129 matches
-
În seara asta pentru 2 ore»... și Îi refuzam...”. Pentru aceste persoane sumele În cauză nu Însemnau nici un sacrificiu, În schimbul lor ele pretinzând timpul și trupul fetelor - ambele sacre pentru orice ființă umană liberă. În numele supraviețuirii, multe tinere acceptă umilințe dezumanizante din partea celor care le „cumpără”, după cum povestește și Ariana: „.. .eram foarte speriată să ajung În gară. O prietenă de-a mea mi-a povestit că Într-o seară a venit peștele după bani și pentru că nici una nu făcuse câți trebuia
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
inclusiv recuperarea timidă a teatrului ionescian. O recuperare perversă, întrucît autorul „Fuchsiadei” urma să pună în umbră - ca precursor „optimist” și „constructiv”, victimă a societății burgheze - absurdul alienant din piesele dramaturgului franco-român (un absurd înțeles ca produs al Occidentului putred, dezumanizant, lipsit de ideal etc.). Valoarea sculpturii lui Brâncuși (elogiată deopotrivă de avangardiștii de la Contimporanul, Integral, unu și de spiritualiștii autohtoniști de la Gîndirea) fusese cu adevărat recunoscută în România abia la două decenii după impunerea ei în afară. În fine, atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
altele războaie? Faptul că unele se desfășoară cu respectarea unor reguli și, implicit, drepturi omenești, iar altele, nu. Trebuie observat Însă faptul că obișnuirea unora cu confruntările brutale, nonconformiste poate deschide apetitul acestora pentru acceptarea și chiar complacerea cu situațiile dezumanizante, de război. Μ În evoluția psihică a copilului avem, se știe, revelația cunoașterii a ceea ce Înseamnă constituirea treptată a atributelor psihologice ale ființei umane. Din ce moment putem spune că mica ființă Începe să semene tot mai mult omului propriu-zis
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să Înțelegem, de exemplu, de ce un savant care o viață Întreagă s-a dedicat celor mai nobile idei ale științei sau un ascet care a trăit numai prin valori morale și spirituale superioare și-au sfârșit viața În chinurile degradante, dezumanizante chiar ale unei suferințe canceroase prelungite sau ale unei demențe senile; nu ar fi meritat oare măcar astfel de oameni un sfârșit biologic decent, un sfârșit care să creeze iluzia că efortul de a-ți trăi viața Într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
viabile prin care ea se realizează, confirmînd încă o dată în C. Popa un autor viu și interesant. Paul Everac Transcrierea opiniilor Cenaclului de dramaturgie a Uniunii Scriitorilor DAN NASTA, actor-regizor: O comedie tragică vizînd condiția umană; o piesă a agresiunii dezumanizantă a socialului asupra individului; o piesă biconcentrică social-moral și politică... dar politicul trebuie estompat... ION ZAMFIRESCU, scriitor: Piesa este un semnal de alarmă asupra vieții la bloc în care nu mai avem personalitate și sîntem dezumanizați... Place piesa...; tabloul I
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
alta. Astfel, ei își duc dincolo întreaga memorie, întreaga experiență, și nu doar pe cea individuală. Poartă în ei tot ceea ce psihologia categoriilor morale în care se înscriu a acumulat în cursul istoriei. Traume și distorsiuni, și mai ales porniri dezumanizante. Uri, spaime, complexe atavice răbufnesc în expresii paradoxale, demențiale, desfigurând caractere, impunând conduitei multora manifestări de neînțeles. Prin răsturnările sociale au ieșit la suprafață exemplare umane deformate moral sau incapabile să își domine înclinații și veleități nocive, ca brutalitatea, cruzimea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
tensiune provocată de criza economică din jurul anului 1930, de către germanii KARL JASPERS (1883-1989) și MARTIN HEIDEGGER (1889-1976), de francezii GABRIEL MARCEL (1889-1973) și JEAN-PAUL SARTRE (1905-1980). În deceniile următoare, existențialismul s-a definit ca o filosofie neliniștită de unele consecințe dezumanizante ale progresului tehnic. În scrierea sa, Sein und Zeit (Ființă și timp, 1927), M. HEIDEGGER susține că ființa umană nu există în mod efectiv, ci devine ceea ce nu este, dar trebuie să fie. Esența existenței umane constă în năzuința de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tratează percepția ca un rezultat simplist al lucrurilor exterioare asupra trupului sau a celor care insistă pe tema autonomiei conștiinței. Ambii filosofi, deși situați în timpi diferiți și având coordonate diferite, sunt predispuși unui impuls umanist potrivit căruia tehnologia este dezumanizantă, iar „adevărata” experiență este cea nemediată, intențională și integră. Aceste atitudini sunt chestionabile în contextul hipertehnologizării contemporane, al realității virtuale, al teleprezenței și al noilor medii, în cadrul căruia experiența umană „fundamentală” a spațiului nu mai poate fi strict una nemijlocită
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
