43 matches
-
EFIMIȚA: Monșerul meu! RICĂ: Pardon, dezbracă-te și culcă-te! EFIMIȚA (în glumă): Niciodată, domnul meu! Sunt scrupuluri de conștiință peste care nu se calcă! Im-po-si-bil! RICĂ: Dar eu... Eu ce să fac? EFIMIȚA (glumă): Ce fac și eu. RICĂ: Dezvăț? Lesne din gură! EFIMIȚA: Și dacă nu vreau? RICĂ: Trebuie să vrei. EFIMIȚA: Și dacă nu pot? RICĂ: Trebuie să poți! EFIMIȚA (se ridică, o ia spre pat, chemătoare): Nu voi... Nu pot...Ce mai am eu cu dumneata? RICĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
egotică: Cînd am înțeles asta era tîrziu. ŤVreau să fiu un întîrzietorť, așa își definea Noica rolul lui pe lîngă noi. în cazul meu a reușit în exces. Și mai spunea: ŤVreau să vă învăț dezvățulť. Dar uitase să spună: dezvățul de el". E una dintre cele mai judicioase analize ale Școlii de la Păltiniș, după cum vedem departe de adulația pe care o opinie publică necritică și grăbită i-o atribuie d-lui Liiceanu și, bizar, departe și de propriul d-sale
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
a fost dată, a fost aceea că m-am dezvățat de învățătura lipsită de adevăr și nu mi-a fost greu să învăț mai multe. Dar cel mai greu mi s-a părut faptul că, a trebuit să mă dezbar (dezvăț) de lucrurile învățate greșit. {i mi-am dat seama că suferința mea era un alt nume dat pentru însușirea experienței vieții și mi-a fost părintele instruirii și învățătorul vieții mele. Pentru mine este destul de concludentă această situație și am
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și ne vor numi „golani”. Despre capra din vecini,unii și-ar dori să moară Alții, în spirit creștin,re-ncălzesc ciorba din oală. Personaje necinstite se războiesc între ele Cântă-n podurile vremii, bufnițe și cucuvele. Învățul n-are dezvăț, au furat și-or să mai fure În politică-i dezmăț,munții nu mai au pădure. Să mai fim uniți o dată, într-un glas să spunem:pas! Și să le tăiem elanul, ducând degetul la nas! Citește mai mult Toate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
-vor țara și ne vor numi „golani”.Despre capra din vecini,unii și-ar dori să moarăAlții, în spirit creștin,re-ncălzesc ciorba din oală.Personaje necinstite se războiesc între eleCântă-n podurile vremii, bufnițe și cucuvele.Învățul n-are dezvăț, au furat și-or să mai fureîn politică-i dezmăț,munții nu mai au pădure.Să mai fim uniți o dată, într-un glas să spunem:pas!Și să le tăiem elanul, ducând degetul la nas!... XII. SUPERSTIȚII, de Adriana Papuc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
împărtăși dorul între patimi, Ci de-al ‘împărți’ în minime pătrimi.. Când omul pe el singur se mai și minte, Iar dintr-un cuvânt nimic nu mai simte, Contează prea mult ‘victoriile-i false, Fără ‘profunzimiile' ce nu sunt bănoase.. Dezvățul de n-ar părea prea dependent, Că n-ar putea să pară nici independent, De aleargând hăituit către aceea falsă, Părăsind nebănuind pe cea mai ''aleasă''..! Goana după idealuri cam ne-existente, Reprobând credințe pre-ne-existente, Uitând că idealul e doar
SINGURĂTĂŢI.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367916_a_369245]
-
tăcerea-mi blândă vroiam să te atrag Dar vorbele frumoase ce le rupeai din suflet Adesea mă secau și-n piept, fără răsuflet Lăsau să curgă picuri de bine și răsfăț. Dar ce să faci, iubire, că orișice învăț Are dezvăț și lasă în suflet dâre grele Și cioburi, și ruine și zile lungi ș grele. Decât să fim alături și să mă-nvăț cu bine Mai bine, vreau, iubire, să-mi fie dor de tine Căci nu puteam, mă crede
CÂND TE TĂCEAM ÎN DRAG de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363727_a_365056]
-
vreasc din gard Așa cum muritorii fac, când n-au ei câte ceva. Oricum, tu prea ai de toate,deși eu știu și cum, nu pot Chiar nimic să spun, nu, nu pot deloc!... Gata, azi sunt hotărât, și de n-ai dezvăț la toate Cele care mă-nspăimântă, o să-ți spun adio doamnă, Nu regret, nu-ți ies în cale și nu cred că se mai poate Să mai fim noi împreună încă-o lună sau o toamnă Și nici n-aș mai
NU,DELOC! de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362039_a_363368]
-
Du-te, bărbierește-te pe dinăuntru, nu doar pe dinafară! Știi de ce nu mă îmbolnăvesc? N-am timp. Propaganda produce singură și contrapropagandă. • Șoferii sunt bacteriile societății. Unii sunt în față miere și în dos fiere. Tot învățatul își are dezvăț. • Învățămîntul e cenușăreasa industriei. Acum eroi sunt alții, aceia care nu luptă. • Cei care știu să facă un lucru, îl fac. Cei care nu știu, îi critică pe cei care îl fac. Îl bate la fund ca să priceapă la cap
