55 matches
-
martir pentru credința ploii, a pământului și a iubirii de omenire, nu și de oameni -, pios voi săruta! Sfințească-se umbra și gloria, mărirea ta! Veniți, veniți de luați de la mine scutecele Domnului Înmiresmate: nuci, roșcove, acadele și mere - pelinci dezrobite de vremea iernării. Lumânări de-ntuneric vor arde În mine, felinare de purpură-n pârg de crăiasă! În sobă voi arde biciușca trădării, pe blană de urs tinerețe voi soarbe! Pe o rază de soare, pe o noapte de lună
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
în natura lui, care înclina însă mult prea frumos. După câteva zile am plecat cu familia mea la mult iubita noastră „reședință de vară”, care tot timpul lung al războiului am părăsit-o complet. Am revăzut Ardealul drag nouă, însă dezrobit acum. Peste tot era un simț de sărbătoare și bucurie. Am trecut prin Sibiu și ne-am oprit la unchiul nostru în Cristian. Cu noi mai venise un mic văr, AlexandruBäilescu, camarad bun și tovarăș de joacă al lui Vidi
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
nostru, Luceafărul, datorată Mihaelei Albu și lui Dan Anghelescu. Periodicul, realizat la Paris, din care au apărut doar două numere, în mai 1948 și în noiembrie 1949, reverberează o sumă de realități istorice dintre cele mai nefaste. Împreună cu celelalte țări „dezrobite" de Uniunea Sovietică, România căzuse pradă dominației acesteia la modul cel mai crud, dată fiind intenția lui Stalin de a modela Europa de Est după chipul U.R.S.S., reproducînd structurile și practicile bolșevice. Subordonarea deplină față de Kremlin era cuvîntul de ordine. A
Luceafărul diasporei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6499_a_7824]
-
societate, așezământ cultural, revistă sau ziar patriotic la care Apostol Burdea să nu participe de drept: colaborator, redator, director, raportor, consilier cultural, conferențiar al cercurilor rurale, director al ateneelor populare din capitală, inspector al teatrelor sătești, misionar propagandist în provinciile dezrobite, referent al Casei Școalelor, membru al societății �Cultul șrând șters în periodic, n.m., G.O.ț umbând cu servieta subsuoară, famelic, cu priviri mioape și idealiste, grăbit totuși să nu scape un loc sau o sinecură culturală, vreo misiune specială
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și reactivate de Platon țin de fabulație; necumpătarea pe pământ nu se plătește cu o reincarnare într-un animal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ci și spectacol al poeziei. Deloc singur printre poeți, ci într-o companie de ținută, de la Ana Blandiana la Ileana Mălăncioiu, de la Marin Sorescu la Cezar Baltag, Nichita Stănescu și-a impus un anume sens al rostirii și iubirii, a „dezrobit” limba română, dându-i libertăți neîngăduite vreodată. Poezia lui Nichita Stănescu și-a pus decisiv amprenta pe evoluția poeziei române contemporane. Fără el, cu siguranță, s-ar fi scris altfel poezia în limba română, în această patrie de cuvinte.” Aceste
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
cea mai multă Copacii nu cresc, păsări nu mai cântă Intrat-au cândva tineri pe astă poartă Lăsând lumii afară gloria deșartă Mitinguri, lozinci, preamăriri, ovații Pentru ”călăuzitorii” încercatei nații. Întreaga elită cu minte strălucită Ce dorea să aibă patria dezrobită, Morala sfântă, moștenită din străbuni Cutume, ritualuri, ca la noi la români. Bărbați cugetători, aproape ca sfinții, Cum îi invățase dascălii, părinții. Înhățați cu toții pentru îndrăzneala Că și-au iubit neamul, au proslăvit țara. Nu credeam să-nvăț a trăi
VALEA PIERSICILOR- JILAVA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370551_a_371880]
-
Noi, comuniștii, nu cunoaștem jale : Proptim largi umeri, toți- rostim PARTID- Cad munți de fier, căi dalbe se deschid.// Azi când ne creștia fi a tot stăpâni, Bem crezul tău că flacără-n plămâni. Turnând nădejde, dragoste, mândrie, În munca dezrobita pe vecie Căci omul nou nu-idornic doar de spor : I-ai prins aripi și-i sufli vânt de zbor, Și-și cere liber largul pământesc Căci aripile cresc și cres li cresc...” Într-o luptă acerbă cu marele poet Tudor
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
dorești; Cu sufletul la gură, Să tânjești, Să te bucuri de ea. * Acum ești singura Acasă, nestânjenita, Fără pretenții, Fără reproșuri. Ce-o veni, o veni! Asculta! Bate la ușă, Inima-ți bate, Iti chiuie! Te simți în ceruri, Amețita, Dezrobita, Dezlănțuita... Fericită. *** În amintirea părinților mei,Salomeea și av.David (Dădu) Rosenkranz. Pentru fiii mei,David-Robert și Alexander -Tamir Herscovici Referință Bibliografica: IUBESTE-TI APROAPELE / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1672, Anul V, 30 iulie 2015
