41 matches
-
de vedere o altă versiune a fetiței cu scufița roșie?... * În altă ordine... Ce se întâmplă după ce devii scriitor... Aici lucrurile se complică rău de tot... Pentru că, la un moment dat, în nesimțirea generală, îți dai seama că publicul trebuie dezmorțit. Am cunoscut inși foarte talentați, foarte deștepți, însă necunoscuți, neapreciați de public și care recurg pe bună dreptate la unele metode de "zguduire" a intelectului cititorilor respectivi, apelând când la farse sinistre, când direct la autodesființări spectaculoase, pe motiv că
Cum devii scriitor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14570_a_15895]
-
oferea și o excelentă bază de orientare: “Trebuie să așteptăm tocmai perioada «Sturm und Drang» a secolului XVIII-lea, epoca lui Goethe și a lui Schiller, ca să găsim ceva comparabil cu acea Renaștere, naștere din nou a sufletului liric european, dezmorțit și chemat la o nouă viață de splendoarea culturii greco-latine, redescoperită tocmai atunci de o omenire dornică și uimită.” Clipa istorică în care omului corporativ și anonim al Evului Mediu, omului furnică, tipului de umanitate standard și colectiv îi succede
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și vise Și interzise zboruri ce nu-și doresc căderea. Deși pe alte-alei, parcă-mpietrit am stat Încă nu am uitat să mă nasc din nou Într-un nou ecou de vers dezmorțit. Mi-am amintit ce înseamnă să oferi ... Citește mai mult Deși luni de zile-au trecutși nu am știut niciodatăDe ce trebuie să grăbesc pasul,Glasul să-l întemnițez într-o celulă de gând,Lăcrimând în amintirea ecoului ce se
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
șoaptă, la amurg! Dar încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și viseși interzise zboruri ce nu-și doresc căderea.Deși pe alte-alei, parcă-mpietrit am statîncă nu am uitat să mă nasc din nouîntr-un nou ecou de vers dezmorțit.Mi-am amintit ce înseamnă să oferi... III. BRAȚE NOI, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1836 din 10 ianuarie 2016. Înmugurite, bătrâne Răscolesc de-a lungul anilor File cu amintiri, scrijelesc amăgiri, Tremură albite Ca-ntr-un dans
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
slova fermecată pe care n-am găsit-o încă până acum, deși râvnesc la ea de-o viață-ntreagă. din întâmplare din întâmplare atingem seara ca pe un obraz obosit. ți-ar plăcea să-i simți fierbințeala sub degetele abia dezmorțite? podoabe îmi pun ca de nuntă și înfiorată aștept asfințitul. de mână te iau ca să-mi birui nerăbdarea sau frica, nu mai știu bine, căldura-ntre noi e o dungă subțire ce tremură clorotică-n vânt, se-ndoaie, se clatină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
care se topeau sub dogoarea razelor. Alergau bulucindu-se, împiedicându-se unul de altul și căzând de-a berbeleacul. Vânturile Lățoase zburau deasupra lor, speriate. În urma lor, covorul verde smălțuit cu flori, se întindea din nou peste câmpie, iar râurile dezmorțite își aruncau armurile de gheață, spărgându-le de maluri, ducându-le la vale, purtate pe valuri. În văzduh zbura o ceată de nori vineți, soldați din trupele lui Nor Vânăt, în armuri plumburii. Cum zăriră trăsura Primăverii, se îndreptară cu
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
priviri. Martie brodată-n tonuri de culori vii Zâmbește șiret printre ramuri de copaci, Clipe ... se cotopesc în valurile mării Pe plaja inimii presărată-n petale de maci. Se zbat muguri în fașă, scrâșnesc pe ram Pe clape cântă primăvara dezmorțită Speranța, cu aripa-i lovește în geam, În raze de soare flămânde învelită. Nostalgic valsează azi primăvara Cochetând În dulci mireseme de copaci Lumini de stele pictează imagini confuze seara În pântece mustesc cu tine vise stângaci. 13.03.2016
