37 matches
-
de stat este statul român de azi? Care sunt deciziile pe care le poate lua, cu privire la propria dezvoltare? Statul român actual este un stat slab. Acționează conform unor mituri și prejudecăți, ia decizii importante pe bază de wishful thinking (gândirea deziderativă ce distorsionează realitatea în funcție de propriile dorințe). Societatea românească diferă de economiile mature din Europa, în sensul că, dacă în Europa se schimbă un guvern, nu se întâmplă nimic grav, economia merge înainte, structura instituțională funcționează. Pe când în România nu avem
Preşedintele Clubului de la Roma pe Europa, Dr. Călin Georgescu, despre crunta realitate românească by http://uzp.org.ro/presedintele-clubului-de-la-roma-pe-europa-dr-calin-georgescu-despre-crunta-realitate-romaneasca/ [Corola-blog/BlogPost/92616_a_93908]
-
de mult ne lipsesc virtuțile și aș fura neoprotestanților seriozitatea, corectitudinea și solidaritatea și le-aș aduce în tinda noastră. Dar, vedeți, pentru frumoasele însușiri morale, îl folosesc pe „aș” - o formă auxiliară proprie, indiferent de timp, unui mod verbal deziderativ. Perfectul compus indicativ îl las pe altădată... Ceea ce nu mă împiedică să-mi țin credința mereu în prezentul modului verbal al acțiunii sigure... Atribuită de catolici cu imaculata concepție, supravenerată de ortodocși, respectată mai reținut de protestanți, parțial contestată de
VEŞNICIE PE PĂMÂNT. SĂRBĂTOAREA NAŞTERII MAICII DOMNULUI (UN PUNCT DE VEDERE LAIC) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Vesnicie_pe_pamant_sarbatoarea_nasterii_maicii_domnului_un_punct_de_vedere_laic_.html [Corola-blog/BlogPost/367133_a_368462]
-
cântecele sale și textul, și melodia... avea o voce care făcea să fie confundat cu Julio Iglesias... aducea în muzica românească zefirul șansonetelor care n-au să mai prevaleze în sufletul latin, profund și pentru timp îndelungat combinat cu genuri deziderative noului cu orice preț și fără nicio rădăcină. Îi semăna și lui Adamo (vă aduceți aminte?: „Tombe la neige”, „Vous permettez Monsieur”...!). Ce lin cânta la radiourile de altădată, Dorin Anastasiu! În fiecare dimineață: „La microfon melodia preferată”. Apoi, necontenit
DORIN ANASTASIU. MELODII DE REAUZIT, MELODII NECÂNTATE ÎNCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Dorin_anastasiu_melodii_de_re_aurel_v_zgheran_1383655484.html [Corola-blog/BlogPost/357442_a_358771]
-
i-aș trage-o”, si alea despre „ce mai face copilu, ce nu știu ce” mă plictisesc, adică nu fac parte din orizontul meu existențial. Nu poți trăi într-o lume așa, nu poți, frate. E mai mult o proiecție imaginara și deziderativa decât ceva ce ai putea pune în practică. Oricât îi critici pe ăia din centru, de fapt tot la ei ajungi, tot cu ei porți discuțiile pe bune. Cu oamenii din Ferentari nu poți discuta că se poate și fără
„E un soi de ură de sine” () [Corola-website/Science/295777_a_297106]
-
nu au fost considerate. De asemenea argumentele care restrâng opțiunile la mai multe de două, dar la mai puține decât sunt în realitate, sunt tot argumente eronate. Aceste erori pot apărea mai degrabă accidental - probabil datorită unor forme de gândire deziderativă - decât în mod deliberat. Când două alternative sunt prezentate, de obicei, dar nu întotdeauna, sunt puncte de vedere extreme dintr-un spectru mai larg de posibilități. Aceasta poate da credibilitate argumentului dând impresia că opțiunile sunt mutual exclusive chiar dacă de
Falsa dilemă () [Corola-website/Science/309445_a_310774]
-
Gândirea deziderativă este formarea unor credințe și luarea deciziilor în concordanță cu ceea ce este plăcut a se imagina în loc să se apeleze la dovezi, raționalitate sau realitate. Este produsul rezolvării conflictelor dintre credință și dorință. Celebre exemple de gândire deziderativă: Dincolo de a fi
