129 matches
-
lăcomia corporatistă a celor bogați”. O altă soluție budistă la problemele sociale cauzate de sistem este meditația. Ea oferă posibilitatea creșterii stăpânirii de sine, a compasiunii și a altruismului. Menține sănătatea și tonusul necesare unei munci sociale solicitante și, deseori, dezumanizante. Mai concis, în ultimul timp asistăm la „creșterea centrelor de meditație pentru laici din Orient și Occident”. De ce? Pentru că „impli carea socială și compasiunea trebuie să meargă mână în mână cu stăpânirea de sine, meditația și înțelepciunea”. Capitolul XII Jainismul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și mai măreț decât orice ar fi putut imagina o gândire preștiințifică."60 Această situație a condus, ineluctabil, la desprinderea, la emanciparea gândirii individuale din schema riguroasă dar rigidă (în reprezentare) a lumii medievale, considerând-o sursa obscurantismului funest și dezumanizant al secolelor de nediferențiere a unei gândiri judicios științifice. Nu doar că s-a desprins de sub tutela viziunii religioase (și a bisericii), dar gândirea științifică, în virtutea unei obiectivități imperturbabile, a respins orice alte variante de reprezentare a lumii, a omului
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un "muzeu imaginar urban", care își găsește sursele în cele patru mari mituri americane epoca de aur, natura brută care trebuie domesticită, colonizarea Vestului și Tărâmul Făgăduinței dar reprezintă și ambivalența mitului Americii (care este atât Eldorado cât și contra-utopie dezumanizantă și mecanicizantă). Mitul său comportă două aspecte antagoniste și complementare: pierderea specificității în "nebuloasa memoriei culturale", dar și imaginea cu puternic efect de anamorfoză (cadre deformate, grotești, ale cartierelor), și pe lângă care tot restul SUA este o provincie. Din haosul
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
grupat într-un capitol distinct, a cărui lectură nu o recomandăm celor mai sensibili. Am conceput volumul în așa fel încât imaginea generală să nu fie afectată de omiterea acestui capitol. Pe de altă parte, date fiind ipostazele degradante și dezumanizante în care au fost puse victimele, am considerat de cuviință să nu le dezvăluim identitatea, din respect pentru suferința lor. Pentru a nu fi acuzați că inventăm episoade, am prezentat însă inițialele victimelor, precum și sursele informațiilor, ele putând fi verificate
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
duce pe unii la demență). Pe sub ochii cititorului trec anchetatori mai brutali sau mai „stilați”, așadar mai vicleni, directori și ofițeri politici cu porniri sadice, gardieni proști și răi, dar și unii omenoși, în stare să fraternizeze cu deținuții. Tratamentul dezumanizant e înfățișat sub multiple aspecte, de la percheziția corporală umilitoare, ce nu ocolește gesturile și cuvintele obscene, sau baia sub ciomegele gardienilor până la transportul în vagoane-dubă, congelate în timpul iernii și lipsite de aer și apă, sufocante, în verile cu arșiță cumplită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287573_a_288902]
-
pacientului, starea generală de sănătate, posibilitățile unității medicale de a administra efectiv și eficient un anumit tratament etc.; (c) concurența parametrilor medicali cu criteriile de ordin social, de genul rolului pacientului în familie sau în societate - criteriu considerat umilitor și dezumanizant, deși se admite că, în situația în care ar fi candidați pentru un transplant de rinichi, de exemplu, atât un pedofil încarcerat, cât și un profesor de liceu, cu siguranță nu pedofilul ar fi ales pentru respectiva intervenție chirurgicală. Varianta
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
arte, arhitectură ș.a. Acestea s-au produs în anii ’60. Ideile curriculare postmoderne s-au afirmat defazat, abia în anii ’80, mai întâi ca o revoltă împotriva „inginerizării”, „manipulării”, „unilateralizării” și „spolierii” procesului de formare umană prin curricula fragmentare, eficientiste, dezumanizante. Obsesia teoreticienilor postmoderni ai curriculumului o constituie integrarea tuturor trebuințelor și valorilor de formare a personalității umane ca „om total”, „homo humanus”. De aici derivă diversele încercări de a concepe curricula „holiste”, „multidisciplinare”, „transdisciplinare”, „integrale”, „plenare” etc. Doar acestea ar
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
gândea ca un filosof. I-a atacat vehement și pe Bobbitt, Charters și Snedden. Lui Bobbitt i-a reproșat că trivializează curriculumul; lui Charters i-a demonstrat că job analysis pe care o folosea în designul curricular era reducționistă și dezumanizantă; pe Snedden l-a acuzat chiar în legătură cu eficientismul exacerbat, determinat prin obiective economicizante, pragmatice, triviale. Dar Bode nu i-a iertat nici pe progresiviști. Ținta principală a fost Kilpatrick. După Bode, project method dezorientează elevii, lăsându-i fără nici un ghid
