55 matches
-
ci și spectacol al poeziei. Deloc singur printre poeți, ci într-o companie de ținută, de la Ana Blandiana la Ileana Mălăncioiu, de la Marin Sorescu la Cezar Baltag, Nichita Stănescu și-a impus un anume sens al rostirii și iubirii, a „dezrobit” limba română, dându-i libertăți neîngăduite vreodată. Poezia lui Nichita Stănescu și-a pus decisiv amprenta pe evoluția poeziei române contemporane. Fără el, cu siguranță, s-ar fi scris altfel poezia în limba română, în această patrie de cuvinte.” Aceste
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
dorești; cu sufletul la gură, să tânjești, să te bucuri de ea. Acum ești singură acasă, nestânjenită, fără pretenții, fără reproșuri. Ce-o veni, o veni! Ascultă! Bate la ușă! Inima-ți bate, îți chiuie! Te simți în ceruri, amețită, dezrobită, dezlănțuită... fericită. TE-AI DUS... ( Scris în ebraică la moartea prietenei mele, Tikva Levi-Haim, la 14 februarie 2013) Vestea m-a pălit ca trăsnetul pe- o zi cu soare! În casă m-am învârtit ore-ntregi. Să șed n-am
PE URMELE BARDULUI NECONSOLAT (POEME) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1424690909.html [Corola-blog/BlogPost/372893_a_374222]
-
dorești; Cu sufletul la gură, să tânjești, Să te bucuri de ea. Acum ești singura acasă, Nestânjenita, fără pretenții, Fără reproșuri. Ce-o veni, o veni! Asculta ! Bate la ușă, Inima-ți bate , iti chiuie, Te simți în ceruri, Amețita, Dezrobita, Dezlănțuita, Fericită. **** COEUR EN LIESSE Des voix célestes Doucement te bercent. Monologue triste, Monologue gai... Monologuer, Réciter, jouer... Rien ne te presse, Rien ne te stresse. Soudain, tu es une autre. C'est țoi la Dame Qui danse le twist
TE LEAGĂNĂ DOMOL -(PATRU VERSIUNI: ROMÂNĂ,FRANCEZĂ,ITALIANĂ,EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1442361046.html [Corola-blog/BlogPost/373067_a_374396]
-
cea mai multă Copacii nu cresc, păsări nu mai cântă Intrat-au cândva tineri pe astă poartă Lăsând lumii afară gloria deșartă Mitinguri, lozinci, preamăriri, ovații Pentru ”călăuzitorii” încercatei nații. Întreaga elită cu minte strălucită Ce dorea să aibă patria dezrobită, Morala sfântă, moștenită din străbuni Cutume, ritualuri, ca la noi la români. Bărbați cugetători, aproape ca sfinții, Cum îi invățase dascălii, părinții. Înhățați cu toții pentru îndrăzneala Că și-au iubit neamul, au proslăvit țara. Nu credeam să-nvăț a trăi
VALEA PIERSICILOR- JILAVA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1496383950.html [Corola-blog/BlogPost/370551_a_371880]
-
dorești; Cu sufletul la gură, Să tânjești, Să te bucuri de ea. * Acum ești singura Acasă, nestânjenita, Fără pretenții, Fără reproșuri. Ce-o veni, o veni! Asculta! Bate la ușă, Inima-ți bate, Iti chiuie! Te simți în ceruri, Amețita, Dezrobita, Dezlănțuita... Fericită. *** În amintirea părinților mei,Salomeea și av.David (Dădu) Rosenkranz. Pentru fiii mei,David-Robert și Alexander -Tamir Herscovici Referință Bibliografica: IUBESTE-TI APROAPELE / Adina Rosenkranz Herscovici : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1672, Anul V, 30 iulie 2015
IUBESTE-TI APROAPELE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1438265128.html [Corola-blog/BlogPost/379918_a_381247]
-
micul dejun și cafeaua fierbinte. Tolănita pe canapea, am mâncat câteva fursecuri cu stafide, învăluita de ritmul muzicii, izolată de orice concept legat de viața cotidiană. Mă acaparase muzică, a cărei voluptate îmi stârnea un sentiment de bucurie, simțindu-mă dezrobita de tot ceea ce mă întristase în ultima perioadă, mă aflam ... Citește mai mult Capitolul 3M-am trezit sâmbătă devreme, dar bine dispusă și plină de energie. Adormisem cu capul plin de gânduri și istovita de amintirea despărțirii de Ovidiu.Simțeam nevoia
DORINA GEORGESCU by http://confluente.ro/articole/dorina_georgescu/canal [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
micul dejun și cafeaua fierbinte. Tolănita pe canapea, am mâncat câteva fursecuri cu stafide, învăluita de ritmul muzicii, izolată de orice concept legat de viață cotidiană.Mă acaparase muzică, a cărei voluptate îmi stârnea un sentiment de bucurie, simțindu-mă dezrobita de tot ceea ce mă întristase în ultima perioadă, mă aflam ... VII. WEEKEND GRATIS - ROMÂN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2, de Dorina Georgescu, publicat în Ediția nr. 2213 din 21 ianuarie 2017. Capitolul 2 Trecuse de miezul nopții însă nu puteam
DORINA GEORGESCU by http://confluente.ro/articole/dorina_georgescu/canal [Corola-blog/BlogPost/371672_a_373001]
-