GÂND DE PRIMĂVARĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363717_a_365046]
-
ați sărutat. Ai dragostei fiori, i-ai uitat demult Și-a inimii iubire cu al ei tumult.. Sentimente pure, le-ai ascuns atunci Intr-o scrisoare veche, ce-ai vrut s-o arunci... Acum le simți din nou, în suflet... dezmorțit. Gândești cu tristețe la Timpul irosit... Patima de-atunci din nou te înrobește Imbrățișezi cu dor, Iubita ce-ți șoptește... Simți că zbori spre Ceruri; cu sufletul duios Iubești femeia vieții, cea cu ochi frumoși Și îți dorești, pe veci
VORBEŞTI ACUM... CU LUNA, TU, FERICIT NEBUN! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347631_a_348960]
-
strigăte tipizate de ajutor...! Nici lacrimile copiilor nu pot dezgheța crusta în care-s strânse ghem, ca într-un ghioc de melc veninos, fiordurile din inimile hăpăilor localităților. Dum-dumul manelelor provocatoare de exasperare până la a-ți rupe haina de pe tine, dezmorțitul aerului din încăperi cu oxid de carbon cald de la aragaz, sau cu dogoare de spirale incandescente de la reșouri electrice, oale zoioase cu gura în jos, plite înghețate în casele dărăpănate de pe la periferiile orașelor cu blocuri afumate și ruinate ca o
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
o voce timidă de după un panou, vă rog, nu vă speriați ! Chiar nu sunt nebun.... XI. APRIND FOCURI ÎN CURȚILE PUSTII, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 854 din 03 mai 2013. liniștea mângâie mugurii din palma pământului dezmorțit păzesc taina fiecărui răsărit ascunsă printre umbre de biserici agățată de ecoul clopotelor adun clipele plecate împletindu-le cu lumina aștept noaptea de Înviere să mă ridic deasupra singurătății ... Citește mai mult linișteamângâie muguriidin palma pământuluidezmorțitpăzesc taina fiecărui răsăritascunsă printre
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
umbrede bisericiagățată de ecoulclopoteloradun clipele plecateîmpletindu-le cu luminaaștept noaptea de Învieresă mă ridic deasupra singurătății... XII. APRIND FOCURI ÎN CURȚILE PUSTII, de Ana Maria Gîbu , publicat în Ediția nr. 854 din 03 mai 2013. liniștea mângâie mugurii din palma pământului dezmorțit păzesc taina fiecărui răsărit ascunsă printre umbre de biserici agățată de ecoul clopotelor adun clipele plecate împletindu-le cu lumina aștept noaptea de Înviere să mă ridic deasupra singurătății ... Citește mai mult linișteamângâie muguriidin palma pământuluidezmorțitpăzesc taina fiecărui răsăritascunsă printre
ANA MARIA GÎBU [Corola-blog/BlogPost/365178_a_366507]
-
fi făcut Aerobics sau Zumba!!! Clătinam avionul și cine știe pe unde și cum ajungeam la sol. Unii „gimnaști” își rotesc capetele, alții fac exerciții de extensie, exerciții izometrice... Mens sana... in corpore aero-sano! Se umple și culoarul din spate. Dezmorțiții încep să fie mai vioi și mai binedispuși. După o jumătate de oră toți membrii grupării sportive ne retragem încet-încet spre fotoliile noastre. Deschid televizorul, caut un film, o comedie. Mă delectez cu „Police Academy - Citizens on patrol”. Producție 1987
TOT PE DRUM, PE DRUM, PE DRUM, SPRE ŢARA LUI MOŞ CRĂCIUN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361643_a_362972]
-
