17 matches
-
geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografica în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
geocronologica. Metode de reconstituire a paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografica în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
Ultimele înălțimi, care se prezintă sub formă de masive cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu vârful Victoria (341 m) și Piatră Roșie (ambele constituite din granițe), apoi Dealurile Bujoarele (38 0m), în care apar gresii, șisturi și calcare de varsta devoniana. Pe latura estică a Munților Macin, până la valea Lozovei, apar numai două culmi paralele, prima formată din Dealul Coșlugea (336 m) și a doua din dealurile Pîrlita și Boclugea (393 m), constituite, de asemenea, din cuarțite, filite, granițe de varsta
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
peste 100 de specii de amoniți, cefalopode, conodonte și brahiopode. Fauna de cefalopode are afinități cu cea din restul domeniului alpin european, dezvoltată în aceeași faciesuri și în Himalaya, dovedind unitatea paleogeografica a întregului domeniu. Cu resturile sale de fauna devoniana, reprezintă singurul punct din România care conține fosile paleozoice. Acestea se găsesc în șisturile argiloase, transformate în filite și în calcare cenușii devoniene. Aici au fost identificate 30 de forme fosile, dintre care 22 sunt brahiopode, urmate de briozoare, moluște
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
în aceeași faciesuri și în Himalaya, dovedind unitatea paleogeografica a întregului domeniu. Cu resturile sale de fauna devoniana, reprezintă singurul punct din România care conține fosile paleozoice. Acestea se găsesc în șisturile argiloase, transformate în filite și în calcare cenușii devoniene. Aici au fost identificate 30 de forme fosile, dintre care 22 sunt brahiopode, urmate de briozoare, moluște, crustacei și ostracode. Asociația din Dealul Bujoarele e de tip renan și are afinități cu Koblontianul din perimetrul Bosforului, constituind o verigă importantă
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
folosirea șoselei L 735 care leagă centrul lui Warstein cu localitatea Hirschberg, peștera poate fi ușor găsită pe versantul de est a pârâului „Bilsteinbach”. Peștera se află în vestul șeii înălțimii „Warsteiner Sattel”, care este alcătuit din calcare de vârstă devoniană care se întinde de la peșteră spre est ca. 8 km, până la Kallenhardt (Rüthen). Peștera are o lungime de 2000 de m cu o lățime de 50 de m, din care pentru vizitatori este deschisă 400 de m. Peștera prezintă și
Peștera Bilstein () [Corola-website/Science/312020_a_313349]
-
au suferit-o oamenii din Devon, Marea Britanie, în secolele 17 și 18. Prima mențiune a colicii datează din 1655. Simptomele au început cu dureri abdominale severe, și adesea boala a fost mortală. Cidrul, vinul de mere, este băutura tradițională a devonienilor și legătura între colică și băutura de cidru a fost observată mulți ani la rândul. Cauza precisă a fost descoperită de abia în a doua jumătate a secolului 18, pe la 1760, când dr. George Baker a emis ipoteza unei otrăviri
Plumb () [Corola-website/Science/304276_a_305605]
-
perioadele ordoviceane și siluriane acest teritoriu suferă mișcări de coborîre in continuare, fiind acoperit de apele marine clima predominantă caldă aridă. În aceste perioade s-au acumulat depozitele ordovicene și siluriene reprezentate prin gresii, sisturi argiloase, argelite, aleurite. În perioadele devoniană și carboniferă marea se retrage către sudul țarii și astfel ca urmare a retragerii mării în regiunea de Nord și centrală respectiv și raionul Nisporeni s-a stabilit ulterior în regim continental, parțial continental lagunar ceea ce confirma prezența unui pachet
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
narine interne). Dinții se găsesc pe plăci dentare, situate pe pterigo-palatine (maxilarul superior) și pe spleniale (mandibulă). Există 3 genuri actuale ("Protopterus", "Lepidosiren", "Neoceratodus"), răspândite în apele dulci din Australia, Africa și America de Sud. Păstrează aproape aceleași caractere întâlnite la formele devoniene.
