29 matches
-
întâi, pentru că slăbănogesc îndrăznețul și viteazul cuget al sufletului, așezându-l astfel încât se feminizează și de multe ori adoarme întru dulcea auzire a unora ca acestora și rămâne nesimțitor, ca într-o dulce adormire. A doua, pentru că din auzirea acelor dezmierdătoare cântece, mintea, cu închipuirea sa, nu încetează să-și închipuie cele înțelese din cântece, iar de aici se umple de multe chipuri și împătimire. Și a treia, chiar dacă se întâmplă, să zicem, să nu vadă fețele celor ce cântă, cu
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
efectele ce derivă din procedeele de insolitare a mecanismului asociativ ne duc cu gândul, iarăși și iarăți la producțiile suprarealiștilor: "erau cărători de tablouri: pașii lor verzi erau moi, coloana vertebrală flexibilă ca o floare a soarelui, epiderma le era dezmierdătoare, învățată cu nașteri, duceau la subsuori păsări și în sâni fluturi și umblau în trăsuri împarfumate, în corăbii cu piei de vulpi argintii." (p. 17) Evident nu putem vorbi efectiv de o influență a suprarealiștilor pentru care provocarea șocului psihologic
Portretul scribului by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17212_a_18537]
-
nimic nu era vorba de urmăritorii lui, de taică-su, tatăl ei, al Irinei, rămas acolo. De celălalt meșter, moș Țurcanu, fugit în pădure, de toți câți erau hăituiți, amenințați -, privirile îi erau când reci, disprețuitoare, când moi, duioase și dezmierdătoare, chemându-l spre ea și apărându-l de acea amenințare urâtă, cu atât mai cumplită cu cât țâșnea chiar din el. Prostule, îi zâmbi, zăpăcindu-l cu unduirea dulce din glasul ei. De ce dai buzna fără să bați? Stai nemișcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
voce a bărbatului pe umărul căruia adormise și care-i feri fața cu grijă să nu se trezească, dezlipindu-se și alunecând de lângă ea, și-abia când totul se isprăvi și trebuiră să urce rănitul pe bancheta din spate, o trezi dezmierdător, cuprinzând-o în brațe ca pe-un copil. În văzul bătrânei. Asta știa. Știa și-avea să rămână neșters: starea aceea nemaipomenită de limpezime și vioiciune cu care se trezise; o senzație atât de-mbătătoare de poftă de viață în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Marina Constantinescu V-ați gîndit vreodată că, într-o bună dimineață, după ce v-ați întins dezmierdător și ați concluzionat, demn, că vă aflați în armonie cu sinele puteți să descoperiți, așa, pur și simplu, în aburii cafelei obișnuite, că ceva nu mai e la locul lui? Sufletul, mîna, amintirile, iubirile, prezentul, poveștile sau mai știu eu
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
Treceau pe drum. Cel scârțâit, / La a lor casă s-a oprit, Semn că sosiră-ai lor bărbți / De unde fost-au ei plecați. Nevestele-n întâmpinare / Le-au și ieșit, în graba mare, Și le-au vorbit măgulitor, / Cu dragoste, dezmierdător, Așa precum le-a învățat / Că trebuie-a se fi purtat, Nora cea mică, înainte. Bărbații n-au luat aminte La ce vorbeau. Au dejugat / Boii și-apoi au întrebat: „Mămuca ce face? E bine? De ce-nainte-ne nu vine
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
fi înregimentat și Fiuliță, dragul de motan... o amendă în sine Nicole. Trecuse aproape un an... și nu-și reveniseră după irosirea animăluțului. Șaptesprezece ani le îmbogățise căminul purtându-și blănosul trup prin camere, lustruind gingaș orice atingea prin unduirea dezmierdătoare a fracului galben-dungat, purtat peste albul fin al gâtului și pieptului, aducându-le aminte că au un motan ori de câte ori îl aveau în față, doar purta inscripționat pe frunte însemnul majestuos M, făcându-le să se considere avute datorită imenșilor ochi
C’EST LA ROSE... de ANGELA DINA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352196_a_353525]
-
melancolia Iubirii. Iubirea ca substanță spirituală fundamentală a oricărei întemeieri durabile. Poezia lui esențială nu este o scriere poetică de cuvinte, ci mai degrabă un ritual secret de inițiere a puterii Cuvântului; ca și vorbirea lui care e de preot dezmierdător al cuvintelor ce susură dintr-un izvor pur de iubire al sufletului său. Roua și lacrima împreună au fost cuvintele sale rostite și scrise în rănile noastre ancestrale. Prin ele, poetul a vindecat și ne-a unit inimile despărțite de
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
intre. De undeva din spatele lor, țâșnise într-o explozie de lătrături chiar Câine, bătrânul său ciobănesc... Pătruns de clipă, simți cum durerea din spate i se topește. Culcat pe iarba verde, parfumată din fața casei, primi pe obraz limba aspră și dezmierdătoare a prietenului patruped. Sub privirile părinților, ultima scânteie fulgurată de ochi pieri absorbită de neant, petrecută de urletul prelung al câinelui... Referință Bibliografică: Călătoria / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2144, Anul VI, 13 noiembrie 2016. Drepturi de
