1,524 matches
-
nu depășește hotarele acestei ferme a animalelor... Iată un citat reprezentativ despre o "căpioară tremurînd de candoare" prinsă în plasele donjuanului: "I-am provocat instinctul matern, dar nu ca orice vulgar Don Juan, izbucnind în plîns și cerșindu-i mila, dezvelindu-mi limitele ci, dimpotrivă, arătîndu-i fața viguroasă a "defectelor mele": lenea sfruntată, plăcerea alcoolului, sadismul - da, o băteam uneori, aveam totuși grijă să-i menajez fața și, mai ales, o învățasem cu un vocabular de clară vulgaritate"... Extrem de primitivă este
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
lui concesie fiind ca pe viitor să nu se mai ridice și alte statui ale lui Antonescu. Despre dărîmarea celor existente CVTudor declară că ar putea provoca răzmerițe. Răzmerițe din partea cui, ne întrebăm? Pentru că ori de cîte ori s-a dezvelit vreo statuie reprezentându-l pe Antonescu n-au luat parte mai mult de cîteva zeci de persoane, cu ziariști cu tot. * Cum se face că în același timp în care dinspre Chișinău și dinspre PRM apar astfel de provocări, Sabin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
involuntare care se proiectează nefavorabil pe cadranul percepției comune. Dar există și un ridicol (înscenat, e drept) al solitudinii pe care-l ilustrează cinicul: „El se raportează, joacă rolul ridicolului spre a-l arăta ca într-o oglindă altora. Șochează, dezvelindu-l cu insolență, îngroșînd, devalorizînd. El încearcă o terapeutică, îndemnîndu-l pe celălalt la cunoașterea de sine împotriva oricăror convenții”. Din punct de vedere psihologic, Traian Ștef distinge două ramuri ale ridicolului, una beningnă, alta malignă: „În primul caz omul încearcă
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
40 publicul românesc depășise acest impas al receptării cărților cu scene ale corporalității. În poezie, capetele de acuzare sunt Arghezi (pentru îndrăzneala cu care Tinca își arată “carnea de abanos” și “mărgăritărelul de mai” sau cu care Rada “Si-a dezvelit sărind/ Bujorul negru și fetia”) și Geo Bogza pentru Jurnal de sex (1929) și Poemul-invectivă (1933), volume ce au cunoscut aproximativ aceeași soartă cu Povestea poveștilor lui Creangă, nefiind reeditate decât în 1996 în cartea de interviuri a Dianei Turconi
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
pentru că idealurile tinerilor au fost călcate în picioare cu brutalitate? Își mai amintește cineva altfel decât batjocoritor de tinerii din Piața Universității? Mai știe cineva ce s-a ales din toată acea generație de „gavroși” care-au stat cu piepturile dezvelite în fața pistoalelor automate ale slugoilor lui Ceaușescu? Comparați privirea lor neînfricată cu căutătura piezișă, sfios-buimacă, a aurolacilor, egalii lor de azi ca vârstă, și aveți harta tragediei unei țări căreia îi e teamă să câștige la competiția istoriei și preferă
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
Ciudat... Ciudate zile cu iepuri și lebede cu vreascuri și cer înstelat vânt nordic oameni bătrâni cu ochi orbi vorbind despre susur și milă despre voci și soare stranii cuvinte povestiri clipă pe care diavolul n-o ajunge? Un picior dezvelindu-se către peretele de fag cântec auzit de copil pot să te-nsoțesc pot să merg cu tine da, poți foarte bine dar totul e dublu și plin de lacrimi de asemenea căzând descompunându-se Seara Spre seară te mângâi din
Eva Ström by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/13913_a_15238]
-
îi poți mângâia coatele îndoite și genunchii îndoiți îi poți mângâia vorbește cântă dansează poate așa numai așa uita-vei spaima de moarte xxx bucură-te suflete bucură-te îngerul se trezește în fața ochilor tăi sărută-i zâmbetul care-i dezvelește gingiile rozalii și pernuțele obrajilor i le poți săruta sărută-i degetele de pianistă precoce și degetele de la picioare i le poți săruta vorbește-i dansează cântă-i poate așa numai așa uita-vei spaima de moarte
Poezii by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/4930_a_6255]
-
Emil Brumaru Ca un răsfăț anume era trezitul tău, Porneau să cînte muzici, în aer globuri lucii Și străvezii luau formă, Mari Îngeri, ca năucii, Se-mpătimeau la văzul multalbului popou Lin dezvelit din plăpumi brodate-n aur cald Și că din întîmplare topit, oh!, ici și colo, De cîte-o alunița, de cîte-un vînat fald De carne rușinata ce-mi murmura: ador-o! Plecau s-aducă ceaiuri din Chină melcii-paji Prin coridoare strimte
Ca un răsfăț anume era trezitul tău… by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/6666_a_7991]
-
