131 matches
-
preaduhovnicească tratare a temei li s-ar părea tendențioasă, eseistul răspunde la întrebarea "cînd avem nevoie de poezie" apelînd la cîteva propoziții ale lui Cioran, interesant consubstanțiale cu constatarea religioasă a vidării cuvintelor de sens, a plutirii lor pe valul dezumanizant al indiferenței. "Tăcerea spiritului" e la fel de apăsătoare, indiferent de unghiul din care o înregistrăm, cel al pietății ori al experienței estetice, cu miza ei declarată sau numai tacită de spiritualitate. Avem nevoie de poezie, scrie Cioran, "cînd, singuri în noianul
Un poet despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14197_a_15522]
-
dau viață scenica unei lumi alienate și alienante, în care pasul de la incertitudinea difuza, apoi din ce in ce mai grea (lespede de piatră de greutatea Everestului, desi misterioasă, incredibilă, stropita cu vermorelul vagului), pasul spre frică dezarmanta, spre spaimă galactica și angoasa devastatoare, dezumanizanta, să fie la fel de urieșesc și strivitor că acela al turmei de rinoceri care iau în stăpânire totul, demolează nu doar zidurile instituțiilor/ edificiilor intrate în tradiție, ci întregul sistem de valori clădit de omenire de-a lungul mileniilor. În prima
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
și dat titlul volumului colectiv din 1984, cel din De-a wați ascunselea sau Adio.La Galați și Autodafe, în exemplificările postmodernismului românesc) și un Iaru (aproape) necunoscut, diferit de colegii săi de generație, care păstrează un ce tragic și dezumanizant în spatele jocului lumii și a faldurilor limbajului. Poezia lui este considerată poezie a concretului, a cotidianului, dar e un concret care se definește "la cea mai înaltă ficțiune", ca "high fidelity" în același timp. E un real coroziv care cuprinde
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/14274_a_15599]
-
capo". Comunismul e înfruntat direct, prin portretizarea a însuși monstrului sau sacru, a lui Lenin, pe care autorul Porții negre nu numai că l-a zărit, dar și l-a radiografiat moralmente, cu o mare dexteritate, pe fundalul sistemului său dezumanizant, perfect intuit: "La Zürich, unde am stat patru zile, trăiește într-o cameră la un etaj înalt, un oarecare Ulianov. Mi l-a arătat cu spaimă un rus, într-o băcănie de cartier. ăE cel mai ursuz și cel mai
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
a concretului natural, de perfecționare întru duh, de atingere a grației divine. Tereza de Avila e pe aproape, cu opera sa intitulată Camino de perfeccion. Să remarcăm, în final, că în campania pe care Irina Mavrodin o poartă împotriva golului dezumanizant, d-sa manifestă o stranie reticență, o sfială, ca și cum ar fi fascinată de abisul pe care se silește a-l anihila. O cvasipermanentă inhibiție se vădește în discursul poetei, începînd cu lexicul simplu, surprinzător de simplu în raport cu cel opulent și
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
de bătrînul anticar, din amara perspectivă a experienței, într-o lumină descurajantă: independent de efectul măsurabil asupra marii istorii, aceste atitudini eroice compromit ireparabil ființa intimă. Masculinul e, pînă la capăt(ul vieții), intransigent: pentru a ne feri de eroismul dezumanizant, ne vom supune normelor și ne vom arăta aristocratic de sensibili în ratare. Un proiect existențial în linii mai fine nu e de imaginat... Profesorul Felix Munrau din Assisi pustiu, cealaltă povestire din micul volum, este împins de conștientizarea insuficienței
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
