2 matches
-
cel puțin unei cărți foarte interesante, Poveste cu țigani, apărută în deceniul al șaptelea), despre Paul Miron, cronicar al exilului care, spre deosebire de ceilalți (care propuneau, spune Cornel Ungureanu, o "partitură eroică"), face haz, evocă fețele necunoscute ale unor întîmplări/ indivizi, dezeroizează. Din aceste capitole, ca și din acelea consacrate lui Ion Caraion, Ștefan Baciu, Ioan Petru Culianu, Petru Popescu nu e greu de observat cum Cornel Ungureanu încearcă să aducă în prim-plan personajul, în aceeași măsură cu opera sa literară
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
alege chiar momentele decisive ale istoriei, percepută prin chiar principalii protagoniști, care nu sunt doar simpli agenți ai acțiunii, ci și oameni profunzi, de carne și sânge, supuși tuturor tentațiilor, dilemelor și frustrărilor omenești. Autorul nici nu hiperbolizează, nici nu dezeroizează în cunoscutele dimensiuni de cristalizare a ficțiunii românești, cât încearcă să descopere cel mai judicios punct de observație. Mărturisesc că mi-ar fi fost greu și prind această tonalitate a comentariului dezinvoltă, degajată, fără teamă de superlative fără cartea magnifică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]