Gândire deziderativă () [Corola-website/Science/308012_a_309341]
-
Gândirea deziderativă este formarea unor credințe și luarea deciziilor în concordanță cu ceea ce este plăcut a se imagina în loc să se apeleze la dovezi, raționalitate sau realitate. Este produsul rezolvării conflictelor dintre credință și dorință. Celebre exemple de gândire deziderativă: Dincolo de a fi o distorsiune cognitivă și o modalitate ineficientă de a lua decizii, gândirea deziderativă poate fi și o eroare logică de argumentație când se afirmă de către cineva că datorită dorinței sale ca ceva să fie adevărat sau fals
Gândire deziderativă () [Corola-website/Science/308012_a_309341]
-
plăcut a se imagina în loc să se apeleze la dovezi, raționalitate sau realitate. Este produsul rezolvării conflictelor dintre credință și dorință. Celebre exemple de gândire deziderativă: Dincolo de a fi o distorsiune cognitivă și o modalitate ineficientă de a lua decizii, gândirea deziderativă poate fi și o eroare logică de argumentație când se afirmă de către cineva că datorită dorinței sale ca ceva să fie adevărat sau fals, acel ceva de fapt în realitate este chiar adevărat sau fals. Această eroare de logică are
Gândire deziderativă () [Corola-website/Science/308012_a_309341]
-
adevărat nu este relevant pentru ca afirmația despre acel ceva să fie de fapt adevărată. De exemplu: Este posibil ca examenul să fi produs disconfort, dar asta nu înseamnă că întotdeauna noi ar trebui să evităm lucrurile care produc disconfort. Gândirea deziderativă se bazează pe apelul la emoție și de fapt este un hering roșu. De fapt președintele Thomas Jefferson chiar a avut sclavi. Unii atei argumentează că mare parte a teologiei, în particular argumentele pentru existența lui Dumnezeu, este bazată pe
Gândire deziderativă () [Corola-website/Science/308012_a_309341]
-
bazează pe apelul la emoție și de fapt este un hering roșu. De fapt președintele Thomas Jefferson chiar a avut sclavi. Unii atei argumentează că mare parte a teologiei, în particular argumentele pentru existența lui Dumnezeu, este bazată pe gândirea deziderativă deoarece se ia concluzia dorită (că divinitatea sau divinitățile există) și se încearcă demonstrarea adevărului ei pe baza unor premise și inferențe care pot fi analizate ca fiind incorecte, dar care sunt dorite ca fiind corecte în mintea credinciosului. În
Gândire deziderativă () [Corola-website/Science/308012_a_309341]
-
demonstrarea adevărului ei pe baza unor premise și inferențe care pot fi analizate ca fiind incorecte, dar care sunt dorite ca fiind corecte în mintea credinciosului. În schimb unii teologi argumentează că de fapt ateismul este un produs al gândirii deziderative, deoarece ateii sunt cei care nu vor să creadă în niciun fel de divinitate și doresc să nu existe niciun fel de Dumnezeu. Argumentele deziderative ar putea fi mai bine descrie ca fiind distorsiuni de confirmare. De asemenea, pseudo-științele sunt
Gândire deziderativă () [Corola-website/Science/308012_a_309341]
-
credinciosului. În schimb unii teologi argumentează că de fapt ateismul este un produs al gândirii deziderative, deoarece ateii sunt cei care nu vor să creadă în niciun fel de divinitate și doresc să nu existe niciun fel de Dumnezeu. Argumentele deziderative ar putea fi mai bine descrie ca fiind distorsiuni de confirmare. De asemenea, pseudo-științele sunt generate și menținute de gândirea deziderativă vizavi de abilitățile umane. Erori de logică asemănătoare sunt dovada negativă și argumentul ignoranței („nu a fost dovedit ca
Gândire deziderativă () [Corola-website/Science/308012_a_309341]
-