românești, peregrin întru regăsirea Adevărului Unic al sinelui. Într-o lume ternă, lipsită de orizont, într-un univers ostil, golit de repere valorice esențiale, ziaristul cândva celebru, asumându-și condiția de... boschetar, trăiește experiența dantescă... a Iadului pământean la parametri dezumanizanți, căci...„Diavolul s-a întins peste măsură, din pricini pe care nu le cunoaștem” - scrie Mihai Sin. - „Ar trebui create noi instituții, să apară noi forțe, care să reprezinte calea lui Dumnezeu. Dar iarăși: cine și cum anume, când omenirea
O carte pentru Nobel: „Ispita izbăvirii” de Mihai Sin [Corola-blog/BlogPost/92535_a_93827]
-
salvez, că tot nu știam: - Da-ți telefon, oameni buni, la 112, să vină poliția să-i confiște catârul, conform legii!... Prind curaj, îi confisc biciul și, cu tupeu, de am împins în mijlocul dezastrului, preiau conducerea acelui teatru de luptă, dezumanizant! Dau roată patrupedului să văd cât e de agonizat și mă așez pe vine în fața sa. Privesc și-l mângâi, și văd transpirația care-i cade peste ochi. Îl mângâi, zic ceva, așa ca să-mi recapăt suflul voinței, să scap
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93757_a_95049]
-
destin, taină pe care naratorul este chemat să o dezlege alegând între constante -pasiunea scrisului, vocația aventuroasă a cercetătorului, o atitudine etic-morală de esență creștină- și excepții - căderi în experiențe ambigui, mirajul unor împliniri exacerbat materiale, fascinația grotescului, a senzorialului dezumanizant. Iar “cheia” în măsură să confirme valabilitatea unei opțiuni învăluite încă în penumbra incertitudinii o reprezintă eufonia, citatul muzical, aura sonoră ce precede împlinirile majore ale psihicului, ale spiritului creativ al autorului. Exemple în acest sens sunt nenumărate întrucăt “muzicalitatea
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
Sunt singurul pentru care nu am făcut nimic. Furnicături. Raluca Al-Haddad Trecerea-petrecerea 11.25, rezonabil, hai că mă descurc, derulăm ciorapi, fixăm portjartier - check, scuipăm, netezim - check, acum pantofii, exemplari, minunați. Check. Check. Doamne, cine-o fi inventat torturile astea dezumanizante, o conspirație împotriva femeii, și cine m-o fi făcut să cred că mă pot mișca o noapte întreagă pe niște cuie de unșpe centimetri? Ar fi bine să levitez măcar vreo două ore. Hai că poți. Michael e un
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
care se amuză văzând calicimea târgului înghesuită la pomană. Peste tot, chipuri uscate: ochi împăienjeniți, expresii disperate. Multe muieri venite de la țară, speriate, buimăcite, având aerul că se-ntreabă ce caută acolo, ce se va întâmpla cu ele. Ceva jalnic, dezumanizant, ca expresia tâmpă și resemnată din ochii vitelor duse la tăiere. Nu mai credeau în nimic, nu se mai așteptau la nici un bine. Veniseră și așteptau, pentru că tot târgul alergase încoace și aștepta, dar nimeni nu știa și nu credea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de calchiere în alte limbi: fr. recharger mes batteries, it. ricaricare le batterie etc.). Întrucît încărcarea bateriilor vizează funcționarea, nu e de mirare că și verbul a funcționa este folosit cel puțin la fel de frecvent, cu referire la existența cotidiană. Banalitatea dezumanizantă e uneori autoironică, alteori pur și simplu clișeizată: "funcționez în parametrii normali numai dacă mă trezesc după 9" (blog.mostly-harmless.ro); "am păpat și funcționez iar la întreaga capacitate" (club.neogen.ro). Desigur, metaforele tehnice, analogiile mecanice sînt mai vechi
Omul-mașinărie și "bateriile sufletului" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9104_a_10429]
-
așa cădere în sine, vid exasperant și fioroasă umplere cu noroi cum am avut la spectacolul lui Mihai Măniuțiu cu Iubirea Fedrei, acea dihanie oribilă semnată de Sarah Kane! ș...ț Poate că pentru Sarah Kane și adepții desfigurărilor ei dezumanizante toată tragedia greacă se rezumă la pulsiunea erotică. La sînge, crimă, incest, nesațiu vulvar și cruzime falică. Nu-i poți convinge că orfismul bate freudismul. Dar de ce simte nevoia un arhitect baroc de fantasme în jubilativă desfoliere să etaleze măruntaiele
