50,442 matches
-
mic", incapabili să impunem ,binele cel mai mare". Obiceiul locului a făcut ca nefericita întâmplare din vila familiei Iovan - unde stăpânul casei a împușcat mortal un hoț - să fi devenit prilej de bârfă cu aspect monden-mahalagist, și nu de serioasă dezbatere pe o temă dramatică. Dacă obiectul dreptului modern îl formează, după cum postulează una din marile figuri ale lumii juridice, ,bunurile și persoanele", atunci împușcătura din vila din Primăverii e un perfect caz de analiză ,clinică". Descrise sumar, lucrurile arată în
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
Ion Simuț, Luminița Marcu, Gabriela Gavril, Costi Rogozanu, Doris Mironescu, Tania Radu și Ion Bogdan Lefter. Literatura română, spune șapoul Emiliei Chiscop, nu merge la export. Așadar, ce ,strică" și cum scăpăm de ,timiditate", au de răspuns criticii participanți la dezbatere. Consens, în părțile esențiale. Anume: , Carența epicului ar fi principala defecțiune, pentru că în romanele noastre nu prea se întîmplă mare lucru. Prozatorii noștri trebuie să învețe narațiunea și narativitatea, după Graham Greene de exemplu, pe care l-am mai pomenit
Printre degete. De fapt, pe degete... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11246_a_12571]
-
lor, fie ea nedescotorosită de vulgaritate. Dacă nu subscriu la obiecția că T.M. n-ar fi în apele sale când folosește autoironia, un aspect îmi apare totuși deficitar. Cum se poate justifica un lapsus în comportarea scriitorului? Nu iau în dezbatere opera pe care o socotesc deasupra contestației. De ce a consumat el însă atâta energie pentru difuzarea și agitația în jurul ei? Și alți mari creatori s-au concentrat asupra autoreclamei, au tânjit după succesul literar. Stăruința depusă fără jenă, până la ridicol
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
mai mult, îi recunoaște două talente asociate rar: ,crescut în leagănul filosofiei", acesta a devenit ,amicul poeților". La rândul său, bărbatul o laudă ca fiind ,unica discipolă a filosofiei între toate tinerele femei ale timpului nostru". Corespondență celor doi, adevărata ,dezbatere amoroasă" reprezentând, indiscutabil, si un dialog savant asupra iubirii, se situează la răscrucea a doua fenomene culturale marcante ale secolului al XII-lea occidental: pe de o parte, formarea unei culturi a acelui amour courtois în limba vernaculara și la
Moderna Héloise by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/11243_a_12568]
-
lor densitate ideatică. Autorul este, pe urmele lui René Guénon și Vasile Lovinescu, un adept declarat al filozofiei ezoterice, iar personajele sale sînt, la rîndul lor, oameni cu viziuni diferite, dar foarte ferme, asupra vieții și a realității înconjurătoare. În privința dezbaterilor intelectuale personajele lui Dan Stanca seamănă, pînă la un punct, cu cele ale lui Nicolae Breban. Ele au aceeași pasiune în a-și susține ideile, chiar dacă modul lor de gîndire este complet diferit de cel al personajelor autorului romanului Bunavestire
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
idei cu asemenea miză într-o carte de ficțiune este, într-un fel, contraproductivă. Un roman presupune o cu totul altă grilă de lectură decît un eseu. În lumea contemporană, în condițiile dezvoltării fără precedent a tehnologiei comunicaționale, cînd marile dezbateri de idei se poartă prin Internet și mass-media, în forme cît mai directe și nesofisticate, puțini mai sînt cei dispuși să caute marile adevăruri în spatele unor parabole mai mult sau mai puțin artistice. Cu siguranță, ideile lui Dan Stanca ar
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
e o istorie a simbolului sau a concepțiilor despre acesta. E un discurs însuflețit de o extraordinară poftă de a înțelege, de a trece dincolo de relația, în esență nedefinibilă, dintre om și simbol, relație care a închegat, în cuprinsul modernității, dezbaterea teoretică despre rostul artei și al reprezentării. Dorința ,ontologică" de a surprinde mecanismul prin care simbolul își pierde corporalitatea, pentru a deveni act pur de semnificare, transformă eseul conceptual într-o căutare deloc aridă. Analiza lui Gabriel Liiceanu se încarcă
Cele mai bune culori by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11274_a_12599]
-
se pune lucrurile la punct. Ce mă scoate din sărite - deși nu mă mai surprinde de mult - e faptul că odată ajunși la fața locului, scriitorii români au uitat de motivul deplasării la Marea Neagră. Pentru ei, nu mesele rotunde, nu dezbaterile, nu recitalurile de poezie, nu posibilitatea de a intra în legătură cu colegi din alte țări au constituit scopul deplasării. Din contră, evenimentul de la Neptun a fost gândit ca un prilej pentru plimbări pe faleză (nu știu dacă a fost vreme de
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