intervin salvator - dimpotrivă, mușamalizează totul. E posibil, e reprezentativ, e realist așa ceva în societatea noastră socialistă, tovarăși ? Da, răspunde sec și zgrunțuros filmul lui Iosif Demian și Petre Sălcudeanu. Ca și Reconsti‑ tuirea, O lacrimă de fată vorbește despre efectele dezumanizante pe care minciuna ideologică comunistă le poate avea la nivelul masei. Încă un film care merita interzis, mult mai mult decât fumistericul Glissando, de pildă. Concurs (1982) sau Băgarea în simboală Reluând structura scenaristică a Croazierei lui Daneliuc - un grup
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Întîrziere de replică, În fapt de comunicare. * „Înțeleg ca ignoranța să fie purtată ca o cruce, nu vînturată ca o secure.” (F. O’Connor) CÎnd, Într-adevăr, „ignoranța” nu este Însoțită de bun-simț, ci de tupeu, ea devine un factor dezumanizant. * „Poate fi oprită o judecată, dar efectul lor nu poate fi Împiedicat.” (J.W. Goethe) Îți poți cenzura, de exemplu, un proces de conștiință Început, dar nu poți radia motivele din care el s-a născut. * „Nu poți să plîngi
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
la fel de rea ca și instinctul necorectat de rațiune.” (S. Bütler) Îmbinarea dintre aceste două planuri sufletești alcătuiește, de fapt, omenescul. Separarea lor categorică așa cum o Întîlnim În unele situații psihopatologice - duce fie spre o existență aridă, excesiv de abstractizată (și implicit dezumanizantă), fie spre una afectivizată, dominată de afecte și de tendințe biologice primare. * „Leacul pentru orice durere este răbdarea.” (P. Syrus) Bineînțeles, nu numai pentru faptul că trecerea timpului atenuează durerea, ci și pentru că schimbă totodată semnificațiile noastre asupra evenimentelor trăite
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
neîncredere și de teamă, care ia locul unei colaborări sănătoase, în cadrul căreia ei ar putea să găsească în mod constant confortul și plăcerea muncii în echipă. De altfel, pentru Ch. André (2009), concurența, competiția au întotdeauna un aspect violent și dezumanizant. La rândul său, celebrul gânditor britanic B. Russell (f. ed.) susținea în cartea sa Educația și ordinea socială ideea potrivit căreia: "competiția nu e rea doar ca fapt educațional, dar și ca ideal de urmărit pentru un tânăr. Lumea are
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
versuri de Peto´´fi Sándor, Francisc Păcurariu transpune o baladă de François Villon și o poezie de Andreas Gryphius, Pimen Constantinescu o fabulă de I. A. Krâlov ș.a. Lui Giovanni Papini i se publică în traducere un studiu despre arta dezumanizantă, privitor la prăpastia dintre ultimele mode ale artei și sentimentele profunde ale omului. Articole de orientare religioasă vin din partea câtorva înalți prelați: Nicolae Bălan, Policarp Morușca, Nicolae Colan, Teodor Scoradeț, precum și de la mirenii Romul Grecu, Ștefan Cioroianu, A. Nanu, Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290521_a_291850]
-
semnificat trecerea de la o muncă care înainte de orice avea un sens, era unitară, era integrată în modul de viață al țăranului și era legată de valoare, de demnitate, la o muncă specifică întreprinderii. Aceasta din urmă era repetitivă, monotonă și dezumanizantă și supusă unui ritm străin față de ritmurile naturale ale muncii tradiționale a țăranului. Permanenta pendulare între sat (locuință) și locul de muncă plasat în afara acestuia, a dus la dezmembrarea comunității și deteriorarea unității acesteia. Comunitatea își pierde unitatea atunci când legăturile
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
semeață și solară, se întărește demnitatea umană, rezistența trupului și a spiritului, încrederea într-un viitor diferit. În fapt, Leonora Miano nu-și propune să dea o lecție de istorie, iar sintagma care definește acum acea neagră și dramatică aventură dezumanizantă nici nu apare în text, pentru că e irelevantă pentru protagoniști. Autoarea încearcă să surprindă clipa basculării unei lumi, privirea ei iscoditoare se strecoară în acest interstițiu în care universul familiar e cu brutalitate înlocuit de unul nou, despre care nimeni
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mare de respondenți (o treime) care nu au o definiție a durerii ceea ce semnifica nu doar lipsa de pregătire în acest domeniu, ci și lipsa de reflecție cu privire la acest subiect cu care se confruntă zilnic, într-o rutină insensibilă și dezumanizantă. Mulți respondenți consideră că durerea ține de starea psihică și deci nu intră în „obiectul muncii lor”. De aceea, ei consideră că exprimarea durerii, locul potrivit de exprimare a ei, este mai ales în cadrul familiei și între prieteni. Considerarea durerii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o abordare ce ține de portretizarea romilor ca fiind un grup criminal, ca și cum apartenența la un grup etnic presupune automat o predispoziție spre acte criminale. Modul În care este perceput romul (țiganul) În România contemporană ține de o imagine denigratoare, dezumanizantă, ce atrage permanent atenția asupra faptului că acest grup constituie o problemă de care societatea trebuie să se delimiteze. Întregii societăți românești Îi este „rușine” să recunoască existența imaginilor dezumanizante despre romi, preferând o abordare simplistă, În care se afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