dealurile începură deja să-nverzească. Podoaba cea albă a iernii se subțiase încet-încet, lăsând pe ici-colo petice răzlețe de omăt, întârziate de umbra colinelor. În două-trei săptămâni colțul ierbii a învelit de-a binelea costișele dinspre miază-zi ale locului. Satul dezmorțit dădea semne de învigorare. Pe drumeagurile înglodate, zvântate doar pe frânturile luminate de soarele amiezii, plăvanii cei mari trăgeau acum, în loc de sănii cu tălpoaie de lemn, căruțe cu roți din obezi, strânse de șine nituite, meșterite de rotarii locului. Înaintașii
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
răsăritul fiecărei dimineți / așterne drumul de întoarcere” (singurul răsărit iubit de amurg). Ana Maria Gîbu reușește să-și esențializeze discursul poetic în picături de gând, care pot fi receptate independent dar și împreună. Ex. „liniștea / mângâie mugurii / din palma pământului / dezmorțit” (primul poem); „păzesc taina fiecărui răsărit / ascunsă / printre umbre” (al doilea poem); „agățată de ecoul / clopotelor / adun clipele plecate / împletindu-le cu lumina” (al treilea poem); „aștept noaptea de Înviere / să mă ridic deasupra singurătății” (al patrulea poem) - din poezia
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
Amestecul se acoperă și se dă la ghețar o zi și o noapte, după care se scoate, se lasă câteva ceasuri la dezmorțit și se mai frământă o dată preț de o jumătate de ceas cu restul de zeamă de oase dezmorțită. Se face un mujdei de usturoi cu apă călduță dintr-o căpățână pentru fiecare kilogram de carne, care se lasă la tras o jumătate de ceas. Se stoarce mujdeiul de usturoi într-un tifon, se adaugă sucul de mujdei și
REŢETĂ ORIGINALĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358694_a_360023]
-
îi rupse digul stăpânirii de sine. Rareș reușise. Nu câștigase nici o medalie și cu toate acestea, el nu-și simțea mândria știrbită. Văzuse cu ochii inimii sale amare plonjonul arcuit și elegant, simțise cu fiecare bătaie a sângelui din venele dezmorțite brusc lupta brațelor plăpânde cu apa, iar plămânii i se umflaseră cu aerul îmbâcsit din balon, atunci când băiatul urcase singur, tremurând, pe marginea bazinului. Silvia avusese dreptate, iar faptul că recunoștea asta nu reușea acum să-i știrbească orgoliul. Lângă
CAMPIONUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344012_a_345341]
-
și vezi vezi cu ochii tăi năboind (prin monstruoasa - cosmica ei rană deschisă) - florile în grădini *** PLÂNS DE MÂL nu mai aveam casă stăteam între tufe de iriși ...urăsc cumplit - dezlănțuit irișii - îi măcelăream cu infimele mele degete - microscopici păianjeni dezmorțiți fojgăiți - de lacome promisiuni... ...fiori se târau în sus - spre bărbie și gură și frunte - tenii monstruoase tentacular rămuroase - ieșite din abisuri - precum coșmarul krakenilor - umilite de urduroasa suveranitate a mâlului oceanic ...plângeam - deci - lacrimi călduțe de mâl - în mijlocul imemorialelor
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
încă știu cum curg sub pleoape și fericiri și vise Și interzise zboruri ce nu-și doresc căderea. Deși pe alte-alei, parcă-mpietrit am stat Încă nu am uitat să mă nasc din nou Într-un nou ecou de vers dezmorțit. Mi-am amintit ce înseamnă să oferi Pentru prelungite dureri, Poeme ce se nasc din tăceri, Din speranța de ieri, din iubiri nemurite, Din ne-mblânzite ierni și din gesturi pripite, Din zboruri de-albatroși ce marea îi cunună. Sub lună
ÎNCĂ NU AM UITAT... de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380504_a_381833]
-