geniului. Pământul țării-i filosofic, te poate-ndruma spre șoc și revelație, săgeta, scrumi sau fulgera, da, se întâmplă asta, pe patul morții, sub pânza incoloră, desăvârșești muțenia-nflăcărată a bulgărilor atonali, iar pentru noi, atenți spre tine din eternitate, dezvelești osul incandescent al nimicului, sub lințoliu buzele-ți vorbesc singure, asonore, ochii-s închiși: speranță, teroare, desprindere. Inaintan În jur, mi s-a spus, sunt inimi. Eu însă trec prin șuvoaie de sânge. În jur, au strigat, sunt drumuri de
Poezii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/6754_a_8079]
-
Piscurile-Cogaione efigia. De la Râpii Cei Pioși până la neamul Carpilor îți flutură steagul hlamidei pese moși, strămoși. La mesele Cinelor Tale ne ștergem buzele de sfânta grăsime a crapilor Cei pescuiți de Apostolii Tăi nepofticoși Brațul drept ridicându-se la subsoară dezvelit de pânza blândei cămăși. Când vine Curierul de finele anului Crește frunza, cade frunza, De la Vânju Mare la Vincea-Vînja Până la Sita Arăpușilor, Cernerea Repausării, Până la Insula Corfu și toate Cicladele Semănând rodul pământului și gustându-ne roadele, Pe cărarea oilor
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
din buzunare, vagoanele cu întuneric ce treceau tăcute, încet, lăsându-mă într-o zi fără sfârșit; umărul ei stâng se făcea tot mai alb sub trandafirul gri, necredincios. Era vremea petrecerilor. Bisericile își mușcau buzele privind spre sălcii ușoare: se dezveleau inimi de păsări smolite, crescute cu greu, cu pâine mestecată de mamele tinere; cutele cearșafurilor de pe brațe se îngropau pentru totdeauna. Așa coboram încet, mult după miercurea nopții: ca o mânecă, înapoi, la brățara unui ceas. Lăsasem mereu pe masă
Adrian Bodnaru prezentat de Șerban Foarță by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7977_a_9302]
-
este o Evă sexy, o nemțoaică de lemn policrom, părând de marmoră, una gălbuie; dar, după crăpăturile de la glezne, se vede că e de lemn, unul atât de fin lustruit ca și de patina timpului... Sânul mic, feciorelnic, stâng, este dezvelit. Pe cel din dreapta îl acoperă pletele grele, aurii, doar sfârcul roz văzându-i-se dintre ele... Sexul, ascuns de capetele lungi ale pletelor, în partea cealaltă ajungând până la îndoitura genunchilor. Laba piciorului drept este puțin ridicată, ca și cum s-ar pregăti
Luvru by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13262_a_14587]
-
ocazia dezvelirii statuii premierului israelian asasinat Yitzhak Rabin, «autenticii» peremiști au fost aduși cu autobuzele, dar nu înțelegeau de ce nu e sărbătorit Mihai Eminescu. Așa cum a observat președintele Partidului Noua Generație, Gigi Becali, trebuie să îți lipsească o doagă ca să dezvelești o statuie a unui lider evreu după ce ani de zile ai fost antisemit și mai ales atunci cînd familia celui căruia îi ridici o statuie se împotrivește unui asemenea gest, considerîndu-l o impietate.... Dar bufoneria extremistului Vadim a început să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
plimba țanțoș pe braț. Oacheșă, zâmbitoare, plină de vino-ncoa, îmi șoptește confidențial: "Domnu', pentru mata, că ești client nou, e numa' o sută și jumate!" "De lei?", întreb uimit și derutat. Fata izbucnește într-un râs zgomotos, care-i dezvelește dinții strălucitori: "Dă euroi, domnu', dă euroi!" Observând că vreau să mă îndepărtez, mă apucă de braț: "Haide, domnu', zi și mata un preț! Cumpără de la gaborița, că dau ieftin!" Îi spun că nu prea am bani. Nu să poate
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
Apărarea Patriei". Între 1949 și 1960 reia lucrul la Pământ desțelenit. În 1956 publică povestirea Soarta unui om. În 1961 este ales în CC al PCUS. În satul pe care nu a vrut să-l părăsească pentru Moscova i se dezvelește un bust încă din timpul vieții. Cu numele lui se denumesc străzi, cooperative etc. Cu excepția unor scrisori, interviuri sau alocuțiuni rostite cu prilejul diverselor congrese la care participă, Șolohov nu mai dă literaturii nimic important. Moare, asistat de tovarășa sa
Cât de liniștit e Donul? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12818_a_14143]
-
arborează instinctul dur în demersurile sale ce caută frumusețea spre a o profana, adică spre a-și serba dominația absolută. "Căci, socotește Georges Bataille, este vorba tocmai de a profana acel chip, frumusețea lui. De a-l profana mai întîi dezvelind părțile tăinuite ale unei femei, apoi vîrînd în ele organul viril. Nimeni nu se îndoiește de urîțenia actului sexual. La fel ca moartea în sacrificiu, urîțenia acuplării ne aruncă în angoasă" (L'érotisme, Éd. de Minuit, 1957). Din care motiv
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
