13 matches
-
2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului Gorj Descrierea stemei Stema județului Gorj, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular, fără partițiuni, pe câmp albastru, cu un unic element - un cerb de aur oprit, orientat dextră, stând pe o terasă verde. Semnificațiile elementelor însumate Cerbul reprezintă bogăția cinegetica a zonei. Elementele heraldice sunt luate din vechea stema, atestata documentar încă din secolul al XVIII-lea. Terasă verde simbolizează bogăția în pășuni a județului. -----------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189125_a_190454]
-
delimitat de "chevron", conține un braț stâng învesmântat în zale cu o secure de luptă, executat cu smalt argintiu. Câmpul inferior al scutului este mobilat cu un munte despicat în două, cu fond argintiu, munte pe al carui câmp, în dextră, este plasată o ștampilă de cărămidă colorată portocaliu, reprezentând epoca română, iar în senestra este reprezentat un copac în culori naturale. "Chevronul" este mobilat cu trei coroane voievodale smăltuite în aur. Scutul este timbrat cu o coroană murala argintie cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128918_a_130247]
-
realizat unirea celor trei principate române sub un singur sceptru; - câmpul scutului sub "chevron" în cartierele inferioare conține un munte despicat în două, colorat cu smalt argintiu, aceasta semnificând rezervatia naturală Cheile Turzii; - ștampila de cărămidă din epoca română, din dextră, colorată în portocaliu, simbolizează însemnul Legiunii a V-a Macedonica; - copacul, colorat în verde și portocaliu, din senestra, simbolizează înrădăcinarea, evoluția, perpetuarea în timp a acestei așezări, copacul fiind o figură heraldica preluată din stema heraldica a orașului; - cele cinci
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128918_a_130247]
-
București, 14 august 2003. Nr. 942. Anexă 1 Anexă 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului Prahova Descrierea stemei: Stema județului Prahova, potrivit anexei nr. 1 la hotărâre, se compune dintr-un scut tripartit în furca răsturnata. În dextră, în câmp albastru, o capră neagră deasupra unei stânci de argint, privind la o coardă de vită de vie, de aur. În senestra, pe aur, o sondă neagră de tip turla. Jos, în câmp roșu, o carte deschisă, de argint
EUR-Lex () [Corola-website/Law/152016_a_153345]
-
este figurata, mobilă se dorește și o trimitere la animalul emblematic al Legiunii "Gemina". Leul are tradiție în mitologia românească, cel de aur fiind simbol solar, regăsindu-se, de asemenea, în folclor, în inițiatica, onomastica, toponimie sau în heraldica. ● Partea DEXTRĂ - smalt roșu fasciat cu patru fascii micșorate de aur este obținut din spargerea stemei dinastice a domnilor Munteniei și duci de Amlas și Făgăraș a Basarabilor. Semnul indică patronajul acestor domni asupra unei părți din spațiul istoric al actualului județ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146339_a_147668]
-
Paris), prin această crescând prestigiul medicinii românești. Astfel, a publicat în: - Anatomische Anzeiger. Bd 117, 1965, p. 124-128, studiul de anatomie „Au lebenden angefundens muskelvarietăten" (Variante ale musculaturii umane la vii). - Anatomische Anzeiger. Bd 118, 1966, p. 114-6, „Arteria subclavie dextră alslezter. Ast des Aortenbogens" (Arteră subclavia dreapta că ultim ram al cârjei aortice). - Journal de chirurgie (Paris), nr. 6, 1968,p. 547-52: „L'interposition hepato-diaphragmatique posterieure du colon" (în colaborare cu dr. Bocăneala și dr. P.Popescu). - Semaine des hopitaux
Traian Oancea () [Corola-website/Science/325935_a_327264]
-
sectorului atrial și porțiunii incipiente a vaselor mari. - Pe suprafața inimii se disting următoarele trei fete: - Față sterno-costală (Facies stenocostalis), convexa, formată în cea mai mare parte de atriul și ventriculul drept. Pe ea se evidențiază pregnant urechiușa dreapta (Auricula dextră), segmentul de vărsare în atriul drept al venei cave superioare, partea incipientă a trunchiului pulmonar (marcând aria cea mai proeminenta a feței sternocostale), înapoiă lui aorta ascendentă și pe o mică porțiune urechiușa stânga (Auricula sinistra). Cele două urechiușe îmbrățișează
