113 matches
-
a desăvîrșitei corectitudini autoscopice) pe un anume retuș mărturisit al datelor cunoscute, rod al impulsului idealizator al vîrstei, ea avea o natură maniheistă. Împărțea lumea învrăjbită, printr-o elementară manieră, în "buni" și "răi". Cei "răi" erau, indiscutabil, naziștii, "realmente dezumanizați, într-adevăr capabili de-a aduce la îndeplinire cele mai cumplite bestialități, nu numai cu sînge rece și cu conștiința sigură de sine a autoproclamatei lor superiorități "ariene", ci chiar și cu aceea de a-și fi îndeplinit în felul
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
români sunt într-o continuă goană după imagine, obsedați de-un singur lucru: propria îmbuibare. Cunosc destui reprezentanți ai lui zoon politikon care s-ar lăsa sfâșiați și de-un pitbull, numai s-ajungă pe pagina întâi a ziarelor. Complet dezumanizați, respingătoare bestii pe două picioare, majoritatea politicienilor români ar trebui puși în lesă alături de cele mai fioroase exemplare canine. Mobilizarea fără precedent întru stârpirea (sau măcar izolarea) câinilor ucigași dovedește că suntem un popor ce n-a ieșit încă din
O botniță pentru Pit-Bullă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15235_a_16560]
-
divorța, ea, deși îl iubește, are pe durata relației lor legături, inclusiv fizice, și cu alți bărbați) o frumoasă amăgire fără nici un viitor, așa cum este pentru mulți dintre români și nesfîrșita tranziție spre nicăieri. Popeye este o victimă a tranziției. Dezumanizat complet în nesfîrșita alergătură pentru o viață mai bună, obligat să coabiteze cu o soție pentru care nu (mai) simte nimic, el trăiește o angoasă perpetuă: „Nu mai cred în nimeni. E îngrozitor să nu mai crezi în cineva. Lumea
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
numitor comun. Privirea participativă, interioară este firul după care se compune întreaga sintaxă a eposului SF. Jocul auctorial propune ca efectele experiențelor insolite să trezească reflexe, sentimente, uimiri și atitudini profund omenești. în Noaptea pragurilor, saltul intelectiv ar produce privilegiați dezumanizați, privați de fascinația așteptării, a pragurilor dintre spații și timpuri. în linia complementarității, autorul propune personaje care coboară pe axa ontologicului, orbite de căutări, cărora participantul la insolit, străinul, îi reproșează: "nu-ți pasă că murim înăbușiți de propria-ți
Literatura SF by Gabriela Toma () [Corola-journal/Journalistic/10451_a_11776]
-
susține în mod eronat, o expresie a libertății de exprimare sau a drepturilor omului, ci o uriașă afacere în mâna unui grup de oameni influenți. Ea este o formă de încălcare a demnității umane prin reducerea femeii la un obiect dezumanizat al obsesiilor altora. Fără doar și poate, pornografia creează dependență pentru că simțirile trupului lesne strecoară în suflet cele ale lor și pe cât de ușor se strecoară, pe atât de greu vor ieși. Consider că acei consumatori de pornografie nu vor
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
parantezele unei tăceri obligatorii. Se urmărea astfel nu doar instaurarea unei amnezii colective, ci și tăierea rădăcinilor vieții spirituale. Cufundarea într-o beznă a conștiinței din care puteau fi modelați cu ușurință roboții orwellieni, purtînd funesta etichetă a "omului nou", dezumanizat. Cu mare optimism, Mircea Eliade întrezărea, totuși, zarea unei salvări: "Dar s-ar putea, totuși, ca această primejdie de moarte să se soldeze cu o extraordinară reacție spirituală, care să echivaleze cu instaurarea unui nou mod de a fi și