AFORISME DE VIAŢĂ (VII) de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366469_a_367798]
-
băț, dar și acolo, nu uita, (cum eu ți-am spus de-atâtea dăți), că nica nu se va schimba, și-acolo tot român vei fi, nu neamț, nici grec, ori altceva și, sigur, te vei lecui, că-nvățul are și dezvăț; o s-azvîrli, atunci, palașca și o să vii c-un pui de băț să ne scoli, să spargem gașca. sărman român, cu traista-n băț, încruntă-te și-aruncă traista! că și în rai vom da de hoți, precum în cer
SĂRMAN ROMÂN, CU TRAISTA-N BĂŢ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361698_a_363027]
-
din joi în Paști... - Zi mersi și-așa...Da’ acuma gata...O să fiu mai liberă...Că i-au luat pe ăia micii... - Chiar tu...Nu-mi dădeam seama ce lipsește... - Păi...Și mie-mi lipsesc, da’ tot învățu’ are și dezvăț...Ne-ajunge! Dacă nu ne-au frecat usturoiu’ de ne-au sărit capacele... Eu mai răsuflam la serviciu, da‘ biata mama zi și noapte...O mai schimba Gigi, chiar și eu, dar ea era baza...Mai pleca acasă vinerea ca să
BATE FIERUL CÂT E CALD de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350691_a_352020]
-
de a o cerceta și înțelege, mulțumindu-ne să perpetuăm “verdictele” ideologice ale unei jumătăți de veac de înstrăinare de noi înșine. Rămânem datori trecutului, chiar dacă n-am avea de învățat din el, vorba gânditorului și filozofului Constantin Noica, decât dezvățul... Material documentar realizat de Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Nichifor Crainic... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 255, Anul I, 12 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
buni foarte diferită. Este pregătit sistemul să le vină în întâmpinare? Nu și nu le vine în întâmpinare, pentru ei sistemul de masă este o corvoadă. Noi am avut în Amsterdam un workshop în care am explorat nevoile lor de dezvăț. Pentru că ne punem problema ca ei să învețe niște lucruri noi, dar e complicat să înveți niște lucruri noi pe un teren deja neprielnic. Și i-am întrebat ce le-ar plăcea să îi ajutăm să dezvețe din felul în
„Nu există cuvântul în românește. Nu există, pentru că, pur și simplu, cred că nu există conceptul" () [Corola-blog/BlogPost/337758_a_339087]
-
de a o cerceta și înțelege, mulțumindu-ne să perpetuăm “verdictele” ideologice ale unei jumătăți de veac de înstrăinare de noi înșine. Rămânem datori trecutului, chiar dacă n-am avea de învățat din el, vorba gânditorului și filozofului Constantin Noica, decât dezvățul... Material documentar realizat de Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: „Pro Memoria �' Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” Nichifor Crainic �' Teologul misionar printre intelectuali, Apologetul ori Propov� / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
pe prag, doar mata îi așteaptă și-o droaie de scaieți, tăcerea-i țanțoșa și coapta, ce poți să faci, doar să te-mbeți că mâine le pui pielea-n bat, le duci, le vinzi, le tăi, învățul are greu dezvăț și-așa n-ai loc în rai la mâță-i iei un pumn de gloanțe, cu vacile-i mai greu, tu, nu mai ai deloc speranțe, hain ți-e dumnezeu că vacă, cât e ea de vacă, tot trebuie hrănita
VENEA UN OM CU DOUĂ VACI de DORA PASCU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379040_a_380369]
-
pe prag, doar mâța îi așteaptă și-o droaie de scaieți, tăcerea-i țanțoșă și coaptă, ce poți să faci, doar să te-mbeți ca mâine le pui pielea-n băț, le duci, le vinzi, le tai, învățul are greu dezvăț și-așa n-ai loc în rai la mâță-i iei un pumn de gloanțe, cu vacile-i mai greu, tu, nu mai ai deloc speranțe, hain ți-e dumnezeu că vaca, cât e ea de vacă, ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
și ne vor numi „golani”. Despre capra din vecini,unii și-ar dori să moară Alții, în spirit creștin,re-ncălzesc ciorba din oală. Personaje necinstite se războiesc între ele Cântă-n podurile vremii, bufnițe și cucuvele. Învățul n-are dezvăț, au furat și-or să mai fure În politică-i dezmăț,munții nu mai au pădure. Să mai fim uniți o dată, într-un glas să spunem:pas! Și să le tăiem elanul, ducând degetul la nas! Referință Bibliografică: Candidaturi / Adriana