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
suprafață (Sulcus terminalis) și o creasta spre interior (Crista terminalis), fiind străbătuta de mușchi în formă de pieptene (mm. pectinati) dirijați de la creasta terminală spre orificiul atrioventricular. Această porțiune a atriului se continuă înainte cu o evaginație, urechiușa dreapta (Auricula dextră), dependința caracteristică fiecărui atriu, dar mai dezvoltată în partea dreaptă. - În zona superioară a atriului se află orificiul de vărsare a venei cave superioare (Ostium venae cavae superioris), iar în partea să inferioară orificiul de vărsare a venei cave inferioare
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
trunchiul pulmonar, la limita acestora situându-se orificiul de golire al ventriculului drept (Ostium trunci pulmonalis). La acest nivel se află un dispozitiv de vâlve semilunare (Vâlvă trunci pulmonalis) construit din trei „valvule” fixate de peretele arterial (Valvula semilunaria anterior, dextră și sinistra), fiecare având la mijlocul mărginii sale libere o îngroșare numită „nodul Arantius” (Noduli valvularum semilunarium) și o bordura subțire situată de fiecare parte a nodulului (Lunulae valvularum semilunarium). Aceste formațiuni asigura ocluzia etanșa a ostiului trunchiului pulmonar cu ocazia
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
dezvoltată (Trabecula septomarginalis) servește că platforma de sprijin pentru mușchii papilari. - În partea superioară a camerei de umplere se află orificiul atrioventricular drept (Ostium atrioventriculare dextrum), mai larg decât cel stâng, de care este fixată vâlvă atrioventriculară dreapta (Vâlvă atrioventricularis dextră sau vâlvă tricuspidalis). Aceasta se compune din trei valvule (cuspide) dintre care cel mai bine reprezentat este cuspis anterior, care plecând de pe porțiunea anterioară a inelului fibros atrioventricular drept se fixează prin cordaje tendinoase (Chordae tendineae) de un puternic mușchi
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
ieșire ei se remarcă orificiul aortic (Ostium aortae), cu limite mai slab conturate că ale orificiului pulmonar. Aici se situează un aparat valvular (Vâlvă aortae), asemănător celui descris la ventriculul drept, compus tot din trei valvule semilunare (Valvula semilunaria posterior, dextră și sinistra) la fel construite că cele aparținând trunchiului pulmonar. Deasupra lor, pe aorta ascendentă apar trei dilatații în formă de cuiburi („sinusurile Valsalva”) [2]. STRUCTURA INIMII - Structura peretelui cardiac. Inima este formată dintr-un strat muscular gros cu o
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
este bogat vascularizata de două artere coronare, ce se desprind din aorta ascendentă, în apropierea locului sau de emergentă din ventriculul stâng, preluând circa 10 % din volumul de sânge expulzat cu ocazia unei sistole ventriculare. - Arteră coronara dreapta (A. coronaria dextră) pornește din sinusul drept al rădăcinei și valvei aortice, coboară în sântul coronar în vecinătatea urechiușei dreapte, ocolește baza ventriculului drept, ajungând apoi în sântul interventricular posterior, unde se continuă că ramură interventriculară posterioara (Ramus interventricularis posterior). Iriga atriul drept
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
o pisică Mr Jekyll și Mr Hide! La om, apare o nouă dimensiune: specializarea celor două creiere. De cele mai multe ori, la subiecții dreptaci, emisfera stângă este dominantă (comandă); din acest motiv, aceștia sunt mai îndemânatici atunci când folosesc mâna dreaptă (lat. dextre, „abil”). În plus, creierul stâng este sediul limbajului articulat. Această diferență fundamentală este fără îndoială responsabilă de un nivel de conștiință: capacitatea de a descrie ceea ce ni se întâmplă sau ceea ce facem (cunoașteți fenomenul vocii interioare). Michael Gazzaniga (1970) a
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]