794 matches
-
niște comuniști! Într-o țară civilizată dreptul la replică e foate important! În cazul lui Dragoș replică cea mai bună era ieșirea din platou și întoarcerea cu spatele la tot ce se întâmplă acolo,doar așa poți să arăți că ești total dezgustat de ce se întâmplă în țara asta,pe care deși mulți dintre noi vor să o “inVERDEasca”,alții ne țin pe loc,ba’ mai mult ne pun piedică. Plecarea ta este un gest de putere. Este puterea de a-ți păstra
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
o comoară? Oare este chiar un hybris să dorești să ți se împlinească visele? E posibil ca legenda să ne învețe un truism: acela că, odată materializate, visele ajung nu doar să-și piardă interesul, ci, mai rău, să te dezguste. Pînă într-atît, încît să mori de inaniție mai curînd decît să te înfrupți din ele. Midas s-ar putea să știe că între un hedonist și un grobian nu e decît un pas distanță. Însă ar fi trebuit s-o
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
o comoară? Oare este chiar un hybris să dorești să ți se împlinească visele? E posibil ca legenda să ne învețe un truism: acela că, odată materializate, visele ajung nu doar să-și piardă interesul, ci, mai rău, să te dezguste. Pînă într-atît, încît să mori de inaniție mai curînd decît să te înfrupți din ele. Midas s-ar putea să știe că între un hedonist și un grobian nu e decît un pas distanță. Însă ar fi trebuit s-o
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
Și, ca și cum prea limpede nu ar fi: "Trebuie, de asemenea, o anumită proporție de indivizi destul de feroci ca să aducă la ordine cantitatea de inumanitate de care ea are nevoie, mai trebuie, de asemenea, ca treburile cele mai respingătoare să nu dezguste. Trebuie, în sfârșit, să existe o cantitate de oameni interesați, ca lașitatea să fie mai comună și, prin aceasta, politicienii mai puternici decât curajul". În concluzie: "Dar dacă toate aceste tipuri de imperfecțiune sunt indispensabile, prin chiar imperfecțiunile lor, vieții
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
gata de îndrăznețe aventuri este însă, la început, destul de curioasă: pornirilor lui curajoase li se asociază un anume inconfort și sentimentul că "în ciuda dorinței (sale) de asimilare, rămânea un străin pentru ei"; "Eram mefient, neîncrezător, posomorât, bănuitor, taciturn", adaugă el, dezgustat de toate, cu porniri nihiliste, și decis să rupă cu trecutul provincial din care tocmai se desprinsese. Se consideră un fel de paria, notează biograful, dar "cultivă și un refuz al lumii care-l plasează în mod firesc alături de dandy
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
Speranța Rădulescu Solicit Consiliului Național al Audiovizualului să dea curs cererii mele dezgustate de deconectare de la noul canal de televiziune Etno TV. să rabd și această ultimă sfidare. Îmi ajunge aceea de a nu putea opta, de facto, pentru canalele de televiziune care mă interesează, pentru că n-am cum să-mi mut casa
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
cea mai grosolană, de zgura socotită de obicei drept partea cea mai vie a operei lui, atât de vie, încât a fost numită machiavelism... Se poate vorbi, așadar, de un cinism de stirpe nobilă, care totuși să nu ne producă dezgust. Din acest punct de vedere, mai dezgustătoare sunt ignoranța, prostia, ajunse la putere.