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
Tudor Popescu. Editorialistul e de părere că terorismul este o formă a totalitarismului. Indiferent de forma lui exterioară, afirmă Cristian Tudor Popescu, totalitarismul atacă direct fibra umanului. Omul totalitar, în forma sa paroxistică teroristul sinucigaș, trebuie să fie complet depersonalizat, dezumanizat, lipsit de instinctul familiei, al speciei, al vieții, un ins cu ochii albi și goi, fără amintiri și fără viitor, înger exterminator trimis de un Dumnezeu crud. Așa cum am bănuit, crimele din 11 septembrie nu sînt revendicate de nimeni, iar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
sătesc, lăcomindu-se după rostuiri rapide, arendînd crîșma de la răscrucea drumurilor de pustă. Negoțul, nepotrivit firii țărănești (pentru că cizmarul Ghiță e, în fond, un țăran), i-a alienat conștiința, i-a pervertit morala, aruncîndu-l într-o lume străină, cupidă și dezumanizată care îi va aduce pierzarea prezisă, de altfel, din capul locului de bătrîna soacră. Același deznodămînt îi va fi dat să-l cunoască și bătrînul Mărian (din O viață pierdută) care, amăgit de mirajul rostuirii bănești și-a părăsit locurile
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
ani și trei luni de la arestare, insignifianța acuzațiilor ce i se aduc, argumentînd, pe larg, nevinovăția lui. Dar tot ce suferise pînă atunci în anchetă (dăduse 250 de declarații, cele mai multe noaptea) erau floare la ureche. În septembrie 1952, un maniac dezumanizat, Șoltuțiu, preia conducerea anchetei, îndeaproape controlat și dirijat de consilierul sovietic Mihailov. În toamna lui 1952 acest cîinos și zelos Șoltuțiu întocmește un plan al anchetei care urmărea să dovedească faptul că Pătrășcanu, împreună cu banda sa contrarevoluționară, a făcut parte
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
cu titlul Prea tîrziu tot la Humanitas, în 1996. Autorul a mărturisit că a cunoscut direct acest univers scufundat, cînd, tînăr inginer geolog a fost trimis să lucreze în Valea Jiului. Prezentînd această "pictură de mediu", oameni care-și pierd mințile, dezumanizați și prizonieri în mină sau în universul adiacent ei, Răsvan Popescu a legat, ca și-n film, aceste portrete psihologice de cele care în timpul mineriadelor au dezlănțuit teroarea în București, în iunie 1990. S-a amintit de succesul filmului omonim
Nominalizări - Premiul "Giuseppe Acerbi" pentru literatura română by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/11871_a_13196]
-
tu nu faci nimic în acest sens, că societățile evoluate și droaia de fundații nu au dat de capăt unei probleme atât de simplu de rezolvat, începi să te întrebi dacă nu cumva suntem prizonieri pe un pământ disfuncțional și dezumanizat. Până și animalele sălbatice lasă ceea ce le prisosește pentru alte animale mai puțin agere decât ele, mai vin coioții după lei și vulturii după coioți, mai vin păsări, viermișori și musculițe, noi în schimb, aruncăm la gunoi ce este excedentar
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE VIII de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381735_a_383064]
-
retroactiv pentru sprijinul logistic acordat mișcării de rezistență anticomunistă “Haiducii Muscelului”, condusă de lt. colonelul martir Gheorghe Arsenescu. “Scheletul ambulant” ieșit din penitenciarul Pitești, chiar în perioada desfășurării monstruosului experiment al “Reeducării prin tortură”, devine un paria într-o societate dezumanizată, fiind urmărit informativ de Securitate și Miliție întreaga sa viață, dosarul său fiind închis abia la 6 luni după decesul survenit în 12 februarie 1965. În scurta sa viață (Izvoarele, 1923 - Izvoarele, 1950), studentul Traian Marinescu Geagu n-a pregetat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