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
cu verb dur, tăios, metalic, în care invectiva, imprecația, profetismul sonor nu exclud împroșcările de sarcasm. În anii puterii populare, semețul coboară de pe baricade, ancorând țanțoș într-un festivism înstrăinat de poezie. Cântând, în ton cu atâția alții, „partidul-părinte”, privind dezmierdător la colectiviștii și pionierii „patriei socialiste”, răzvrătitul de odinioară își trăiește, în declamații sterpe, „ora extazului”. A scris și teatru (Pământ blagoslovit, 1938, Muzica stelelor, 1947, Făclierii, piesă apărută în ziarul „Înainte”, 1972), însă de o totală insignifianță. În publicistică
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
numele de botez ale românilor să fie foarte variate, ceea ce înlesnește constatarea identității mai mult decât daca pe toți i-ar chema Janos și dă totodată un teren vast fantaziei poporului, care scurtează aceste nume sau le adaoge cu sufixe dezmierdătoare. Nu lungim aceste șiruri spre a arăta cum traducerea aproape a oricărui nume probează ignorarea celor mai elementare cunoștințe de istorie și de linguistică. Înșirăm numai mai la vale aproape totalitatea acelor termene, din cari se va vedea că aproape
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cuvinte-cheie. De pildă, Stilistica limbii române a lui Iorgu Iordan are un bogat indice de materii. Cine este interesat de valoarea diminutivelor, găsește aici următoarele informații: diminutive 158-175; sensurile și nuanțele semantice exprimate de sufixele diminutivale 158-166 (depreciative 159-160, 166; dezmierdătoare 160-163; ironice 163-166); sufixe diminutivale cu valoare augmentativă 166-169; cazuri speciale de diminutive (la substantive) 170-171; alte părți de vorbire Întrebuințate sub formă diminutivală 171-175 (pronume 171-172; adjective 172-173; diverse 173-175). Un alt exemplu din aceeași lucrare: „sintaxa: sintaxa afectivă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
departe. Observațiile astea le face cu umor, cu o comică dezmierdare. Cu sentimentul distanței în același timp, parcă ar fi vorba de niște copii pe care-i alintă, dar nu vrea să-i scoată la obraz. (Viziunea comică și ușor dezmierdătoare este de altfel atitudinea ei obișnuită în viață.) ... După ce culege florile, vine la drum cu brațul încărcat, se așează pe dâmbul șanțului, le clasifică în grupuri după criterii subiective și fanteziste, le întocmește într-un buchet mare, își pune una
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
întinsă pe obraji și pe frunte. Vron și camera în care se afla păreau să fie făcute din aceleași materiale - dulciuri, șerbeturi, lichioruri. În timp ce vorbea (despre Barry, despre Rod, despre defectele coafurii lui Lady Di) își masa sânii cu antebrațele, dezmierdătoare - „ca să le păstrez forma, John“, spunea ea. De aici, conversația a alunecat spre corpul ei, despre cum de nu-i era ei deloc rușine de el. Altora putea să le fie rușine de trupurile lor, dar ei nu, nu lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ar fi putut răscoli. Erau altele. Prezența lui Mini nu-1 turbura, cel mult îl deranja. Doamna Eliza se extazia în fața Doamnei cu ciuta, privind întrebător rând pe rând pe Mini și Hallipa, cu ochi lâncezi, punând rând pe rând mâna dezmierdătoare pe brațul lor. Alintările doamnei Eliza adânceau pe Hallipa și mai mult în tăcerile lui subterane. - Ce frumos! Ce frumoase sunt lucrurile astea vechi. . . care nu înseamnă nimic. . . cum e femeia asta în toaletă de satin decoltată, într-o pădure
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Ca printr-însul să străbat Să mă iei la tine-n pat Ca să dorm lîng - al tău sin Ca un biet copil străin; Adormit la pieptul gol Nu mă - ndur să te mai scol; Sânii albi, două comori Tare sunt dezmierdători, Fiind albe și rătunde Inima mi se pătrunde, Cu gurița mă adapă Și de focul meu mă scapă; Adormit pe brațul stâng Nu te teme c-am să plâng, Teamă n-ai că te-oi trezi, Că eu pier în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
catifea, încîlcindu-și părul atât de blond, ea se uita în oglindă cu ochii înecați de lacrimi și cu buzele tremurătoare. Apoi se aruncă în pat și șoptea încet, foarte încet și înecată de suspinuri, cuvinte dulci, nepomenit de dulci și dezmierdătoare, pintre cari străbătea numai un nume pronunțat mai tare... Ieronim. Nu-i merse însă tot astfel lui Ieronim. El s-apropie de strada strâmtă, aerul lin al nopții îl trezise și, de o natură mult mai puțin sensuală decât porumbița