De la Măniuțiu la Preda by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9663_a_10988]
-
o voluptate incredibilă pentru forme și forme ale violenței primare, primitive, de joasă speță, în care își îneacă existența, relațiile, cuvîntul, condamnînd-o la orori și variate ipostaze ale agresiunii. "De-a mama și de-a tata", de-a urîtul și dezumanizantul, pătruns pînă în prăselele unui joc de puști din care inocența a fost dată afară. Emoționant este să și vezi un spectacol puternic pe acest text(mai puțin finalul, nu foarte izbutit nici în piesă, nici pe scenă). Regizorul Mihai
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
În seara asta pentru 2 ore»... și Îi refuzam...”. Pentru aceste persoane sumele În cauză nu Însemnau nici un sacrificiu, În schimbul lor ele pretinzând timpul și trupul fetelor - ambele sacre pentru orice ființă umană liberă. În numele supraviețuirii, multe tinere acceptă umilințe dezumanizante din partea celor care le „cumpără”, după cum povestește și Ariana: „.. .eram foarte speriată să ajung În gară. O prietenă de-a mea mi-a povestit că Într-o seară a venit peștele după bani și pentru că nici una nu făcuse câți trebuia
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
UNUI RENEGAT Astăzi îmi revăd secvențial trecutul încătușat în amintirile ce mă obsedează, cu demnitatea strecurată în vene, căci n-am semnat pactul cu diavolul, însoțit de un sentiment de nostalgie, îmbrăcat în haina aversiunii față de un mod de trai dezumanizant, bazat pe false principii de morală, etică și conviețuire. Șansele pe care le am pierdut de-a lungul timpului s-au întors ca un bumerang împotriva mea, afectându-mi performanțele intelectuale și încercările revanșarde la adresa unui sistem bolnav, inundat de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Tășnad, Chivu din Craiova și Caba din Oradea, fruntașii AGiști: Ardeleanu din București, Tătărușanu din Pașcani și Stelea din Pitești, pușcașii mitraliori: Rădășanu, Hampu și Mititiuc, soldații: Fiodor Florian, Ghereben Viorel, Stoian, Ghinici Laiu, Andarcău, ș.a. Nenumărate practici absurde și dezumanizante sau moștenit în armată din leat în leat: încheiatul copcii de la veston de către superiori cu tot cu pielea gâtului, dezechiparea, înainte de culcare și stingere, cît ardea un chibrit, curățarea sectorului la WC cu periuța de dinți personală, efectuarea de serviciu în schimbul doi
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
Gulag al lui Soljenițîn, adăugînd la descrierea Gulagului autohton o perspectivă speculativă și ironică, precum o examinare din interior a ororii politice și o condamnare a ei în stilistică pamfletară. Care este antidotul cel mai eficace al acestei spaime generalizate, dezumanizante? Nu poate fi decît luciditatea, care, fixînd fenomenele în parametrii lor reali, asigură funcționarea unei conștiințe veghetoare ca premisă a salvării: "Luciditatea, scria Sîrbu, fiind în același timp o stare, o valoare și o esență, e superioară cunoașterii (care duce
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9162_a_10487]
-