duce? repetă ea alarmată. Nu te baza pe mine. N-am de gînd să mă urc În barca asta și să Încerc o aventură absurdă În largul mării... Oberlus se uită la ea cu o privire rece și nepăsătoare, absolut dezumanizată. - După cum Îți vei da seama, Începu el, n-am de gînd să las pe nimeni aici ca să le povestească celor care vor veni că mă aflu, lipsit de apărare, Într-o barcă și să vină după mine... Făcu o pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o, nu, nici vorbă, să-i reciclăm strigătele, urletul îndelung, acea ființă în agonie și țintuită de cuvinte? Nu-i decît un text". A trece opera din "proprietatea" autorului în cea a limbajului înseamnă a o ceda unui mecanism care, dezumanizat fiind, nu e, după cum precizează Roland Barthes, nici adevăr nici minciună. A avea a face cu o "eliberare" a conștiinței și sensibilității umane de povara unor responsabilități transferate prin delegație unei creații a creaturii care e motorul, celebrat pe un
Opinii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7406_a_8731]
-
odată cu venirea la putere a comunismului în România. Față de acest trecut descris cu duioșie în care exista o rază de speranță - de aici o primă posibilă interpretare a titlului Proiecte de trecut - prezentul sub dictatură se înfățișează ca un timp dezumanizat și dogmatic, marcat de imperative materialiste care își găsesc cea mai bună expresie în spațiul orașului. La oraș, oamenii își trăiesc existența sub semnul singurătății, neîncrederii, lașității și oboselii - acest ultim cuvânt se repetă în mod insistent în paginile cărții
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
pasională neîmplinită, crudă, necoaptă adică, dar poate simboliza și forța naturii, speranța că, în cele din urmă, copacul vieții va da roade. În schimb, movul reprezintă imponderabilul, diafanul, moliciunea și visarea, cel puțin așa simt eu. Poate fi simbolul lumii dezumanizate, în descompunere. Și câtă contradicție, ce forțe de respingere există între verde și mov. Nu-mi dau seama cum de le-a putut alătura cineva în pictură. Pentru asta a fost nevoie de curaj, determinism, încăpățânare și hotărâre. Ele emană
Böszörményi Zoltán - Trupul molatic al nopții by Ildikó Gábos-Foarță () [Corola-journal/Journalistic/6101_a_7426]
-
cum e aceea a sacrului, care păruseră inatacabile. Invazia mașinismului, care la începutul celuilalt secol fusese una din temele poeziei, revine ca motiv de reflecție în lirica de acum a Anei Blandiana, proiectându- ne obsesiv în lumea noastră tehnicizată și dezumanizată, amenințată cu atât mai grav cu cât procesul vizează până și teritoriile sacralității: „Ctitori purtându- și în brațe cu greu / Mănăstirile,/ Ca pe un capital convertibil / La change-office-ul vieții de apoi; / Călugări tineri/ Cu doctorate la Cambridge / Și odăjdii sărutate
Revenirea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5759_a_7084]
-
Evadarea imposibilă va desăvîrși noul eu și drumul spre ficțiune este evident. În singurătatea absolută, Lena Constante extrage din cutia neagră a evenimentelor acele amănunte care refac istoria unei femei ce și-a descoperit esența feminității și a unui popor dezumanizat. Evadarea tăcută arată metabolismul carceral dintr-o perspectivă unică în literatura noastră. Lecția unei pictorițe care a înțeles, din păcate, extrem, că întâlnirea cu absurdul poate fi depășită prin valorificarea lui artistică.
