devoluție)-genotip-(evoluție)-fenotip. Așa cum am notat deja, combinând această terminologie evoluționistă cu teoria antropologică a evoluției politice, un fenotip este un sistem socioecologic aflat într-o stare oarecare de dezvoltare. Pe de altă parte, un genotip - punctul de minimă existență
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
evaluativă a participanților: nivelul capitalului social, internalizarea normelor identitare și de reciprocitate ale acestora etc. O a doua întrebare importantă la acest punct este următoarea: care sunt condițiile în care rezultatul interacțiunii dintre mediu și entitatea politică este evoluția, respectiv devoluția politică? Evoluția și devoluția politică sau instituțională formează din punct de vedere analitic un continuum: fiecare entitate politică poate fi situată pe o tendință sau alta. Pe baza celor introduse până acum poate fi enunțată ideea că evoluția politică este
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
capitalului social, internalizarea normelor identitare și de reciprocitate ale acestora etc. O a doua întrebare importantă la acest punct este următoarea: care sunt condițiile în care rezultatul interacțiunii dintre mediu și entitatea politică este evoluția, respectiv devoluția politică? Evoluția și devoluția politică sau instituțională formează din punct de vedere analitic un continuum: fiecare entitate politică poate fi situată pe o tendință sau alta. Pe baza celor introduse până acum poate fi enunțată ideea că evoluția politică este rezultatul compatibilității dintre schimbările
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Factorii circumstanțiali trebuie considerați întâmplători, imposibil de controlat, deși în cazul studiat ei sunt parte a două procese mai largi (expansiunea capitalismului și expansiunea statului) care îi ordonează, și care, de altfel, continuă și astăzi. Aceștia sunt perturbații atunci când provoacă devoluție politică și oportunități atunci când provoacă evoluție politică . Caracterul lor depinde de starea sistemului socioecologic de referință: influențele exogene (de exemplu, schimbări relevante în mediu) sunt receptate ca perturbații sau oportunități în funcție de/relativ la starea sistemului socioecologic de referință. Rezultă că ceea ce
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
la cel al acțiunii colective. Acțiunea colectivă are loc prin procesul politic, iar repetarea sa pe termen lung conduce la acumularea fondului instituțional. A treia problemă este relevantă aici și din punct de vedere metodologic. Redefinind mai sus evoluția și devoluția politică în termeni de variație a complexității instituționale, am spus implicit că aceeași variație are loc și în ceea ce privește nivelul (în sensul de „cantitate” a) acțiunii colective care are loc; asta pentru că instituțiile se dezvoltă pentru a rezolva probleme de acțiune
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
începuturi sunt necunoscute, această „republică”, cum a caracterizat-o Dimitrie Cantemir, furniza inițial toate bunurile și serviciile publice necesare membrilor, având totodată un drept patrimonial complet asupra întregii proprietăți, ca și asupra membrilor. Cele două subperioade distinse anterior corespund, prima, devoluției politice între cea mai deplină autonomie și izolare în raport cu mediul economic, politic și instituțional și până la disoluția nivelului confederal (anii 1840), iar cea de-a doua, integrării economice și instituționale a obștilor individuale, lipsite de nivelul confederal, în mediile corespondente
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mediile corespondente ale Țărilor Române. Integrarea în stat și integrarea în economia națională sunt influențele exogene al căror impact va fi studiat. În perioada de aproximativ o sută de ani dintre jumătatea secolului al XVIII-lea și începutul regimului comunist, devoluția aranjamentului devălmaș a avut loc printr-un set de adaptări, dintre care cele mai importante sunt restrângerea domeniului acțiunii colective și simplificarea graduală a arhitecturii sale instituționale. • Interludiu 1: momentul colectivizării găsește proprietatea devălmașă asupra pădurilor separată între obști, iar
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de repartizare a efortului financiar între sate și, ulterior, în interiorul satelor. Cele două niveluri sunt similare ca logică și criterii, unul fiind oglinda celuilalt. Modul de plată al taxelor a fost un element definitoriu pentru organizarea aranjamentului analizat în perioada devoluției sale, reprezentând principala și cea mai longevivă problemă de acțiune colectivă. Procesul propriu-zis începea cu repartizarea între sate. „Aruncarea birului pe sate” se făcea de către adunarea cea mare a Vrancei, „ținând seama de puterea de plată a fiecărui sat în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