romul (țiganul) În România contemporană ține de o imagine denigratoare, dezumanizantă, ce atrage permanent atenția asupra faptului că acest grup constituie o problemă de care societatea trebuie să se delimiteze. Întregii societăți românești Îi este „rușine” să recunoască existența imaginilor dezumanizante despre romi, preferând o abordare simplistă, În care se afirmă că romii nu sunt rău tratați În România, că li se oferă toate șansele de afirmare, Însă că ei nu doresc să se integreze În cadrul societății (de exemplu, li s-
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
statale și societale prin care se asigură o reprezentare echitabilă a intereselor fiecărui grup etnic din societate? Cât de mult se poate cere unui grup etnic să se schimbe, atâta vreme cât societatea majoritară are propriile blocaje, refuzând să renunțe la imaginile dezumanizante despre romi? Care sunt mecanismele administrative și juridice ale statului român ce ar putea să corespundă nevoilor reale ale cetățenilor din România, indiferent de apartenența etnică? Care este gradul de implementare a politicilor statale Într-un mod echitabil, care să
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
o activitate uman] imperativ], reflectând cele mai intime aspecte ale personalit]ții umane, și ipoteza c] sexul f]r] dragoste înjosește și, într-un final, altereaz] personalitatea uman]. Aceast] abordare este susținut] de tendința de a evita așa-zisele efecte dezumanizante ale sexului mecanic și promiscuu și de dorința de a promova sexul că cea mai intim] exprimare fizic] a ființei umane - un act demn de o atenție special] datorit] efectelor sale unice asupra integrit]ții noastre existențiale. Diferite modific]ri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viabile prin care ea se realizează, confirmînd încă o dată în C. Popa un autor viu și interesant. Paul Everac Transcrierea opiniilor Cenaclului de dramaturgie a Uniunii Scriitorilor DAN NASTA, actor-regizor: O comedie tragică vizînd condiția umană; o piesă a agresiunii dezumanizantă a socialului asupra individului; o piesă biconcentrică social-moral și politică... dar politicul trebuie estompat... ION ZAMFIRESCU, scriitor: Piesa este un semnal de alarmă asupra vieții la bloc în care nu mai avem personalitate și sîntem dezumanizați... Place piesa...; tabloul I
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
utili" atât timp cât muncesc, plătesc taxe, sporesc avuțiile ș.a.m.d. Ei devin "inutili" atunci când nu produc bani la un buget național. Oamenii sunt tratați precum "resturile" de la masa stăpânilor! Această mentalitate "a prins", pentru că oamenii se complac în funcția lor dezumanizantă de numere și de "resturi" ale căror drepturi fundamentale nu trebuie lăsate doar în legi și doar în teoria conservatoare a unui drept prost gândit. Legea nu este nici privilegiu, nici gestionare a ilegalismelor politicianiste! În privința celui de-al doilea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
gândire caracterizată prin "calcul matematic", prin "interese ermetice", prin rezultate, prin configurații "mai complicate" de cunoaștere-putere, printr-un progresism de tip totalitarist-corporatist. În această extensie modern- capitalistă, omul nu mai contează, ci doar funcționalitatea sa de obiect într-un sistem dezumanizant. Această metaforă politică ("sistem dezumanizant") ar fi bine să o înțelegem prin emergența ei contemporană. Avem o dezumanizare culturală, reflectată prin afacerizarea tuturor actelor culturale. Această afacerizare nu ar fi atât de antiumanistă dacă nu ar fi anticreativă (standardizarea și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
prin "interese ermetice", prin rezultate, prin configurații "mai complicate" de cunoaștere-putere, printr-un progresism de tip totalitarist-corporatist. În această extensie modern- capitalistă, omul nu mai contează, ci doar funcționalitatea sa de obiect într-un sistem dezumanizant. Această metaforă politică ("sistem dezumanizant") ar fi bine să o înțelegem prin emergența ei contemporană. Avem o dezumanizare culturală, reflectată prin afacerizarea tuturor actelor culturale. Această afacerizare nu ar fi atât de antiumanistă dacă nu ar fi anticreativă (standardizarea și șablonizarea de către edituri și de către
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
piață "liberă", în relațiile sale arbitrar formate. Compunerea celor trei forme de dezumanizare contemporană ne conduce spre o întrebare cardinală: unde este omul în această lume de profituri, poate și de succese? Evident că el nu poate fi în structurările dezumanizante de care se înconjoară, de falsele sale identificări social-politice. Totuși un mare anonim, un mod sublim și singular al unui om contemporan se află dincolo de cuvinte, dincolo de vreun decizional politic, dincolo de vreun normativ arbitrar, pus la cale de intelocrați. Există
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]