CANDIDATURI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376997_a_378326]
-
respecta... pe ale lui. Îl educi pe cineva Întru libertate și pentru ca el să... se elibereze de ceea ce, eventual, l-ai Învățat până la un moment dat. Învățarea presupune pe undeva și o mare taină, un mare paradox: ea Înseamnă și dezvăț, Împotrivire, Încălcare a regulilor venite dinafară. Pe lângă cutuma ascultării și supunerii, educatului trebuie să i se recunoască și dreptul de a Încălca regula, de a construi o normativitate circumstanțială și personală, În acord cu ceea ce el poate și speră să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să-i potrivească atât de bine pe oamenii care excelează În aceeași trăsătură psihică: „S-a strâns rânced lângă muced”; „Cum Îi Tanda, Îi și Manda”.) Rău cu rău, da-i mai rău fără rău. (Faptele de viață arată că „dezvățul” este uneori mai greu de realizat decât „Învățul”: de exemplu, fumătorul inveterat care se supune unui program dur de abstinență va resimți foarte puternic, În tot acest timp, nevoia de a fuma.) Adaptarea umană la un alt context existențial, total
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Ia vezi la ce oră ne putem îmbarca spre destinația noastră”? Parcă am fi îmbarcat un tun sau o baterie întreagă, nu alta. ― Da, da. Ai dreptate, m-o cam luat gura pe dinainte. ― Lasă că orice învăț are și dezvăț. Te-oi vedea eu la iarnă cum te îmbarci în sanie și te duci la pădure după lemne. La dus, treacă meargă, îți mai vine a te îmbarca. La întoarcere, însă, când o înghețat și sufletul în tine... ai să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mai mult de plăcere... Îi plăcea s-o țină lângă el în mașină, asta e, o plăcere și un viciu care s-au întors împotriva lui. Păi, i-a dat nas, rău a învățat-o, da’ tot învățul are și dezvăț. Pentru Mirela, după cum și pentru el, așa încât acum nu mai vroia și nu-i mai trebuia. N-o mai căutase din ziua când îi spusese că s-a chiuretat. Sunt femei gârlă, iar el, unul, nu se plânge. Gata! S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
LÎngă taverna lui Iani Îmi dictez testamentul, de sus se preling anevoios lacrimile celor celebri, Împroșcînd taverna, mușterii și pe toți poeții licențiați care beau și beau pe tăcute sub copacul alb, beau nemușcați Încă de vipere, beau doar În dezvățul de dumnezeu. Îmi dezmoștenesc din cînd În cînd mîinile. Și nu doare. La căldura focului, beau În tăcerea unei autopsii, beau răsfoindu-mi duios arhivele minții. Intru În luna cea nouă cu un discurs demn și sobru ― sunt un orator
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
este, statistic vorbind, extrem de răspândită. Cu cât o societate oferă mai puține alternative, cu cât proiectele indivizilor decurg din cele câteva proiecte și norme oficial recunoscute, cu cât o societate lasă mai puțin loc pentru cultura îndoielii și pentru învățul dezvățului, cu atât prostia ca încremenire în proiect câștigă teren și scleroza acelei societăți este mai mare. Prostia mobilizează o imensă cantitate de energie mentală și are nevoie de ea; într-un anume fel, de mai multă decât are nevoie inteligența
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
calmul și măreția unui peisaj. Ea are fanatismul naturii, care, trecut asupra omului, a pierdut atributele divinului. Prostia este demonismul fanatismului profan. ADAOS. Despre prostul care prostește și despre prostul prostit. - Comunismul își face intrarea în istorie sub forma marelui dezvăț. El pune la îndoială totul și respinge orice proiect care l-a precedat. El teoretizează marea ruptură și cuvântul "critică" este cel mai des invocat. El este romantic și înnoitor și spulberă orice certitudine născută înaintea lui. Singurul lucru pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu ideea, trebuia să ne ghideze lecturile. Când am înțeles asta era târziu. "Vreau să fiu un întîrzietor", așa își definea Noica rolul lui pe lângă noi. În cazul meu a reușit în exces. Și mai spunea: "Vreau să vă învăț dezvățul." Dar uitase să spună: dezvățul de el. 11 mai Primesc zilele acestea ediția poloneză a Jurnalului de la Păltiniș. Este însoțită de o scrisoare caldă din partea editorului care mă invită la Cracovia, pentru a vorbi publicului polonez "extrem de interesat de filozofia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]