43 matches
-
și pe aceia cognitivi. Există și argumente în favoarea utilizării strategiilor corective. Argumente în favoarea lor: • unele tipuri de comportament sunt atât de periculoase și de inacceptabile, încât nu lasă profesorului alternativă; • deși procedeul întăririlor este util în cultivarea unor comportamente dezirabile, dezvățul comportamentului indezirabil nu este ușor, dacă se utilizează doar tehnica întăririlor (pedeapsa este deci necesară uneori; • strategia corectivă este mai eficientă dacă este aplicată de părinți, care fac acest lucru pe un fond de căldură și dragoste; • nu există dovezi
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
egotică: Cînd am înțeles asta era tîrziu. ŤVreau să fiu un întîrzietorť, așa își definea Noica rolul lui pe lîngă noi. în cazul meu a reușit în exces. Și mai spunea: ŤVreau să vă învăț dezvățulť. Dar uitase să spună: dezvățul de el". E una dintre cele mai judicioase analize ale Școlii de la Păltiniș, după cum vedem departe de adulația pe care o opinie publică necritică și grăbită i-o atribuie d-lui Liiceanu și, bizar, departe și de propriul d-sale
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
EFIMIȚA: Monșerul meu! RICĂ: Pardon, dezbracă-te și culcă-te! EFIMIȚA (în glumă): Niciodată, domnul meu! Sunt scrupuluri de conștiință peste care nu se calcă! Im-po-si-bil! RICĂ: Dar eu... Eu ce să fac? EFIMIȚA (glumă): Ce fac și eu. RICĂ: Dezvăț? Lesne din gură! EFIMIȚA: Și dacă nu vreau? RICĂ: Trebuie să vrei. EFIMIȚA: Și dacă nu pot? RICĂ: Trebuie să poți! EFIMIȚA (se ridică, o ia spre pat, chemătoare): Nu voi... Nu pot...Ce mai am eu cu dumneata? RICĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
mai mult de plăcere... Îi plăcea s-o țină lângă el în mașină, asta e, o plăcere și un viciu care s-au întors împotriva lui. Păi, i-a dat nas, rău a învățat-o, da’ tot învățul are și dezvăț. Pentru Mirela, după cum și pentru el, așa încât acum nu mai vroia și nu-i mai trebuia. N-o mai căutase din ziua când îi spusese că s-a chiuretat. Sunt femei gârlă, iar el, unul, nu se plânge. Gata! S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
este, statistic vorbind, extrem de răspândită. Cu cât o societate oferă mai puține alternative, cu cât proiectele indivizilor decurg din cele câteva proiecte și norme oficial recunoscute, cu cât o societate lasă mai puțin loc pentru cultura îndoielii și pentru învățul dezvățului, cu atât prostia ca încremenire în proiect câștigă teren și scleroza acelei societăți este mai mare. Prostia mobilizează o imensă cantitate de energie mentală și are nevoie de ea; într-un anume fel, de mai multă decât are nevoie inteligența
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
calmul și măreția unui peisaj. Ea are fanatismul naturii, care, trecut asupra omului, a pierdut atributele divinului. Prostia este demonismul fanatismului profan. ADAOS. Despre prostul care prostește și despre prostul prostit. - Comunismul își face intrarea în istorie sub forma marelui dezvăț. El pune la îndoială totul și respinge orice proiect care l-a precedat. El teoretizează marea ruptură și cuvântul "critică" este cel mai des invocat. El este romantic și înnoitor și spulberă orice certitudine născută înaintea lui. Singurul lucru pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu ideea, trebuia să ne ghideze lecturile. Când am înțeles asta era târziu. "Vreau să fiu un întîrzietor", așa își definea Noica rolul lui pe lângă noi. În cazul meu a reușit în exces. Și mai spunea: "Vreau să vă învăț dezvățul." Dar uitase să spună: dezvățul de el. 11 mai Primesc zilele acestea ediția poloneză a Jurnalului de la Păltiniș. Este însoțită de o scrisoare caldă din partea editorului care mă invită la Cracovia, pentru a vorbi publicului polonez "extrem de interesat de filozofia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ghideze lecturile. Când am înțeles asta era târziu. "Vreau să fiu un întîrzietor", așa își definea Noica rolul lui pe lângă noi. În cazul meu a reușit în exces. Și mai spunea: "Vreau să vă învăț dezvățul." Dar uitase să spună: dezvățul de el. 11 mai Primesc zilele acestea ediția poloneză a Jurnalului de la Păltiniș. Este însoțită de o scrisoare caldă din partea editorului care mă invită la Cracovia, pentru a vorbi publicului polonez "extrem de interesat de filozofia romînească". Mi se pare enorm
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a fost dată, a fost aceea că m-am dezvățat de învățătura lipsită de adevăr și nu mi-a fost greu să învăț mai multe. Dar cel mai greu mi s-a părut faptul că, a trebuit să mă dezbar (dezvăț) de lucrurile învățate greșit. {i mi-am dat seama că suferința mea era un alt nume dat pentru însușirea experienței vieții și mi-a fost părintele instruirii și învățătorul vieții mele. Pentru mine este destul de concludentă această situație și am
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