prejudecata de a-ți semnala cu orice preț prezența, când, în realitate, ești mizantrop, timorat, provincial, incapabil să articulezi câteva fraze care să mențină trează atenția conlocutorilor? E regretabil, desigur, că Vargas Llosa nu s-a implicat foarte mult în dezbaterile de la Neptun. Dar acest lucru nu s-a datorat - cum susține într-un articol, de o perfectă rea-credință, d-na Mariana Sipoș - faptului că n-a fost informat asupra programului Festivalului, ci pentru că-și exprimase cu multă vreme înainte dorința
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
îl numesc așa - gen de TV. Dar să revin la ale noastre. Eu am văzut filmul la Institutul Francez, proiecția în avanpremieră fiind organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent și de Independența Film '97. Tot ei s-au ocupat de dezbaterea care a acompaniat filmul, cu titlul " Rolul imaginii în facerea și prefacerea realității". Incitantă, nu zic nu, dar... Începutul ei a demonstrat că facem încă parte dintr-o cultură modernă, în sensul că încă păstrăm distincția formă/fond. Nimeni nu
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
obedienței, dar sfârșesc prin a fi condamnați la moarte (momentul e filmat), iar femeia, la muncă silnică pe viață. Hm, actori uciși înainte de premieră... Acesta e momentul în care, în loc să spun "Acțiune!" și să vă povestesc variile argumente vehiculate în dezbaterea CJI, zic "Stop". Subiectul filmului e o mină (postmodernă, voi elabora pe temă ceva mai încolo) de aur, iar manipularea lui cinematografică e ok, dar nu perfectă. Nimic de obiectat la compoziția cadrelor. Foarte reușită mișcarea operatorului prin care, într-
Șase personaje în căutarea unui jaf by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11287_a_12612]
-
nepotrivite. O ziaristă de la ,Gîndul" comentează malițios Festivalul și tema lui fără să fi fost de față. Doamna Mariana Sipoș, care ne-a ajutat mult în relația cu Llosa, afirmă în ,Averea" că marele scriitor n-ar fi participat la dezbateri, fiind prezent exclusiv la decernare, deoarece nu i-am fi comunicat programul și nu l-am fi invitat să ia cuvîntul. D-na Sipoș știe însă cîte e-mail-uri am schimbat cu dl. Llosa pe această temă și că inițial ne
"Zile și Nopți de Literatură": un bilanț moral by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/11267_a_12592]
-
din Occident. Este inutil de spus că însuși autorul cărții este de origine armenească. Despre Gabriel Diradurian se știu destul de puține lucruri. Chiar dacă pînă în prezent a publicat peste zece cărți (majoritatea la Editura Ararat), numele său apare rar în dezbaterile pe teme literare de la noi sau în diversele clasamente care se fac la sfîrșit de an. Nici prezenta carte nu este foarte generoasă în date care să ducă la mai buna situare a acestui autor în contextul actual al literaturii
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
în ceea ce privește parlamentarii care și-ar pierde vremea... Să știți că nu o pierd deloc..." Are perfectă dreptate, domnul senator: ei, aleșii noștri, își rotunjesc zestrea de cultură generală dezlegând integrame, vizionând filme pe Internet, citind presa etc., dar nu în timpul dezbaterilor din Parlament, ci numai când nu cască plictisiți, ațipesc sau se ceartă ,ca la ușa cortului"... Altfel desfășoară și alte activități de folos obștesc, adică pentru înveselirea electoratului, cum ar fi: injurii, îmbrânceli sau pur și simplu prezentarea de mici
File din jurnalul telespectatorului Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11291_a_12616]
-
oameni de cultură în România care se pot compara cu el. MS: Trăiți în patru mari capitale ale lumii, Lima, Londra, Paris și Madrid. În plus călătoriți foarte mult, țineți conferințe în diverse universități din lume, participați la congrese, la dezbateri pe teme de actualitate. Cum vi se pare că este cunoscută România în plan cultural în lume? MVL: Este cunoscută în primul rând prin scriitorii care au făcut pasul spre altă limbă, spre alte culturi, lăsând urme profunde în cultura
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
preocupă atît de mult, după cum există scriitori care au noroc sau nu au în ceea ce privește distribuția și promovarea cărților lor. Dar acestea sunt probleme tangente cu literatura, care nu au nimic propriu-zis în comun cu scrisul, cu literatura. Dar, referitor la dezbaterile de aici, eu nu cred că este adevărat că azi se citește mai puțin decît în alte epoci. Dimpotrivă. Niciodată nu s-a citit mai mult ca acum în toată istoria umanității. Se citește bine sau se citește prost, se
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
de Octavio Paz. Sînt reviste care au marcat profund o epocă literară, care au adunat în jurul lor scriitori înrudiți ca mod de gîndire, care împărtășeau aceleași idei estetice sau politice și care au însemnat enorm pentru a stimula dialogul și dezbaterea intelectuală. Așa că revistele literare trebuie încurajate să apară, pentru că sînt prin excelență expresia culturală a unui moment dat. MS: Și care trebuie să fie rolul statului în apariția lor? MVL (rîde din nou): Cu cît statul intervine mai puțin în