proprietate teritorializate), dar va ridica obiecții față de a doua parte (că acest proces a cauzat dizolvarea aranjamentului) și va oferi o interpretare alternativă, dintr o perspectivă instituționalistă, a motivelor dizolvării nivelului confederativ. Se poate deci afirma că direcția generală a devoluției aranjamentului instituțional este cea către privatizare, sub două forme: privatizarea pe sate (teritorializarea, statornicirea hotarelor între sate și descentralizarea decizională, inclusiv scăderea acceptanței autorității confederației) și, respectiv, privatizarea individuală a resurselor. Privatizarea privește toate resursele comune sau bunurile publice enumerate
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
puncte de inter acțiune între ocurențele particulare ale acestora și aranjament, evidențiind principalele reacții și adaptări. 4.5. Analiză. De ce nu a rezistat nivelul confederal? Cele două cauze exogene - expansiunea piețelor interne și expansiunea statului - se află, indubitabil, la originea devoluției politice a obștilor din Munții Vrancei. Acestea au transformat în mai multe moduri, analizate mai sus, caracteristicile sistemului socioecologic. Ceea ce ne interesează este însă următorul nivel al cauzalității, și anume rezistența și reziliența: din perspectiva nivelului confederativ, ce anume a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
1864 și 1910 se pare că primarul și primăria cumulau și funcția informală de conducere a obștii (Vasile, 2007b, p. 117). În acest mod, conducerii colective a fiecărei obști i-a fost adăugată o componentă executivă permanentă. Am văzut că devoluția politică a obștilor din Munții Vrancei a constat în simplificarea instituțională a aranjamentului, sub dubla presiune a expansiunii statului și a expansiunii piețelor interne. Această simplificare a început prin reducerea diversității bunurilor și serviciilor publice furnizate participanților. Cu alte cuvinte
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
În cazul studiat, nivelul a fost pus în lumină ca adaptare la colectivizarea proprietăților agricole și forestiere în regimul comunist, proces care a început în 1949 și s-a încheiat în anul 1962. Argumentul la acest punct este că secvența devoluției politice a aranjamentului obștilor din Vrancea nu este deloc întâmplătoare, ci general valabilă: în această secvență a constat gradualitatea adaptării sau a mutațiilor în raport cu perturbațiile. Ea constă din restrângerea domeniului acțiunii colective, urmată de restrângerea sau simplificarea instituțiilor politice, iar
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
confruntată cu rezolvarea provocărilor autoguvernării pentru a asigura supraviețuirea pe termen lung și prosperitatea comunităților respective. Din acest motiv, atributele lor evoluționiste au un caracter special. Din analiza perioadei obștii vechi se desprind două categorii de concluzii importante, primele privind devoluția politică a aranjamentului studiat, iar celelalte privind lecțiile desprinse cu privire la factorii endogeni relevanți pentru rezistența și reziliența entităților politice locale. Alte implicații colaterale au fost notate pe parcurs. În primul rând, expansiunea piețelor interne a reprezentat o oportunitate economică pentru
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cu servicii corespunzătoare a cetățenilor este aproape imposibil de realizat. Descentralizarea sectorului public înseamnă atît autoguvernarea, cît și delegare de competențe de putere, din partea guvernului central, prin deconcentrare (crearea de reprezentanțe locale ale ministerelor și altor autorități centrale), sau prin devoluție (transferul deciziei și execuției către autoritățile locale), cu un suport legislativ adecvat. Descentralizarea și autonomia presupun atît libertatea autorităților locale în formularea propriilor politici, cît și competențe de natură legislativă, de execuție și control. Se contează, astfel, pe o mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se pare că acestea din urmă sunt mai reduse în cazul guvernărilor locale. La fel, eficacitatea unui parteneriat public-privat este cu atît mai ridicată cu cît el se desfășoară la un nivel cît mai descentralizat, ceea ce nu înseamnă că simpla devoluție legislativă și executivă conduce automat la o eficiență superioară. De multe ori, o responsabilitate prea mare poate sufoca o guvernare locală. De aceea este mult mai utilă încredințarea activităților către sectorul privat, care asigură quat erat demonstrandum și o eficiență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
să servească ansamblul, economia mondială în întregul ei. S-au structurat și diferite subsisteme, cu autoreglare, care îndeplinesc funcții specifice. Oricum, guvernele naționale își văd amputată serios capacitatea de a formula și fundamenta politici economice proprii. Se produce astfel o devoluție de putere și suveranitate națională, care este recuperată la nivel internațional și la nivel regional. Transnaționaliștii, sau hipergloba-liștii (Kenichi Ohmae, Joseph Nye, Robert Keohane, Karl Kaiser, Paul Taylor, James Rosenau, David Korten, Peter Drucker ș.a.) consideră că guvernele naționale sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]