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu a putut fi realizată decât peste un deceniu și jumătate, de către teoreticianul canadian Robin Barrow (1984)18. Dar, la acea dată, aspirația către „știința unică” intrase deja în desuetudine din cauza atacurilor virulente ale postmoderniștilor împotriva raționalismului generalizant, universalist și dezumanizant. Evenimentul din 1965 a determinat comisia ASCD să-și schimbe radical poziția și strategiile. Ea a conchis că teoria curriculumului trebuie reconceptualizată, în sensul de abandonare a noțiunilor și principiilor eminamente pozitiviste și behavioriste. Până atunci ASCD rămăsese surdă la
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aplomb, de către Helen F. Robinson. Lucrarea ei Precedents and Promise in the Curriculum (1966) este nu numai o pledoarie pătimașă în favoarea „curriculumului concentrat pe persoană” (person-oriented curriculum), ci și un atac virulent împotriva „structurii școlare curente” (current school structure), considerată dezumanizantă. După ea, reconceptualizarea școlii și a curriculumului trebuie să fie focalizată într-o singură direcție: cultivarea autocunoașterii prin formarea umană completă 30. În 1967 s-a alăturat curentului reconceptualist Paul R. Klohr (Ohio State University). Klohr s-a îngrijit de
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educaționale” pentru trainingul din întreprinderi și pentru formarea profesională a diverselor categorii de lucrători. Obsesia tehnologiștilor este aceea a dirijării corecte și a controlului procesului instructiv în vederea atingerii rezultatelor scontate, prespecificate. După Eisner, tehnologismul este cea mai brutală și mai dezumanizantă dintre toate cele cinci viziuni curriculare. Subiectiviștii sunt obsedați de problema sinelui și a „autorealizării” (self-actualization). După ei, curriculumul trebuie să organizeze școala și școlarizarea ca „ambianță” și „contexte adecvate”, favorizante pentru dezvoltarea individuală liberă, pentru descoperirea de sine și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reprezintă, în esență, căderea din paradisul tinereții explozive în purgatoriul răcoros al surâsului sarcastic. Maturizare, asprire a instinctului ludic, domolire a fanteziei dictatoriale. Deja critica începe să vorbească despre „responsabilizarea” autorului, iar arsenalul villonesc și rimbaudian cedează locul etalării mecanismelor dezumanizante, într-o lume de manechine pe care o trage de sfori o energie nevăzută și etern frustrantă: „și-n piața unde plâng mașinării / și avioane cu dureri de uger / vinde-le tu veninul tău de înger / și aurora la măcelării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
inteligenței și a culturii, ci și a numărului anilor de detenție, Arcanu obișnuiește să își provoace interlocutorii prin intermediul filosofiei universale, interpretată dogmatic, intolerant, de pe poziții extrem naționaliste și ostentativ mistice. El deapănă și cele mai interesante amintiri, unele descriind condițiile dezumanizante din închisorile prin care trecuse. SCRIERI: Arcade, București, 1968; Aperçu sur le livre en Roumanie (în colaborare cu Ion Marinescu), București, 1968; Biblioteca copiilor noștri, București, 1969; Eseu asupra culturii, București, 1969; Invocația soarelui, București, 1971; Escale, București, 1974; Fereastra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
taie în bucăți si s-o împrăștie în cele patru vânturi. Ajută-mă, Doamne, să nu mă frâng lovind! Să nu alunec din mâna Ta!105. Acest "detaliu" biografic explică atitudinea pe care o dovedește scriitorul față de realitatea cutremurătoare și dezumanizantă a lagărelor, experiență pe care a înțeles-o ca pe o șansă de elevație spirituală. Din punct de vedere artistic, Soljenițîn a câștigat responsabilitatea și rostul actului de a scrie: "mi-am asumat destinul: să scriu numai pentru ca să nu se
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
adică vulnerabil, destinat să moară. În filmul lui Tarkovsky, Stalker, la un moment dat personajul principal spune : slăbiciunea, fragilitatea, înseamnă frăgezime și viață ; puterea, asprimea, înseamnă rigiditate și moarte. Eugen Ionescu a denunțat mereu, încă din tinerețe, cultul forței ca dezumanizant și a combătut ca stupidă și falsă teoria că totul în lume se decide numai prin raportul de forțe. În teoria aceasta nu cred decât imbecilii, impotenții morali, idolatrii, adoratorii minciunii. Exaltarea energiei și dominației, a pretinsei „vitalități”, nu duce
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
este o stare de nonsens. Persoana alienată se simte fără rost și, adesea, fără valoare. După Marxxe "„Marx,Karl", alienareaxe "„alienare" se datorează faptului că proletarul este înstrăinat de produsul muncii sale, că munca este resimțită ca ceva neplăcut și dezumanizant (deși „munca l-a creat pe om”, Engelsxe "„Engels,Friedrich"), faptului că proletarul este înstrăinat de ceilalți proletari care sunt tratați drept competitori, și nu drept aliați pentru interese comune, că este înstrăinat de naturăxe "„natură", din cauză că munca fizică este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