nu vor să creadă în niciun fel de divinitate și doresc să nu existe niciun fel de Dumnezeu. Argumentele deziderative ar putea fi mai bine descrie ca fiind distorsiuni de confirmare. De asemenea, pseudo-științele sunt generate și menținute de gândirea deziderativă vizavi de abilitățile umane. Erori de logică asemănătoare sunt dovada negativă și argumentul ignoranței („nu a fost dovedit ca fiind fals, prin urmare trebuie să fie adevărat”, și invers). Pentru început cineva care crede în OZN-uri va accepta faptul
Gândire deziderativă () [Corola-website/Science/308012_a_309341]
-
din multe puncte de vedere un exercițiu util și, trebuie precizat, nu implică neapărat o tentativă de a minimaliza demersul lor. E adevărat că aceste texte pot trece drept automistificări conștiente, întrucât au cel mai adesea un caracter proiectiv sau deziderativ; din nevoia de autolegitimare autorii lor recurg frecvent la strategii și subterfugii, nu de puține ori chestionabile, iar la o confruntare, fie și superficială, cu practica literară discrepanțele sunt mai mult decât evidente. Însă, pe de altă parte, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
prejudecăților. Pe eroină indiferența față de morala tradițională, dezinvoltura sexuală de care dă dovadă cu asupra de măsură nu o fac însă imună la sentimente și sentimentalisme, deci nici la dezamăgiri. Lăsîndu-se antrenată în relații nu întru totul salubre, Mona proiectează deziderativ o aură de iubire asupra unora dintre acestea, deși, paradoxal, ochiul ei critic funcționează fără fisură. Avem de-a face cu un caz interesant, în care excesul de luciditate nu duce la uscăciune, ci sporește capacitatea imaginativă, iar libertinajul face
Romanul unei fete de tranziție by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/17353_a_18678]
-
independentă respingând falsele pudori și dând curs naturii feminine, ea imprimă secvențelor confesive o pasionalitate contagioasă. Dimensiunea senzorială, dorința erotică (nu lipsită de suavități), întrebările, câte sunt, aproape că exclud anxietățile. Într-un sonet din tinerețe se autodefinea la modul deziderativ o personalitate posesivă: "Neîmblânzită ca o stea lactee, / Departe, nici bărbat și nici femeie, / Măcar o dată pot să mă închipui?" Între grațios și trufie se desenează silueta din remarcabilul poem Trestia unul dintre cele mai caracteristice stilului său de alternanțe
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
autoriza a fi el însuși, puternic și slab, solid și vulnerabil, rațional și irațional - uman, în fapt (ibidem, p. 309). # Și totuși, fără să vrea, Meryem Le Saget creionează portretul unui lider ideal, obținerea echilibrului dintre rațiune și intuiție rămânând deziderativă. Și, chiar dacă s‑ar putea ajunge la ea, noul tip de lider care ar „încarna‑o” n‑ar mai putea fi numit doar „intuitiv”, fiind necesară, probabil, inventarea unui alt termen. După opinia noastră, ceea ce Le Saget numește manager intuitiv
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fi aplicat adecvat metodologic cu privire la religii în ansamblul lor, ci se cere o ajustare a folosirii lui: monoteismul face referire mai degrabă la un instrument util în a descrie legătura personală și personalizată cu Unul, respectiv caracterul nor mativ ori deziderativ al urmării Unului și al păstrării legăturii, odată ce ea a fost (re)instituită. Prin urmare, legătura cu Unul nu este dată și nu poate fi pecetluită ca atribut al unei religii ori doctrine, ea neavând caracterul unei „stabilități“ de nezdruncinat
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Marei pare să fie admirată de toți, chiar și de cei ce o contestă. Naratorul este cucerit, iar Slavici însuși crede Magdalena Popescu vede în ea, cu o secretă aspirație și o tăinuită gelozie, un ideal al său, "un etalon deziderativ în care a așezat o bună parte din propria experiență interioară, din autobiografia sa în sens larg", "model etic direct propus, accesibil prin efort, disciplină și asceză"140. Iată că o lectură atentă pune eroina în altă lumină. Marta, soția