Dipnoi () [Corola-website/Science/332110_a_333439]
-
cărei baza este formată din plăci de granit și gnaisuri din epoca arhaica, dispuse la o adâncime de cca. 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secțiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului și neogenului. În secțiunea erozică apar numai argile, nisipuri și piatră calcaroasa din Cenozoicul superior. De la nord la sud orașul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul orașului, au o adâncime de la
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
Fanerozoicul a fost inițial stabilit de apariția abundenței de fosile. Ulterior au fost făcute astfel de descoperiri anterioare acestei limite. Fanerozoicul se divide în trei mari ere geologice: Paleozoic, Mezozoic și Cenozoic și constă în 12 perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian, Triasic, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Neogen și Cuaternar. Caracteristicile Paleozoicului sunt apariția peștilor, amfibienilor și a reptilelor. Mezozoicul este condus de reptile, și are loc evoluția mamiferelor, păsărilor și a dinozaurilor. Cenozoicul este timpul mamiferelor, și mai recent, a
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
un timp din istoria Pământului în care au evoluat forme complexe de viață, de la cele care au înghițit prima gură de oxigen pe uscat și apoi diversificarea tuturor formelor de viață. Paleozoicul este împărțit în șapte perioade: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer și Permian. Cambrianul se întinde de la 540 de milioane de ani în urmă la 485 de milioane de ani și este prima perioadă a Paleozoicului și a erei Fanerozoice. Cambrianul stârnește un boom în evoluție, eveniment cunoscut sub numele
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
de Nord). Creșterea recentă a nivelului mării a oferit condiții pentru multe specii noi să prospere în apă. Devonianul se întinde de la 415 de milioane de ani în urmă la 360 de milioane de ani. Cunoscut și drept "Vârsta peștilor", Devonianul are o diversificare foarte mare în pește, inclusiv pești blindați ca "Dunkleosteus" și pești-cu-înotătoare-lobate, purtând primele indicii de membre, care în cele din urmă a evoluat în primele tetrapode. Pe uscat, grupurile de plante s-au diversificat incredibil, eveniment cunoscut
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
mare în pește, inclusiv pești blindați ca "Dunkleosteus" și pești-cu-înotătoare-lobate, purtând primele indicii de membre, care în cele din urmă a evoluat în primele tetrapode. Pe uscat, grupurile de plante s-au diversificat incredibil, eveniment cunoscut sub numele de Explozia Devoniană, în care au evoluat primii copaci, precum și semințele. Acest eveniment a diversificat de asemenea viața artropodelor. Au evoluat primii amfibieni iar peștii erau situați în partea de sus a lanțului alimentar. Aproape de sfârșitul Devonianului 70% din toate speciile au disparut
Fanerozoic () [Corola-website/Science/324746_a_326075]
-
este numele unui masiv muntos vechi din landul Hessa, Germania, care aparține de Masivul Șistos Renan, vârful cel mai înalt fiind Großer Feldberg (878 m). Rocile care alcătuiesc munții provin din perioada devoniană (416 - 359 milioane de ani în urmă), iar regiunile împădurite ale acestor munți se numără printre atracțiile turistice importante ale regiunii. Prin se mai înțelege și regiunea (zona) acestor munți. În partea de vest Taunusul este limitat de cursul mijlociu
Taunus () [Corola-website/Science/309484_a_310813]
-
organisme marine plancton care după moarte s-au depus pe fundul mării, fiind acoperite ulterior de sedimente.Conform acestei teorii perioada de formare a petrolului se întinde pe perioada de timp de ca. 350 - 400 milioane de ani în urmă Devonian perioadă în care a avut loc în rândurile florei și faunei o mortalitate în masă, explicată prin teoria meteoritului uriaș care a căzut în aceea perioadă pe Pământ, declanșând temperaturi și presiuni ridicate.Astfel s-au format așa numitele substanțe
Petrol () [Corola-website/Science/305702_a_307031]
-
andezite și riolite jurasice. Antarctica de Est s-a dezvoltat pe un scut continental care include roci care datează din precambrian (formate acum mai bine de 3 miliarde ani), peste care s-au depus roci mai noi: gresii și calcare devoniene și jurasice. Legat de aceste realități geologice, resursele minerale din Antarctica sunt reprezentate de zăcămintele de cărbuni, minereuri de fier și resurse de petrol și gaze naturale. Lanțul muntos Transantarctic se extinde, cu întreruperi, în lungul riftului antarctic, pe mai
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]