grupat într-un capitol distinct, a cărui lectură nu o recomandăm celor mai sensibili. Am conceput volumul în așa fel încât imaginea generală să nu fie afectată de omiterea acestui capitol. Pe de altă parte, date fiind ipostazele degradante și dezumanizante în care au fost puse victimele, am considerat de cuviință să nu le dezvăluim identitatea, din respect pentru suferința lor. Pentru a nu fi acuzați că inventăm episoade, am prezentat însă inițialele victimelor, precum și sursele informațiilor, ele putând fi verificate
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cu onoarea „reperată“. Vom înfrunta, extatic, neantul liberei cugetări. Moarte și demnitate În ultimii ani, tot mai multe organizații civice militează pentru dreptul fiecăruia de a și alege momen tul morții, atunci când o maladie incurabilă sau o suferință atroce devin dezumanizante și împovărătoare pentru cei din jur. În câteva țări, „moartea asistată“ a devenit legală. Un „expert“ binevoitor te trece profesionist dincolo, sub privirile duioase ale familiei. Cei care pledează pentru acest fel de a muri folosesc frecvent sintagma „moarte demnă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
descurcat” să vadă și pe altul făcând la fel. Hoția a fost ridicată la rang de cinste. Se fura și în timpul comunismului dar nu atât de mult și în scop vădit de îmbogățire. În general, atunci se fura datorită sărăciei dezumanizante. Înainte legile erau respectate mai mult din cauza fricii față de sistem și partidul unic. După Revoluție, românul s-a eliberat de această teamă și a trecut la cealaltă extremă - la îndrăzneala de a face ceea ce dorește. S-ar impune o întrebare
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
fizic și sexual. (cifrele sunt din 1995; astăzi sunt mult mai mari). Realitățile sunt mult mai triste și grave decât ne putem imagina: „Lumea este divizată între cei care se bucură de belșug și cei care trăiesc într-o sărăcie dezumanizantă, în servitudine și nesiguranță economică. În timp ce directorii celor mai mari corporații, bancherii din domeniul investițiilor, speculanții financiari, atleții, celebritățile dau gata venituri anuale de mai multe milioane de dolari, aproximativ un milion din populația lumii se luptă în disperare să
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și colaboratorii vorbesc despre o cultură a fricii și despre grupuri populaționale terorizate de frică. Toate acestea reprezintă o sursă continuă de stres, cu consecințe negative pentru starea de sănătate mintală. Grupele de refugiați sunt supuși la situații sociale degradante, dezumanizante, de violență și tortură. A. Jablensky descrie următoarele tipuri de tulburări psihice la persoanele refugiate: - marginalizarea rezultată din pierderea stimei și a încrederii în sine; - dificultăți socio-economice legate de sărăcie și de lipsa unui loc de muncă; - sănătate fizică precară
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adevăratele scopuri ale vieții noastre. Mai mult, unii au încercat să facă din ea o știință pozitivă și un mijloc de dominație a celorlalte sfere ale socialului, iar din activitatea economică un mijloc de atingere a celor mai obscure și dezumanizante interese. S-a făcut din ban un scop în sine și o unealtă de cumpărare a conștiințelor. Astfel, sfera monetară a devenit hipertrofiată și generatoare de destin. Noile tehnologii ne-au dus foarte mult în virtual, economia reală devenind o
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
care nu necesită automatizarea benzilor și care fac din ci un fel de aristocrație muncitorească, dar care nu reprezintă decît o fracțiune minoritară a personalului utilizat în marea industrie. Ei sînt cei care efectuează operațiunile cele mai grele și mai dezumanizante ale muncii din industrie, cei care suportă efectele demoralizatoare ale unui mediu în care s-au intensificat procedurile de supraveghere și de cronometrare care fac ca uzina să semene cu o "ocnă", iar lucrul pe bandă cu o formă modernă
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
cerințele instruirii programate. Ca un contraargument la aceste afirmații, se invocă Însă faptul că programa pentru mașina de Învățat este tot atât de personală ca și o carte, ca și un manual (J. Bruner). Acțiunea mașinii nu ar fi cu nimic mai dezumanizantă decât misiunea unui profesor care caută să impună o singură și aceeași programă unui număr de 30 de elevi (câți alcătuiesc o clasă), atât de diferiți unii de alții sub aspectul experienței dobândite. Dimpotrivă, se consideră (Patrick Suppes) că mașina
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
devoalează realități profun-de și extrem de dureroase. Modelul occidental pleacă de la premisa că resursele sunt insuficiente și că e necesară o competiție tot mai acerbă pentru ele între membrii societății, pentru satisfacerea necesităților sau a dorințelor lor tendențial nelimitate. Această competiție dezumanizantă ar fi motorul pro-gresului social. Cei mai apți și mai lipsiți de scrupule cîștigă; cei mai slabi și mai scrupuloși pierd și sunt marginalizați. Homo homini lupus. Dar lucrurile pot fi privite și altfel. Se poate considera, cu puțină smerenie
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]