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
conștiințe critice și a unui mod de a proiecta literatura română. G. Călinescu prilejuiește un studiu de caz: monumentala și controversata sa Istorie a literaturii române de la origini până în prezent pune în practică o soluție capabilă să înzestreze, în regim deziderativ, literatura noastră cu o tradiție în mare parte carentă. Istoria... lui Călinescu recuperează zone mărginașe ale scrisului, cu scopul de a compensa proiectiv absența unei tradiții solide și îndelungate a literaturii române. Contextualizând gândirea călinesciană, M. o plasează în ecuație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
poate să ducă la derapaje de tot felul. Trebuie să Învățăm ceva, nu numai din lecțiile secolului XX. Cred că avem de acum de reținut o serie de lecții ale secolului XXI. Din păcate, sunt destul de șocante, iar riscurile gândirii deziderative În această direcție - ceea ce englezii numesc wishful thinking - sunt extrem de mari. Realitatea nu se mulează pe dorințele noastre, este mult mai bine dacă acestea intră În contact cu realitatea. Mircea Mihăieș: Să revenim: dispare Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat. Fenomenul s-
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
verificarea trăsăturii [+directiv] proiectată în plan irrealis. Onu (1965)81 identifică semnificațiile cu care se asociază inversiunea condițională: imprecație dinamică (Înghiți-l-ar pământul), imprecație disimulată, ironic-glumeață (Fire-ai să fii!) sau cu funcție de alintare (Mânca-o-ar mama!), sens deziderativ intensiv (Dare-ar Domnul Dumnezeu) sau ipotetic (Jelui-m-aș și n-am cui). Există și situații în care inversiunea condițională se grefează pe structura unei imprecații, dar se asociază interpretativ cu exprimarea autoreferențială a unei emoții negative, uneori cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
dornică să facă dreptate cît mai repede posibil își pune amprenta și asupra mediului politic și nu în ultimul rînd asupra respectării drepturilor omului. Citesc în ultima vreme tot felul de opinii și comentarii despre situația Justiției. Toate sînt formulate deziderativ și sfîrșesc prin a spune că, fiind un an electoral, slabe speranțe de îmbunătățire a situației. Aș zice că dimpotrivă, tocmai pentru că e un an electoral, lucrurile ar trebui să se miște - și nu prin simpozioane, mese rotunde și alte
Drobul de sare al Justiției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13178_a_14503]
-
din multe puncte de vedere un exercițiu util și, trebuie precizat, nu implică neapărat o tentativă de a minimaliza demersul lor. E adevărat că aceste texte pot trece drept automistificări conștiente, întrucât au cel mai adesea un caracter proiectiv sau deziderativ; din nevoia de autolegitimare, autorii lor recurg frecvent la strategii și subterfugii, nu de puține ori chestionabile, iar la o confruntare fie și superficială cu practica literară, discrepanțele sunt mai mult decât evidente." (pag. 191) Însemnătatea unei asemenea remarci e
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
filozofiei grecești a lui Francis E. Peters, am considerat necesar a insera în debutul acestui capitol câteva explicații și interpretări date de acest autor cu referire la însemnătatea termenului dorință și unele sinonime ale acestuia, din filosofia antică. Astfel, partea deziderativă (epithymetikon)<footnote În versiunea românească a Republicii lui Platon, termenul e redat prin „partea apetentă a sufletului” (nota traducătorului - Dragan Stoianovici); cf. Francis E. Peters, Termenii filozofiei grecești, traducere de Dragan Stoianovici, ediția a II-a revăzută, Editura Humanitas, București
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]