Noi, comuniștii, nu cunoaștem jale : Proptim largi umeri, toți- rostim PARTID- Cad munți de fier, căi dalbe se deschid.// Azi când ne creștia fi a tot stăpâni, Bem crezul tău că flacără-n plămâni. Turnând nădejde, dragoste, mândrie, În munca dezrobita pe vecie Căci omul nou nu-idornic doar de spor : I-ai prins aripi și-i sufli vânt de zbor, Și-și cere liber largul pământesc Căci aripile cresc și cres li cresc...” Într-o luptă acerbă cu marele poet Tudor
A.TOMA- SAU CUM A PĂTRUNS PROLETCULTISMUL ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Atoma_sau_cum_a_patruns_pro_ion_ionescu_bucovu_1394351159.html [Corola-blog/BlogPost/353674_a_355003]
-
Bărbătești Sate: Bodești, Bărzești, Bărbătești, Negrulești Comuna Bune��ti Sate: Bunești, Coasta Mare, Firești, Râpănești, Teiușu, Titireci Comuna Cernișoara Sate: Armășești, Cernișoara, Groși, Modoia, Mădulari, Obârșia, Sărsănești Comuna Costești Sate: Costești, Bistrița, Pietreni, Văratici Comuna Frâncești Sate: Frâncești, Băluțoaia, Coșani, Dezrobiți, Genuneni, Moșteni, Mănăilești, Surpatele, Viișoara Comuna Mateești Sate: Mateești, Greci, Turcești Comuna Măldărești Sate: Măldărești, Măldăreștii de Jos, Roșcoveni, Telechești Comuna Oteșani Sate: Oteșani, Bogdănești, Cucești, Cârstănești, Sub Deal Comuna Păușești Sate: Păușești, Baroanele, Buzdugan, Cernelele, Păușești-Otăsău, Șerbănești, Șolicești, Văleni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,69%). Pentru 2,66% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Dezrobiți, Mănăstirea Cașin, Suseni și Lupeni, având în total 2509 locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 29 de elevi înființată în 1865, o fabrică de petrol și o biserică (fosta biserică a mănăstirii Cașin), cel mai mare proprietar de
Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300683_a_302012]
-
mănăstirii Cașin), cel mai mare proprietar de terenuri fiind statul român. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 3458 de locuitori în satele Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Cârjău, Pârvulești și Suseni. Legea administrației din 1931 consemnează satele: Dezrobiții Mănăstirea Cașin, Ferăstrău, Haloș, Lupeștii Cârjeu, Pârvulești și Suseni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, s-au desființat satele Ferăstrău și Haloș, comasate
Comuna Mănăstirea Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300683_a_302012]
-
a numit Lipovu Ungureni, în prezent, alias Satul Vechi. Cei ce s-au orientat pentru această poziție au fost românii de prin satele învecinate, cu precădere dinspre sud, ciobanii din zona Vaideeni - Novaci (așa zișii ciobani „ungureni”), dar și țigani dezrobiți. În anul 1857 a fost edificată clădirea bisericii ortodoxe, in prezent monument istoric, cu hramul „Sf. Mucenic Dimitrie și Arhanghel Ștefan”. În urma reformei agrare din anul 1864 au fost împroprietăriți 202 familii cu suprafața de 498 ha. În războiul de
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
martir pentru credința ploii, a pământului și a iubirii de omenire, nu și de oameni -, pios voi săruta! Sfințească-se umbra și gloria, mărirea ta! Veniți, veniți de luați de la mine scutecele Domnului Înmiresmate: nuci, roșcove, acadele și mere - pelinci dezrobite de vremea iernării. Lumânări de-ntuneric vor arde În mine, felinare de purpură-n pârg de crăiasă! În sobă voi arde biciușca trădării, pe blană de urs tinerețe voi soarbe! Pe o rază de soare, pe o noapte de lună
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
unor revolte în spatele forțelor principale, ca diversiune militară . După plecarea escadrei spre Grecia, împărăteasa a început să se gândească la planuri mai complicate. În manifestul imperial din 19 ianuarie 1769 se afirma că monarhia rusă dorește să vadă popoarele creștine dezrobite, bucurându-se de toate drepturile moștenite de la strămoși, sub protecția rusă. În scrisoarea din 29 ianuarie 1769 se sublinia că împărăteasa este dornică să ducă lupta pentru dezrobirea tuturor teritoriilor locuite de grecii ortodocși, atât din Grecia continentală, cât și
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
Sevastian își construiește casă, se căsătorește și are un copil pe care îl numește Ion. Acesta ulterior își ia numele de Ion Diaconu. Tot pe la acea vreme în zona s-a stabilit și familia Carază(familie care provenea din țigani dezrobiți) și care a intrat în conflict cu Ion Diaconu. O altă familie veche stabilită în acest sat pe la 1870, este și cea cu numele de Țifui. Acest Ion Diaconu are o fată pe nume Maria pe care o căsătorește cu
Frumosu, Neamț () [Corola-website/Science/301633_a_302962]
-