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cu suflarea-ți cerească, Îmbătîndă”), pierderea simțului realului, topirea Într-o flacără divină: „În fundu-acestui cadru ce ochii ne Îmbată Eterul și cu marea unesc azurul lor; Iar soarele ce-apune, pe marea azurată Revarsă-n fluviu d-aur, măreț, dezmierdător! Pe luciu orizonte, acolo unde cerul Cu marea se Îmbină, apare luna blînd, C-un pas ușor pătrunde din ce În ce eterul; Și stînca se-nvelește sub umbre, negurînd. Îmbălsămitul aer ce cîmpul răspîndește, Cu aerul de mare s-
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Îngerilor harpe lunecînd mărgăritare”), dar se Înțelege fără dificultate că extazul nu asociază nici aici cosmicul, metafizicul. Voluptatea rămîne atașată de bunurile raiului pămîntesc. Ele Întrețin buna dispoziție a sufletului, Întineresc spiritul, stimulează reveria. O reverie, trebuie să spunem, molatică, dezmierdătoare. O reverie a măsurii și a firescului. Limbajul ei este repet, șoapta, expresia ei este nuanța, idealul ei este solidaritatea. Fiecare oaspete din poiana tăinuită are rostul, justificarea lui. Arghezi, reluînd acest lirism al miniaturalului, Îi va da o dimensiune
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nostru. Drama va arăta ce poate face pasiunea din noi; cum sub impulsiunea ei, sufletul nostru devine măreț până la sublim sau hâd până la oribil, după calea care ea a apucat. Opera, prin muzica ei ca expresiune când măreață când dulce, dezmierdătoare, produce prin combinația măiestrită a sonurilor toate mișcările și peripețiile sufletului nostru. Expresiunea ei cea vagă ne pătrunde încetul cu încetul, produce o vibrație nervoasă în noi, devenim melancolici și în urmă visători. Comedia, drama, opera ne mișcă, căci au
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Astfel, slavii sunt reprezentați în toponimia romînească printr-o mulțime de nume diverse onomasiologic și lingvistic: Bîrza (< sl. brǔzǔ „repede“), Cerna (< sl. črǔnǔ, „negru“), Crasna (< sl. Krasînǔ, „frumos“), Dîmbovița (< bg. dobǔ, „stejar“), Ialomița (< sl. jalovica, „pămînt sterp“), Milcov (< bg. milkav, „dezmierdător“), Prahova (< sl. prahov „prăfuitoarea, stropitoarea“), Putna (< sl. putǔna, „vale cu drum“), Snagov (sl. snĕg, „zăpadă“), Suceava (< sl. sŏčava, „valea cu soc“), Vodița (< sl. vodica, „apa mică“) Zlatna (< sl. zlatno, „cu aur“), Dîlga (< sl. dlǔgǔ, „lung“), Ruda (< sl. ruda „metal“), Rast
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de vrajă, dacă nu ar fi contrariat privitorii prin acel gât epatant, blindat în inelele de cupru. Ea își coborî privirea asupra Profesorului, învăluindu-l ușor în văpaia neagră a ochilor ei minunați. Pivotă cu suplețe către Vânător, grăindu-i dezmierdător, ca într-un delir sforăitor de pisică alintată: După boarea pe care o adulmec, bărbatul acesta e un străin care vine dintr-un țărm de apă sărată. Oameni ca aceștia trăiesc în case clădite una peste alta, înalte până la nouri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
În studiul consacrat ielelor arată că epitetele zânelor aeriene din limba română pornesc de la aceeași tendință eufemistă, manifestată la alte popoare. Și aceasta În primul rând pentru numele lor cel mai general, Iele. Forma paralelă Dânsele se explică celelalte nume dezmierdătoare: Frumoasele, Măiestrele, Milostivele, Puternicele, Sfintele etc. care-și găsesc paralelisme la albanezi și la grecii moderni, ba chiar și la grecii cei vechi, la cari Eriniile sau Furiile devin Eumenide, adică Zâne binevoitoare. Rolul ielelor este subliniat astfel de Antoaneta
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
în studiul consacrat ielelor arată că epitetele zânelor aeriene din limba română pornesc de la aceeași tendință eufemistă, manifestată la alte popoare. "Și aceasta în primul rând pentru numele lor cel mai general, Iele... Forma paralelă Dânsele se explică celelalte nume dezmierdătoare: Frumoasele, Măiestrele, Milostivele, Puternicele, Sfintele etc. care-și găsesc paralelisme la albanezi și la grecii moderni, ba chiar și la grecii cei vechi, la cari Eriniile sau Furiile devin Eumenide, adică Zâne binevoitoare [...]." Rolul ielelor este subliniat astfel de Antoaneta
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o băcănie (sub pretextul mărturisit de a cumpăra mezeluri) și comandă Țuică. Abia Într-un târziu, Lache - viitor cumnat al lui Mache - se lasă (con)dus acasă. Sau, mai rar, se Înfundă În câte „o așa- numită café-chantant, instituțiune publică dezmierdătoare, introdusă la noi numai și numai cu nobille scop d-a susține la Înălțimea lor moravurile publice. Aci, făcându-și cura de trândăvie - care ne priește foarte bine, să nu vă fie cu supărare - așezat la o masă și-nainte
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]