descurcat” să vadă și pe altul făcând la fel. Hoția a fost ridicată la rang de cinste. Se fura și în timpul comunismului dar nu atât de mult și în scop vădit de îmbogățire. În general, atunci se fura datorită sărăciei dezumanizante. Înainte legile erau respectate mai mult din cauza fricii față de sistem și partidul unic. După Revoluție, românul s-a eliberat de această teamă și a trecut la cealaltă extremă - la îndrăzneala de a face ceea ce dorește. S-ar impune o întrebare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fizic și sexual. (cifrele sunt din 1995; astăzi sunt mult mai mari). Realitățile sunt mult mai triste și grave decât ne putem imagina: „Lumea este divizată între cei care se bucură de belșug și cei care trăiesc într-o sărăcie dezumanizantă, în servitudine și nesiguranță economică. În timp ce directorii celor mai mari corporații, bancherii din domeniul investițiilor, speculanții financiari, atleții, celebritățile dau gata venituri anuale de mai multe milioane de dolari, aproximativ un milion din populația lumii se luptă în disperare să
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
plecării, într-un cenușiu și mai accentuat. Imaginea care îi stăruie înainte e aceea a cozii la alimente, la care românii se așază pregătiți ca pentru o luptă. Autorul însuși taxează respectivul spectacol drept „grotesc”. El este, în aceeași măsură, dezumanizant, dar, din nou, ferit de tezism de umorul negru în care Pora excelează. „Trei, patru, poate douăzeci de femei mai în vârstă, mici de statură, apropiate de ruralitate, purtau pe sub rochiile de stofă pantaloni de trening, introduși aceștia în anumite
Cronica unui eșec existențial by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/3548_a_4873]
-
prieteni comuni. În anii ’80 bănuiesc că era altfel, dar cum arăta acest altfel? Dan C. Mihăilescu: Dragă Daniel, una e când ești coleg de celulă, sau de cazarmă, cu cineva, împărțind ororile, paradoxurile sublimului domestic și revelațiile înduioșătoare sau dezumanizante ale recluziunii - și cu totul altfel arată realitatea, viața, odată ieșit pe poarta pușcăriei, a unității militare ș.a.m.d. Dacă succesul generează invidie, suferința naște solidarizare, mai ales la români, experți în ajutorul reciproc în caz de calamitate și
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
academic «literatura universului concentraționar» va fi constrâns să accepte în final că, față de suferințele bărbaților, feminitatea torturată e ceva cu mult mai degradant, mai greu de imaginat și suportat sufletește“. Limitările fizice și psihologice ale vieții în detenție, tortura abjectă, dezumanizantă, care vizează tocmai vulnerabilitatea feminină, cu aspectele sale deopotrivă fiziologice și emoționale, sufletești, mai traumatizantă decât violența fizică, fac din deținutele Lena Constante, Adriana Georgescu, Oana Orlea „o treime a feminității torturate“, victime care însă izbutesc să convertească suferința în
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
realității. Pentru că vorbea despre o Românie cu totul altfel decît cea preamărită oficial. Pentru că pleda pentru democrație. Pentru că informa despre mersul timpului, despre ce se întîmplă în lume, despre mișcările anticomuniste din țările comuniste. Pentru că susținea valoarea. Pentru că devoala regimul dezumanizant al lui Ceaușescu. Bezna, frigul, foametea, teroarea. Mugur Călinescu a vrut ca și ceilalți, tot mai mulți, să știe ce se spune la Radio Europa liberă. A vrut să se știe despre mișcările sindicale din Polonia, despre „Solidaritatea”. Conștiința unui
Elevul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3058_a_4383]
-
inchisoare tot datorită trădării lui Mircea, iar apoi prieteniei oferite de Lia. În final, descoperim că avem de-a face cu un dublu love story, unul concretizat, definit prin bucuria experienței trăite, Anca-Relu, celălalt amintind de tragediile antice, distrus prematur, dezumanizant, Lia-Florin. La fel ca în românele realiste, despre care Sthendal spunea că sunt că o oglindă ce reflectă în mod obiectiv starea de fapt, goana după lucrurile materiale îl determină pe Mircea, cel ce joacă rolul lui Iuda, să dea
CÂND DRAGOSTEA ŞI IERTAREA PLĂMĂDESC OAMENI VII, PURTÂND ÎN SUFLET NESFÂRŞITE COMORI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361538_a_362867]