Confortul cinismului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15176_a_16501]
-
pentru că altfel s-ar plictisi. Tot ce fac, spun ori gîndesc alții (decît el și eventual ai lui) îl plictisește îngrozitor, îl disperă. Iar dacă respectivele spuse ori scrise se întîmplă să aibă ecou, ei bine, o asemenea situație îl dezgustă pur și simplu." În același număr atrag atenția cele două interviuri pe care Laura Albulescu le ia Antoanetei Ralian și lui Jean Grosu, doi monștri sacri ai traducerilor în limba română. Din ele, ca de altminteri și din chestionarul adresat
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10528_a_11853]
-
atâta dorință, neputincioasă însă, de a distruge voința de a trăi (aceea în care Schopenhauer vedea izvorul vieții), dar și atâta umilință și dispreț de sine (nimicnicia lui) încât existențialiștii secolului al XX-lea apar, pe lângă el, ca niște snobi dezgustați de o viață odioasă. Deznădejdea concentrată aici, atât de cumplită, nu e creștină, însă izbucnește dintr-o sinceritate sfâșietoare”. Acestă sinceritate, deschiderea sufletului ca la o spovedanie, este caracteristică totuși omului creștin, trăsătură împregnată copilului Mihai care copilărise în țara
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
dulce, pentru a-i ronțăi pe invitații prea înceți. Se pare că asta dădea o ambianță unică petrecerilor. Apoi, toți ceilalți se bălăceau în apa roșie până noaptea târziu. Honoré era profesor la un colegiu de la periferie. Petrecerile private îl dezgustau. Nu se ducea nici măcar la banchetele studenților. Mi-ar fi plăcut și mie să studiez, i-am spus, iar el mi-a zis că în nici un caz, că studenții erau toți niște stricați și niște depravați, că el venea la
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
și imaginație", dar în ea cititorul va găsi, comentată într-un mod aparte, o scenă ce i se va întipări definitiv în memorie: la capătul unor cursuri sisifice în care se chinuia pe sine și, deopotrivă, își chinuia studenții, Wittgenstein, dezgustat de el însuși și de o intimitate suferindă pe care nu o mai putea îndura, avea obiceiul deconcertant de a intra într-un cinematograf, de a se așeza în primul rînd de bănci și de a privi, aidoma unui spectru
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
un fel de crez "anarhist", refuzând "orice organizație", întrucât ea "nu folosește niciodată decât organizatorilor", și va opta pentru "viața nomadă... acea viață în care societatea nu are nici o putere asupra individului" și pentru "revoluția unuia singur" (Op. cit., p.144). Dezgustat de felul cum sunt puse în practică principiile crezute nobile ale revoluției proletare, el nu-și mai ia răgazul reflecției asupra fondului însuși al filosofiei și ideologiei ce le susține, ci motivează doar alterarea lor prin situația societății rusești abia
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
absolut nici o putere, sigur că vina efectivă o poartă Ion Antonescu și regimul său criminal. Regelui îi stătea, însă, și atunci la îndemână ceea ce i-a stat mai târziu: șansa abdicării. Nu poți gira, ca Rege, atrocități care sigur te dezgustă, nu poți rămâne de lemn-Tănase atunci când la picioarele tale curg valuri de sânge nevinovat. Istoricii au adus numeroase probe că, în limitele puterii constituționale, Mihai a făcut lucruri demne de admirat. Oricâte ar fi fost acelea, nu puteau compensa crimele
Prinț și delator by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11533_a_12858]
-
un foc de artificii emoționale", accentul cade alternativ cînd pe "artificiu", cînd pe "emoție". Creșterile și descreșterile, vîrfurile de expresivitate și căderile în derizoriu asigură, în fond, un echilibru emoțional vital celui hipersensibil pe care scrisul îl ademenește și îl dezgustă în egală măsură. "Eșantion de foreză", jurnalul relevă cîteva mari obsesii și stări ale scriitorului ce revin ca un laitmotiv, continuînd fidel liniile primului volum: senzația unei "vieți ulterioare" și a insignifianței identitare ("S-a dus viața vieții mele. Acum
Dincolo de succes by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11623_a_12948]
-
zice lumea și nici la ce impresie vei produce. Oricum ești o ciudățenie pentru ceilalți. Și cui îi păsa că el era victima unei erori judiciare? Protestul îl adusese într-o lume pe care n-o înțelegea și care îl dezgusta. Fojgăiala asta de cerșetori din jurul lui, trecătorii, polițiștii îl făceau să se simtă nefericit. Ca să te arăți lumii astfel îți trebuie stofă de martir sau să fi ajuns la capătul puterilor ca Iov" (p. 111). O altă experiență limită trăiește
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
pe pat și a adormit. Dormea neliniștit, îi era sete, dar nu avea putere să se ridice. Auzea gălăgie pe palier, uși trântite, pașii oamenilor. Poate i se părea. Se trezi și constată cu spaimă că este unsprezece. Se uită dezgustat la hainele sale mototolite. Făcu un duș în mica și obscura baie și, din păcate, trebui să se îmbrace tot cu lenjeria murdară. Apoi căută prin dulapuri niște cafea. Găsi niște resturi într-un borcan de gem. Nu exista un