Una cosa mentale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3294_a_4619]
-
În cele din urmă, implicarea intensă, pe calea scrisului sau a intervențiilor publice, l-a impus ca incontestabil precursor și reprezentant al avangardismului spaniol. Dar, situându-se sub semnul iraționalismului noii arte, pe care Ortega y Gasset o califica drept „dezumanizată”, în celebrul său eseu Despre dezumanizarea artei, scriitorul spaniol menține totuși o legătură cu realitatea, și aceasta constituie o trăsătură specifică literaturii spaniole în general și ismelor spaniole în special, de la dadaism, la suprarealism, până la creaționism și ultraism. În opera
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
și el sedus de realitățile specific spaniole, de tradițiile „locale”, pe care în numeroasele texte din volume ca Nostalgias de Madrid, Caprichos, Piso bajo ș.a le contemplă cu o dragoste, o emoție și un entuziasm incompatibile cu dezideratul artei dezumanizate, purificate de orice referință la problemele și sentimentele omenești. Cu atât mai mult cu cât RAMÓN, împingând heterodoxia până la animism, dă viață lucrurilor. Tradiție realistă, localism pe de o parte și avangardism, universalism pe de alta, conviețuind în stil hispanic
„Un avangardist surâzător“ – Ramón Gómez de la Serna by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3329_a_4654]
-
Cristina Alexandrescu Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a lansat un atac fără precedent la adresa președintelui Traian Băsescu, pe care îl acuză că a folosit ”un procedeu folosit de mafioți, securiști, teroriști, de inși dezumanizați, coborâți la stadiul de bestie”. Redăm mai jos fragmente din editorialul scris luni de Cristian Tudor Popescu pe gandul.info: ”Cel mai mare rău pe care Traian Băsescu l-a făcut acestui popor, și așa buimac și convalescent moral de
CT Popescu, atac furibund la adresa lui Băsescu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/37253_a_38578]
-
pe furiș, copilul care nu-i era pe plac. Iar acum, lașitatea lui agresivă s-a manifestat la adresa unei femei și a familiei ei”. ”Să ataci membri ai familiei adversarului, e un procedeu folosit de mafioți, securiști, teroriști, de inși dezumanizați, coborâți la stadiul de bestie. Mi s-a părut întotdeauna josnicia maximă în politică și în presă”. Citește și: Președintele Băsescu o amenință pe Gabriela Firea
CT Popescu, atac furibund la adresa lui Băsescu by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/37253_a_38578]
-
de a aglutina frazele în paragrafe, paragrafele în capitole, și tot așa. Cartea îți dă senzația că oricât ai încerca să lărgești perspectiva sau dimpotrivă, să strângi cadrul, imaginea de ansamblu e aceeași - un tablou al unei societăți închise și dezumanizate, alcătuit din realități sordide, amănunte banale disecate la nesfârșit. Oricât ar încerca cititorul un soi de zoom închipuit, va avea dinaintea ochilor o lume dezolantă, lipsită de scopuri și de idealuri, în care în afară de o ploaie nesfârșită nu se petrece
Infernul văzut ca fractal by Mihai Răzvan Năstase () [Corola-journal/Journalistic/3610_a_4935]
-
nu fac altceva pe lume decît să-și sporească plăcerile și să-și potolească la vedere pasiunile netrebnice e deschisă de cinicul Bonifaciu Cozianu, care se combină cu cumnata și își ține închisă nevasta, vorbindu-i numai la nevoie. Complet dezumanizată, fiica Davidei, Elena Vorvoreanu, nu se codește să-și omoare sora în vremea răscoalei din 1907, pentru a-i fura besacteaua cu bijuterii. împreună cu soțul ei, acum colonel în rezervă, e angajată într-o luptă de hiene cu Sofia von
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
o readuceți pe Smaranda. Biata fată s-a tot gândit la război și la cei vinovați de el. Liniștea pădurii îi va face bine. Sper că împărăteasa Joséphine, alias Smaranda, văzută de Valentine Hugo, nu vă dă coșmaruri. Fața dumneavoastră dezumanizată de smaragde", mi-a spus într-o seară un prieten francez, în timp ce asistam la parada ,Micilor paturi albe" într-o lojă căptușită cu catifea roșie, între domnul Alexandre Millerand și regele Manuel al Portugaliei. Ce s-o mai fi întâmplat
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]