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
de acea turnură care a făcut cu putință ca astăzi să distingem între un Heidegger I și un Heidegger II. Nu vom discuta în ce constă această turnură, ci mă voi mărgini să subliniez ce sens are ea pentru subiectul dezbaterii noastre. În prima sa perioadă, cea a lui Ființă și timp (1927)1, Heidegger asumă o linie strict filozofică, principalii săi interlocutori fiind Platon, Aristotel, Kant și Husserl, iar aici referințele literare sunt minime. Cea mai importantă este fabula grijii
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
a anilor ´80, ci și în următoarele decenii. Textul cel mai important deschide prima secțiune a volumului, Modelul postmodern. Către clarificarea unui concept cultural, și a apărut inițial în ,Caiete critice", nr. 1-2 din 1986, număr de referință pentru declanșarea dezbaterii despre postmodernism la noi. Secvențele pe care le scrie Ion Bogdan Lefter dintr-un proiectat ,roman de idei" urmează parțial exemplul lui Adrian Marino din studiul Modern, modernism, modernitate (1969), capitol dintr-un dicționar al ideilor literare, însă fără ca mult
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
că Ion Bogdan Lefter nu ne dă un studiu închegat și impecabil articulat despre postmodernism, ci preparativele lui. Are față de sine un exagerat respect documentar. În sfârșit, să mai remarc depășirea unei discuții stricte despre un postmodernism literar spre o dezbatere mai amplă despre postmodernitate ca epocă istorică și societate post-industrială. Globalizarea înăbușă naționalismele și consacră cosmopolitismul. Un democratism euforic decretează o iluzorie (după părerea mea) egalitate între culturile mari și culturile mici. Privilegiul unui centru dispare, înlocuit de un pluralism
Acreditarea postmodernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11323_a_12648]
-
este comentarea unor documente din dosarul de urmărire deschis de securitate împotriva doamnei Ecaterina Bălăcioiu - Lovinescu - și obligația de onoare de a scrie o carte despre destinul tragic al acesteia - proiect realizat în cele din urmă de Jela Doina) și dezbaterile din Franța și România pentru punerea pe același plan și judecarea cu aceeași măsură a crimelor săvîrșite de fasciști și de comuniști. Dificultățile pe care le întîmpină Monica Lovinescu pentru a reintra în posesia casei părintești, chiar și după schimbarea
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
intern. Bulgaria Deși a constituit subiectul mai multor încercări, până în anul 2011, Bulgaria nu a avut o doctrină cu privire la securitatea națională. Ultimul document programatic de securitate dată din 1998, cu toate că mai multe proiecte au fost concepute pentru a fi supuse dezbaterii parlamentare 36. Un punct distinct, inovator al Strategiei Naționale de Securitate a Bulgariei în vigoare, în comparațiile cu proiectele anterioare, este reprezentat de referirea în premieră la securitatea individuală a cetățenilor. Încă din preambul, documentul programatic de securitate accentuează integrarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Opoziția comunistă a părăsit sala plenului, înainte ca proiectul să fie supus votului; 0 au votat "contra" deputații socialiști 7. Comunicarea electorală mediatică, în acest scrutin, a fost una deosebită de cele anterioare. Astfel, liderii principalelor partide politice au boicotat dezbaterile televizate, delegând reprezentanți din centura a II-a, a III-a din rândul formatorilor de opinie favorabilă unui sau altui partid politic. În acest scrutin s-a dat prioritate itinerarelor liderilor de partid sau așa-numitelor tehnici electorale "candidatul în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de către cei care vedeau cu adevarat integrarea țării în Comunitatea Europeană și asumarea unei opțiune euro-atlantice ferme. Bătălia memoriala dintre ultimul rege al României și dictatorul Antonescu a avut valente istorice, politice, diplomatice. Reverberațiile acestui fenomen nu au afectat doar dezbaterea politică sau memoriala, ci a condus la o oglindă fidelă în plan internațional a opțiunilor de facto pe care le aveau guvernanții de la începutul anilor `90. Procesul de culpabilizare a regelui Mihai și de reabilitare a lui Ion Antonescu a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pământul nostru strămoșesc al Transilvaniei. Faptul că am fost trădați la Conferința de Pace de la Paris și că am fost subjugați nu a putut fi împiedicat, cum nu au putut fi împiedicate tragedia cehilor, a slovacilor sau a polonezilor"31. Dezbaterea din primul deceniu postdecembrist cu privire la semnificațiile actului de la 23 August 1944 au articulat o chestiune istorică într-una politică. Miza discursiva a fost monopolul asupra dovezilor istorice privind reintegrarea țării în Europa și, din această cauză, evenimentul din 1944 căpătase
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]