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
un cunoscut se întreba dacă nu igiena este aceea care l-a făcut să aibă oroare de corp, sudoare, păr, grăsimi. L-a făcut să devină, oarecum, manicheist. Dezgustul lui de corpuri nu e puritate (puritatea iubește corpul, nu se dezgustă), ci o dezintegrare, dezincarnare. Este un paradoxal senzual, rușinat de simțuri, de corp. 30 Iulie. E o liniște așa de mare aici, încăt mi-e imposibil să mă gîndesc la războiul care amenință să izbucnească în lume. La moarte, mă
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11980_a_13305]
-
politico-sociale vor determina o altă înțelegere a omului; lucrul se spune de toată lumea, dar mi-l spun și eu mie). Și, la urma urmii, nu știu dacă merită ca un asemenea scop, - supraviețuire a mea, a acestui ins care mă dezgustă cînd îl privesc în oglindă, sau interior, să grupeze toate preocupările mele pentru toată viața; mă-ndoiesc dacă merită să-mi dau toată viața pentru asta, pentru mine; și, apoi, nu știu dacă voi avea liniștea și lipsa de lene
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
din partea celorlalți, nu suportam să mă auto-victimizez și nu eram încă pregătit, probabil, să devin ceea ce eram, să mă definesc în funcție de premisa care îmi fusese, cu atâta generos sarcasm, dăruită de destin." Și: "Nu-mi place rolul de victimă. Mă dezgustă când mi-e impus de autorități, îl resping când e revendicat de semenii mei. Profesionalizarea ca victimă mi-este foarte antipatică, mă oripilează. Chiar și ceea ce am scris despre Holocaust a fost transfigurat, codificat, fără localizare precisă." De bună seamă
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
-mbăta și m’i bate și-a râde lumea de noi, cum se bat două nevoi. Hai iu iu iu iu iu iu... în lipsă de altceva ... Aș fi vrut sa ma mint că e amuzant dar nu este. Mă dezgusta să văd o femeie beata. foarte seaca reclamă și în legătură cu alcoolismul ar trebui fiecare să știe când să zică stop!
Mândrulițo-a mea muiere, hai la crâșmă și-om bea bere… by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82472_a_83797]
-
excepția nu se pune), cât despre autori, o fac adesea cu un interes care mă descumpănește. Nu-i interesează să fie citiți, ci comentați. Nu-i interesează adevărul - și gratuitatea - comunicării, ci minciuna reclamei. Un fel de târg care mă dezgustă. Cum însă rezist insistențelor, cum nu sunt nici concesiv, de la o vreme... mă abandonează". Fie zis în treacăt, ne abandonează și unii autori care ne-au asaltat inițial și despre care am scris, dar care, între timp, s-au... ajuns
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
placa dentară fiindcă a descoperit un lipici special. Asta după ce l-a uns pe șale pe partenerul de dans cu un gel. Gospodina care constată că baia ei pute și e foarte mulțumită de noul deodorant-desinfectant pentru closete. Copilașul asiatic (?) dezgustat în chiar timpul defecației de mirosul operațiunii. Tipi răciți care scuipă și strănută fiindcă n-au aflat de Mucosolvan. Toți ăștia năvălesc peste noi tocmai la ora de maximă audiență a cinei, cu efecte nedorite, pentru care sîntem rapid sfătuiți
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
în rostirea lui Chéreau, ci faptul mult mai excitant că un spectator a ieșit din sală izbind ușile batante. Iar Cevengur-ul lui Dodin? Un spectacol ,muzeal" și basta, decretează scurt ,teatragiul" român. În fond, așa cum se vede, pe el îl dezgustă și-l irită orice operă cu soliditate axiologică. Adică vechii maeștri, maeștrii ,muzeali". Așadar, conform acestei logici bizare, un tablou de la Ermitaj e , sub privire, mai puțin viu decît unul recent dintr-o oarecare galerie dîmbovițeană? Și, reluînd comparația lui
Chéreau, Dodin și ,teatragiul" român by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/10051_a_11376]
-
bună zi, ne-a făcut o vizită. Dar ambianța sărmanei mele case era tristă, cenușie; în plus, mă neliniștea întrucîtva insistența lui în a-mi cere să scriu pentru „Prospettive” un articol îndreptat împotriva păturii mercantile din Trieste, ce-l dezgustase în mod deosebit (nu știu bine din ce pricină). (Frumoasă „perspectivă” ar fi fost pentru mine un asemenea articol, pe care nu mă simțeam deloc în stare să-l scriu!) Și iată că, pe neașteptate, uitîndu-se la mama ta, ce
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
Mondiale, două medalii de aur și patru de argint. La C.E. de la Copenhaga, echipa feminină de sabie (Cătălina Gheorghițoaia, Irina Covaliu, Andreea Pelei) s-a clasat pe poziția a doua, iar Cătălina Gheorghițoaia, la sabie individual, a ocupat locul trei. Dezgustat de atitudinea managerilor Spre surprinderea membrilor, în ultima ședință a Consiliului director al Federației Internaționale de Automobilism, Max Mosley a anunțat că se va retrage din funcția de președinte al acesteia în octombrie, cu un an înainte de alegeri. Motivul invocat
Agenda2004-28-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282640_a_283969]