se află în satul Dezrobiți, comuna Frâncești, județul Vâlcea. Biserica, construită în incinta Mănăstirii Dintr-un Lemn este declarată monument istoric cu , cu denumirea Biserica "Nașterea Maicii Domnului". Este înregistrată în Repertoriul Arheologic Național cu codul Biserica de zid a fost zidită ”de isnoavă de
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]
-
Biserica de lemn de la Mănăstirea Dintr-un lemn, sat Dezrobiți, comuna Frâncești, județul Vâlcea, a fost construită în secolul XVI. Are hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Biserica, aflată în Mănăstirea Dintr-un Lemn, este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Mănăstirea Dintr-un Lemn este situată la
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și reactivate de Platon țin de fabulație; necumpătarea pe pământ nu se plătește cu o reincarnare într-un animal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și reactivate de Platon țin de fabulație; necumpătarea pe pământ nu se plătește cu o reincarnare într-un animal
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
angoasă și teroare. Aceste temeri și cutremurări furnizează o umanitate maleabilă, sperioasă, ușor de condus. Alienată, desigur, dar docilă, disponibilă pentru ascultare, supunere și renunțare la sine. Epicur nu vrea astfel de oameni: el îi vrea autonomi, vindecați de superstiții, dezrobiți. Moartea nu e ceva de care să te temi. Metempsihozele și metensomatozele, aceste vechituri orientale aduse pe meleagurile grecești de Pitagora și reactivate de Platon țin de fabulație; necumpătarea pe pământ nu se plătește cu reîncarnarea într-un animal demn
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
al unui singur cartier din Iași. Avea trei fii, Gheorghe, Ioan și Vasile, toți cunoscuți cu apelativul Scripcariul, care călcau pe urmele bătrânului. Adunaseră sume considerabile odată ce În 1845 se răscumpărau din robie, conform „Condicii de Prescrierea birnicilor și a dezrobiților țigani din orașul Eși” (6 iulie 1845). Dacă imaginea devenită clasică, tabloul lui Iosif Iser (fig. nr. 3) după un desen de epocă, nil prezintă pe Barbu Lăutarul cântând la cobză, nici În această privință lucrurile nu sunt clare. Un
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de popă, de negustori sau meșteșugari - și se recrutează în cele câteva universități existente. Cel mai de seamă reprezentant este Nikolai Cernisevski care, încă din vara anului 1861, cere, pe un ton agresiv ce incită la răsculare, pământul pentru țăranii dezrobiți, convocarea unei Adunări constituante și votarea unei constituții. Condamnat în 1862 la deportare pentru că înființase o societate secretă, Pământ și Libertate, scrie în închisoare un roman politic și utopic - Ce-i de făcut? - în care definește ce este acela un
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1922), În grădina lui Naș Mușat (1926), Nopți de Moldova (1926), Domnul președinte... (1928), de memorialistică - Cohortele morții (1930), Pe drumuri de țară... (1930), Pe urma vijeliei (1931), Omul care tace... (1935), Drumuri... (1938), Amintiri cu învățători (1943), Cutreierând Basarabia dezrobită (1943) sau romanele Biserica năruită (1932), Mamina (1934), Romanul furnicei (1936), Întoarcerea lui Andrei Pătrașcu (1936), Tătunu (1937). Concomitent, L.-M. dă la iveală, pe lângă manuale și lucrări de jurisprudență, două volume de publicistică - Revoluția de mâine... (1925) și Cruce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
1936]; Tătunu, București, [1937]; La apusul soarelui, București, 1938; Cruce și naționalism, București, [1938], Drumuri..., București, [1938]; Alte flori creștine, București, [1939]; Furnica, București, [1940]; Stând la foc..., București, [1941]; Fabule, București, [1942]; Amintiri cu învățători, București, [1943]; Cutreierând Basarabia dezrobită, f.l., 1943; Buga, îngr. Dora Mezdrea, pref. Liviu Franga, București, 2002. Antologii: Antologia Dobrogei, București, 1928 (în colaborare cu Apostol D. Culea). Traduceri: Eugène Fromentin, Dominique, București, 1922; Alphonse Daudet, Scrisori din moara mea, București, 1923, Din uimitoarele isprăvi ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
erau încadrați tot ca partizani. Comuna Hudești și-a dat tributul de sânge în această încleștare odioasă și a pierdut peste 160 de bărbați tineri a căror oase au rămas pentru totdeauna în stepele înghețate ale Rusiei, în pământul Transilvaniei dezrobite a doua oară, în pusta ungară ori în Munții Tatra din Cehoslovacia sau în Austria. Veteranii povesteau că nu a fost familie din comuna Hudești care să nu fi dat frontului un fiu în Est sau în Vest, una din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]