se anină. Puzderie de frunze mă-mpresoară, Din verde crud simțirea îmi renaște; O ancoră mi-e chipul tău, mă paște Căderea în neant, a câta oară? Sub pleoape ai egretele și marea, Pe buze-ți izvorăște-o simfonie, Natura dezmorțită nu mai știe Ce sori împreunatu-ne-au cărarea. În mine, universul țese-o vrajă, Mi-e gustul contopit cu-a ta ființă, Sucombă inabila mea voință, Când numai curcubeul stă de strajă. Mă simt a ta mai mult decât
ÎN SUFLET, AZI, MI-AU ÎNFLORIT CASTANII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381200_a_382529]
-
se anină. Puzderie de frunze mă-mpresoară, Din verde crud simțirea îmi renaște; O ancoră mi-e chipul tău, mă paște Căderea în neant, a câta oară? Sub pleoape ai egretele și marea, Pe buze-ți izvorăște-o simfonie, Natura dezmorțită nu mai știe Ce sori împreunatu-ne-au cărarea. În mine, universul țese-o vrajă, Mi-e gustul contopit cu-a ta ființă, Sucombă inabila mea voință, Când numai curcubeul stă de strajă. Mă simt a ta mai mult decât
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
iubirii se anină. Puzderie de frunze mă-mpresoară,Din verde crud simțirea îmi renaște;O ancoră mi-e chipul tău, mă pașteCăderea în neant, a câta oară?Sub pleoape ai egretele și marea,Pe buze-ți izvorăște-o simfonie,Natura dezmorțită nu mai știeCe sori împreunatu-ne-au cărarea.În mine, universul țese-o vrajă, Mi-e gustul contopit cu-a ta ființă,Sucombă inabila mea voință,Când numai curcubeul stă de strajă.Mă simt a ta mai mult decât, chiar
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
văd, fără sunet de valuri, sparte la mal, sau adieri de vânt, nu te văd nici pe tine, scrutând orizontul, poate, cu gând la mine, de ce oare ? Simt în schimb, citind aici, cu voi, un freamăt, de iubire, de viață dezmorțită, de un alt soare, ieșit deunăzi, la topit zăpada, apropiind murmur cald, de ape reci, nori albi, ... Citește mai mult În jur, nu e nimenie-o liniște funerară,nici un vapor,din larg, să vină,sau vreun pescar,plecat, de cu lumină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
văd,fără sunet de valuri,sparte la mal,sau adieri de vânt,nu te văd nici pe tine,scrutând orizontul,poate, cu gând la mine,de ce oare ? Simt în schimb,citind aici, cu voi,un freamăt, de iubire,de viață dezmorțită,de un alt soare,ieșit deunăzi, latopit zăpada,apropiindmurmur cald,de ape reci,nori albi,... VI. ARUNCÂND CUVINTELE ÎN MARE, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2231 din 08 februarie 2017. Să-mi scrii, pe cerul albastru, când... sunt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
văd, fără sunet de valuri, sparte la mal, sau adieri de vânt, nu te văd nici pe tine, scrutând orizontul, poate, cu gând la mine, de ce oare ? Simt în schimb, citind aici, cu voi, un freamăt, de iubire, de viață dezmorțita, de un alt soare, ieșit deunăzi, la topit zăpadă, apropiind murmur cald, de ape reci, nori albi, deasupra-mi, trimiși de prin alte zări, întrebându-mă, sfioși, ce mai faci..., prietenoși, imaculați și pufoși zâmbindu-mi, știind că sunt bine
DOI IREVERSIBILI de COSTI POP în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372513_a_373842]
-
viață, învie-i prin magie în iriși fantezia. Timp n-a avut să-și cunoască ființa, Cuprins de anotimpuri a rătăcit credința Și tăria de a-ți înfrunta furtuna, " Unii simt ploaia, alții doar se udă". Prefă-mi curcubeu, gândul dezmorțit, ce-ți bea din apă... Culorile bucuriei să nu i se stingă niciodată... Lumina lui să-mi cadă picătură vie în inimă... Din două curcubeie voi împleti iubire adevărată.... Referință Bibliografică: Fantezie în iriși / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FANTEZIE ÎN IRIŞI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377023_a_378352]