IUBESTE-TI APROAPELE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379918_a_381247]
-
dorești; cu sufletul la gură, să tânjești, să te bucuri de ea. Acum ești singură acasă, nestânjenită, fără pretenții, fără reproșuri. Ce-o veni, o veni! Ascultă! Bate la ușă! Inima-ți bate, îți chiuie! Te simți în ceruri, amețită, dezrobită, dezlănțuită... fericită. TE-AI DUS... ( Scris în ebraică la moartea prietenei mele, Tikva Levi-Haim, la 14 februarie 2013) Vestea m-a pălit ca trăsnetul pe- o zi cu soare! În casă m-am învârtit ore-ntregi. Să șed n-am
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
dorești; Cu sufletul la gură, să tânjești, Să te bucuri de ea. Acum ești singura acasă, Nestânjenita, fără pretenții, Fără reproșuri. Ce-o veni, o veni! Asculta ! Bate la ușă, Inima-ți bate , iti chiuie, Te simți în ceruri, Amețita, Dezrobita, Dezlănțuita, Fericită. **** COEUR EN LIESSE Des voix célestes Doucement te bercent. Monologue triste, Monologue gai... Monologuer, Réciter, jouer... Rien ne te presse, Rien ne te stresse. Soudain, tu es une autre. C'est țoi la Dame Qui danse le twist
TE LEAGĂNĂ DOMOL -(PATRU VERSIUNI: ROMÂNĂ,FRANCEZĂ,ITALIANĂ,EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373067_a_374396]
-
micul dejun și cafeaua fierbinte. Tolănita pe canapea, am mâncat câteva fursecuri cu stafide, învăluita de ritmul muzicii, izolată de orice concept legat de viața cotidiană. Mă acaparase muzică, a cărei voluptate îmi stârnea un sentiment de bucurie, simțindu-mă dezrobita de tot ceea ce mă întristase în ultima perioadă, mă aflam ... Citește mai mult Capitolul 3M-am trezit sâmbătă devreme, dar bine dispusă și plină de energie. Adormisem cu capul plin de gânduri și istovita de amintirea despărțirii de Ovidiu.Simțeam nevoia
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
micul dejun și cafeaua fierbinte. Tolănita pe canapea, am mâncat câteva fursecuri cu stafide, învăluita de ritmul muzicii, izolată de orice concept legat de viață cotidiană.Mă acaparase muzică, a cărei voluptate îmi stârnea un sentiment de bucurie, simțindu-mă dezrobita de tot ceea ce mă întristase în ultima perioadă, mă aflam ... VII. WEEKEND GRATIS - ROMÂN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2, de Dorina Georgescu, publicat în Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017. Capitolul 2 Trecuse de miezul nopții însă nu puteam
DORINA GEORGESCU [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
imbold spre faptă. Către cel Nepieritor se înalță acela ce învins nu e de vreo greșeală oarecare, și liber de frămîntări și de orgoliu, orice plăcere el disprețuiește; acela, în sine însuși cugetînd mereu, poftele și le înfrînează, de patimi dezrobit, de bucurie și de opusa ei durere [313]. ... Cel ce a lui minte de toate și-o desprinde, stăpîn peste-al său ătman [314] căci patimile el lăsînd în renunțare țelul suprem atinge, care de orice faptă îl dezleagă. De la
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și cantoniști s-au încheiat contracte. Din numărul de șapte contracte relative la ținutul Neamț, păstrate la Arhivele Statului din Iași, două contracte au fost încheiate cu doi țărani birnici, un contract cu un însurățel, un contract cu un țigan dezrobit, două contracte cu doi ruptași și unul cu un patentar. Aceștia și-au luat obligația de a păzi linia telegrafică pe o anumită întindere, să repare eventualele stricăciuni și să asculte de epistați. Contractele au fost încheiate pe o perioadă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fabrici. La una din cele mai mari manufacturi din Moldova, zalhanaua de la Huși, era angajat în 1849 „un mare număr de oameni săraci... și toată ceelantă sărăcime”. În întreprinderile mecanice erau utilizați îndeosebi în munci auxiliare argați (velnițe, mori), țigani dezrobiți ș.a. O importantă sursă de recrutare a forței de muncă în industrie o constituia satul, din care emigrau către orașe numeroșii țărani deposedați de loturile de pământ sau ruinați. Un element caracteristic în ceea ce privește proveniența lucrătorilor din industria moldovenească îl constituia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