LÎngă taverna lui Iani Îmi dictez testamentul, de sus se preling anevoios lacrimile celor celebri, Împroșcînd taverna, mușterii și pe toți poeții licențiați care beau și beau pe tăcute sub copacul alb, beau nemușcați Încă de vipere, beau doar În dezvățul de dumnezeu. Îmi dezmoștenesc din cînd În cînd mîinile. Și nu doare. La căldura focului, beau În tăcerea unei autopsii, beau răsfoindu-mi duios arhivele minții. Intru În luna cea nouă cu un discurs demn și sobru ― sunt un orator
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
Ia vezi la ce oră ne putem îmbarca spre destinația noastră”? Parcă am fi îmbarcat un tun sau o baterie întreagă, nu alta. ― Da, da. Ai dreptate, m-o cam luat gura pe dinainte. ― Lasă că orice învăț are și dezvăț. Te-oi vedea eu la iarnă cum te îmbarci în sanie și te duci la pădure după lemne. La dus, treacă meargă, îți mai vine a te îmbarca. La întoarcere, însă, când o înghețat și sufletul în tine... ai să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
să-i potrivească atât de bine pe oamenii care excelează În aceeași trăsătură psihică: „S-a strâns rânced lângă muced”; „Cum Îi Tanda, Îi și Manda”.) Rău cu rău, da-i mai rău fără rău. (Faptele de viață arată că „dezvățul” este uneori mai greu de realizat decât „Învățul”: de exemplu, fumătorul inveterat care se supune unui program dur de abstinență va resimți foarte puternic, În tot acest timp, nevoia de a fuma.) Adaptarea umană la un alt context existențial, total
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sensuri majore în ultimele secole ca să nu am serioase rezerve față de multitudinea ofertelor existente pe piață. După atâția ani în care fiecare dintre noi suntem învățați de serii întregi de profesori avem nevoie de un maestru care să ne mijlocească dezvățul, ca desprindere de norme și recunoaștere a libertății proprii. Abia această formă de anulare a unui noian de deprinderi ne va deschide către posibilitățile lumii, spărgând imaginea căreia un anume sens al educației ne-a făcut tributari. Nu revolta, ci
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
ca desprindere de norme și recunoaștere a libertății proprii. Abia această formă de anulare a unui noian de deprinderi ne va deschide către posibilitățile lumii, spărgând imaginea căreia un anume sens al educației ne-a făcut tributari. Nu revolta, ci dezvățul ca pregătire pentru alte moduri de a vedea. * Urletul omului care își vede viața ratată ia în timpurile noastre chipul fugii față de moarte; un chip al speranței deșarte, de altfel. * Puținele imagini despre moarte și modul impersonal în care aceasta
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
l-au torturat și care, În ochii celorlalți, l-au Înfățișat pe de-a-ntregul desfigurat. Din toate aceste nefericiri, el Învață Însă arta supraviețuirii pe termen limitat. Învață, măcar, să-și proiecteze o altă natură intimă. Și, simultan, deprinde și dezvățul de această natură. Fie și pentru a-și procura, odată cu apropierea morții, Încă o plăcere clar-obscură. Realitatea biografică nu-i oferă lui Drieu motive cu adevărat serioase pentru a se sinucide - cel puțin, nu Înainte de 1945. Chiar dacă nu i se
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
altă parte că sciții își numeau neamul strămoșesc arameeni, iar noi să rămînem la ce scriu tăblițele de plumb, adică geți, falnici geți sau rumuni cu variantele lui și să nu mai cotcodăcim pe coclauri! Cum orice învăț are și dezvăț, nu este rău deloc să scoatem din mentalul nostru individual toate aceste tîmpenii. În Cartea lui Eno, scrisă chiar înaintea potopului așa cum bine zis-a tăicuțul Tertulina pe la anul 200 al vremurilor lui iudeo-cretine, unul dintre urmașii lui Ma-tusalem se
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
este, statistic vorbind, extrem de răspândită. Cu cât o societate oferă mai puține alternative, cu cât proiectele indivizilor decurg din cele câteva proiecte și norme oficial recunoscute, cu cât o societate lasă mai puțin loc pentru cultura îndoielii și pentru învățul dezvățului, cu atât prostia ca încremenire în proiect câștigă teren și scleroza acelei societăți este mai mare. Prostia mobilizează o imensă cantitate de energie mentală și are nevoie de ea; într-un anume fel, de mai multă decât are nevoie inteligența
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
calmul și măreția unui peisaj. Ea are fanatismul naturii, care, trecut asupra omului, a pierdut atributele divinului. Prostia este demonismul fanatismului profan. ADAOS. Despre prostul care prostește și despre prostul prostit. - Comunismul își face intrarea în istorie sub forma marelui dezvăț. El pune la îndoială totul și respinge orice proiect care l-a precedat. El teoretizează marea ruptură și cuvântul „critică“ este cel mai des invocat. El este romantic și înnoitor și spulberă orice certitudine născută înaintea lui. Singurul lucru pe
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]