liceanul precoce a uimit pe camarazi. Trecând peste aceste incongruențe, subliniez că nivelul de comentare a fost în genere remarcabil. M-a frapat caracterul deschis, tolerant, nerigid al dezbaterilor. Nu s-a efectuat un inventar scotocindu-se prin arhive prăfuite, dezvelindu-se o mumie, ci s-a pornit un dialog cu un contemporan, ca și cum ar trăi în preajmă, deloc stingher prin transplantarea în altă epocă. Prea puțin s-a demodat. Și azi multe teatre includ în repertoriu piesele vestite, desțelenind drumul
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
în stare să-i răspundă. Se sufoca și o treceau fiori reci. Când se uită spre conac, o zări pe Helena făcându-le semne și îi atrase lui Lucian atenția. El îi întinse brusc o mână și își scoase căciula, dezvelindu-și părul castaniu și fruntea înaltă. - Sper că ne vom mai vedea, spuse el. Tulburată, Miriam-Lieba murmură: - Da, mulțumesc.ș...ț Fuga La o oră după masa de Purim, Miriam-Lieba ieși din casă. Rămase pe aproape, cu ochii ațintiți spre
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
răspund de pe-acuma pentru totdeauna: rămâne cum am stabilit! Îmi cer sincer scuze că nu am avut încotro și regret că am fost obligat să dau această replică! Înainte de a încheia, vă comunic că nu peste multă vreme voi dezveli în București bustul unuia dintre cei mai mari scriitori contemporani: Eugen Barbu. Mi-ar face deosebită plăcere și m-ar onora prezența dumneavoastră la acest eveniment. Cu deosebit respect, Ilarion Voinea P.S. Pentru a evita pe viitor publicarea altor asemenea
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
o dată! Simt sfînta fericire-a vieții ce-i, Prin nervi și vine, nouă și-nfocată. Aceste semne scrise-au fost de-un zeu? Mi-alină ele intima mînie, Îmi umplu inima de bucurie Și forțele Naturii-n jurul meu Le dezvelesc în tainică pornire vie. Sînt eu un zeu? Mi-e clar deja! Văd în aceste trăsături curate În fața mea Natura-activă-n toate. Ce înțeleptu-a spus, pricep acum abia: “Închisă nu-i a spiritelor lume; Ți-e moartă inima și simțul orb
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
altă limbă, se strecoară parșiv în toată casa miresme fierbinți de sarmale și pe mese dau năvală paharele cu vin roșu... unde ești Aglaja, acuș vin clătitele. Gazda îți cunoaște gusturile. Hier Himmel și un urangutan. Gura lui imensă își dezvelește dinții pe tot ecranul. Monstrul, destinul și timpul se suprapun. Ai de la început senzația că o arenă de circ e un altar de jertfă. În seara asta Ludwig Metzger își prezintă filmul. În seara asta Aglaja învie în fața noastră. Se
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
aud și eu ?! l-am Întrebat din nou pe Joo spre a-mi verifica mai mult simțurile. Desigur, dar nu știu ce să spun. De parcă i-ar fi deranjat vocea noastră, eventualii locatari Își Încetară zgomotele. Împinși de curiozitate am Început să dezvelim centimetru cu centimetru galeria ciudata. După câțiva centimetri, am constatat că traseul ei se modifica brusc, luând o Într-un unghi drept spre centrul pământului. Am continuat să scap până când, transpirat, m-am văzut nevoit să-mi las paltonul În
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
fost comunist și ateu! Ei, da, s-a spovedit și-a murit cu convingerea că el o omorâse pe Birgitta... Fotografia Faleza era mărginită de o balustradă vopsită, pe vremuri, în alb. Vopseaua se scorojise, pete mari, negre, cenușii, roșcate dezveleau barele de fier ruginit. Dar pe fotografie petele nu se vedeau. Ea stătea cu spatele la balustradă, cu coatele sprijinite pe bara superioară și zâmbea. Era seară, către apus, lumina scădea pe nesimțite, contururile nu mai erau atât de sigure, încât poza
Micro-proze by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9361_a_10686]
-
ce se Întâmplase. De aceea nu schiță nici măcar un gest la intrarea străinilor În cameră, continuând să doarmă profund. Aceștia o priviră o clipă după care se aplecară deasupra ei, privind-o cu insistență. Fetița se trezi, se Întinse zâmbind, dezvelindu-se. Părul Îi era desfășurat pe perna imaculată, ca o pată de lumină. Vizitatorii o atinseră, de parcă ar fi vrut să se convingă de existenta ei. Atingerea lor o făcură pe fetiță să râdă și să se trezească. Se trezi
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
poeta care ne-a dăruit atâtea pagini de poezie. Mărioara Baba, născută în anul 1950, și trecută în neființă în anul 2010”. Apoi, Nicu Ciobanu, în prezența fratelui poetei, Mircea Baba, fost ziarist și crainic la TV Novi Sad, a dezvelit portretul realizat de pictorul Ionel Popovici care, de altfel este autorul și celorlalte 12 portrete existente în Sala cu portrete de la „Libertatea”. În continuare a luat cuvântul dl Doru Raul Truțescu, atașat cultural al Ambasadei României la Belgrad care a
Un an editorial, într-o singură zi [Corola-blog/BlogPost/93949_a_95241]