suflet fost-a-nfricoșat De-ale lui Enitharmon țipete, de zvîrcolirea ei, dar ochii lui să vadă nu puteau 320 Pricína cruntei sale suferințe, căci ea zăcea, al morții chip, Aprig mișcata de fioruri pînă ce umbra-i fost-a dezrobita, apoi fugi-n Delir în jurul Elementelor de sus, de furie înnebunita. Ea205 aruncắ în aer Porțile inimii lui Enitharmon cu Bubuit înfricoșător, Și-acum era cu neputința să fie-nchise iar vreodată; țîțînile de aur fost-au smulse, 325 Și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pentru constituirea primului "roi". Gruparea a cuprins inițial circa 30 de persoane, deș( (n concepția de bază a lui Fourier primul roi trebuia să numere aproximativ 300 de indivizi. (n componență au ajuns să intre ș( țiganii de pe moșie, acum dezrobiți. De asemenea, deși Fourier (ndemna ca (n componența primului roi să nu intre copii mici, pentru a nu greva dezvoltarea gospodăriei prin dispersarea eforturilor celorlalți, la Scăieni copiii au fost prezenți (ncă de la (nceput. Ideile pe care se sprijineau inițiatorii
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și reactivate de Platon țin de fabulație; necumpătarea pe pământ nu se plătește cu o reincarnare într-un animal
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
uneori cu accente argheziene (Rugăciune). În plan biografic, căsătoria, în 1939, cu avocata Ecaterina Burbea este urmată de mobilizarea în 1940 pe frontul de Răsărit. Întors la București, publică în 1941 Ard malurile Nistrului. Mare reportaj de război din teritoriile dezrobite. Cartea, prefațată de Tudor Arghezi și retipărită în patru ediții până în 1942, a fost urmată de alte două culegeri de reportaje, Am luptat în Crimeea și Cu submarinul la asediul Sevastopolului (1942), multe dintre texte fiind apărute inițial în „Informația
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
marcat de „sacra demnitate a celui surghiunit, care apără prin creație spiritualitatea românească”. SCRIERI: Viața de toate zilele a poetului, București, 1937; Armand Călinescu, București, 1940; Caligrafie pe zăpadă, București, 1940; Ard malurile Nistrului. Mare reportaj de război din teritoriile dezrobite, pref. Tudor Arghezi, București, 1941; ed. București, 1993; Am luptat în Crimeea, București, 1942; Ceasul de rugăciune, București, 1942; Cu submarinul la asediul Sevastopolului, București, 1942; Ultima oră, București, 1943; La Vingt-cinquième heure, tr. Monique Saint-Côme [Monica Lovinescu], pref. Gabriel
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
1922), În grădina lui Naș Mușat (1926), Nopți de Moldova (1926), Domnul președinte... (1928), de memorialistică - Cohortele morții (1930), Pe drumuri de țară... (1930), Pe urma vijeliei (1931), Omul care tace... (1935), Drumuri... (1938), Amintiri cu învățători (1943), Cutreierând Basarabia dezrobită (1943) sau romanele Biserica năruită (1932), Mamina (1934), Romanul furnicei (1936), Întoarcerea lui Andrei Pătrașcu (1936), Tătunu (1937). Concomitent, L.-M. dă la iveală, pe lângă manuale și lucrări de jurisprudență, două volume de publicistică - Revoluția de mâine... (1925) și Cruce
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
1936]; Tătunu, București, [1937]; La apusul soarelui, București, 1938; Cruce și naționalism, București, [1938], Drumuri..., București, [1938]; Alte flori creștine, București, [1939]; Furnica, București, [1940]; Stând la foc..., București, [1941]; Fabule, București, [1942]; Amintiri cu învățători, București, [1943]; Cutreierând Basarabia dezrobită, f.l., 1943; Buga, îngr. Dora Mezdrea, pref. Liviu Franga, București, 2002. Antologii: Antologia Dobrogei, București, 1928 (în colaborare cu Apostol D. Culea). Traduceri: Eugène Fromentin, Dominique, București, 1922; Alphonse Daudet, Scrisori din moara mea, București, 1923, Din uimitoarele isprăvi ale
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
intangibile și idealul nostru nu va putea fi sfărâmat, pentru că nici o brazdă, nici un fir de iarbă nu va putea fi călcat de agresori, fiecare suflet românesc va sta strajă la hotarele României-Mari. Dreptatea este a noastră. Femeile române din provinciile dezrobite prezintă omagiile lor de recunoștință Ducesei Atholl pentru cuvântul rostit în Camera Comunelor, atrăgând atenția guvernului și parlamentului britanic, asupra drepturilor României, care a luptat alături de aliați, drepturi ce trebuie să fie garantate și apărate. Întrunirea a luat sfârșit într-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Baiulescu - Brașov. D-na Ortansa Satmary, președintă, aduce omagii M.S. Regelui, atât în numele „Asociației”, cât și a „Institutului Cultural Feminin”, pe care îl prezidează, arată ce a făcut în trecut femeia pentru neam și țară mai ales cele din provinciile dezrobite, care au păstrat vie făclia naționalismului. În viitor, țara noastră nu are decât de câștigat din colaborarea celor două sexe pentru binele obștesc. D-na Ella Negruzzi, președintă, aduce prinosul de recunoștință M.S. Regelui și mulțumește și tuturor colaboratoarelor „Asociației
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]