788 matches
-
în legătură cu modalitatea de realizare a acordului în interiorul și în afara grupului nominal. Se impun a fi menționate două aspecte de care am ținut cont în analiză, importante pentru studiul construcției atât în limba română, cât și în celelalte limbi: a) Componenta diacronică. În majoritatea studiilor recente (pentru limba română sau pentru alte limbi în care este înregistrat tiparul) structura este analizată doar în sincronie. În limba română, subtipurile construcției nu înregistrează variații semnificative de-a lungul timpului, însă valorile discursive și stilistice
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Olsen (1962), Lombard (1965), Tudorică (1967), Tuțescu (1969), Iordan (1975), Lüder (1996), Pană Dindelegan (2002), Vișan (2004). Lucrările semnalează de obicei principalele aspecte ale comportamentului sintactic de tip special al structurii, însă independent de nivelul de limbă sau de componenta diacronică. În română, tiparul de construcție este atestat în limba veche (am identificat ocurențe în texte din secolele al XVI-lea și al XVII-lea). Natura specială a construcției se observă foarte bine în română, mai ales în cazul în care
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
masa de născuți vii repartizată pe anii de vârstă ai femeilor din populația de vârstă fertilă (15-49) de ani, analiza masei de căsătorii repartizate pe ani de vârstă ai populației nupțiabile. De asemenea, se pot efectua analize longitudinale (pe cohorte, diacronice) ale evenimentelor demografice care au loc într-o generație, evidențiindu-se influența factorilor istorici asupra evenimentelor demografice așa cum se lucrează cu etiologia în medicină. O astfel de analiză a evidențiat că generația feminină din 1958 (rată de fertilitate 81,9
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
didactic - tratează statutul valorii artistice și categoriile estetice, corelația dintre frumos și util, raporturile artei cu realitatea, talentul și specificitatea gândirii artistice, adevărul artistic și idealul estetic, tradiție și inovație ș.a. O permanență a preocupărilor sale este examinarea - în plan diacronic și sincronic - a imaginii artistice sub aspectul proprietăților ontologice și axiologice. M. are și câteva contribuții în studierea ideilor cărturarilor români despre artă și literatură, a procesului de înfiripare a gândirii estetice în Moldova medievală. SCRIERI: Conținut și formă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288086_a_289415]
-
acestei figuri liniștite se ascund, de fapt, diverse măști, uneori tulburătoare sau, mai degrabă, derutante pentru felul nostru de a Înțelege. A cui identitate, față de cine și bazată pe ce? Dimensiune sincronică a identității, care se conjugă inevitabil cu dimensiunea diacronică: dar până la ce punct coincide identitatea cu permanența În timp a aceluiași subiect? Și este oare posibil, În planul schimbător al istoriei, ca un subiect, cu atât mai mult unul colectiv, așa cum este o tradiție religioasă, să rămână identic cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
rituale, forme naturale sacralizate), ritualuri funerare cu referiri la o lume de dincolo, persoane responsabile de cult sau preoți, vestigii iconografice care indică prezența unei credințe În ființe supraomenești (Green, 1986). Dacă s-ar dori Întocmirea unei liste transculturale și diacronice ale expresiilor materiale ale comportamentului religios, s-ar putea ajunge la următoarea schemă: a) alegerea locurilor și a amplasării ambientale; b) obiecte rituale și liturgice; c) simboluri sau statui ale unor forțe sau ființe supraomenești („divinități”); d) structuri care să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
dacă este adevărat că lumea egee ajunge să constituie un fel de relicvariu al moștenirii, chiar și contaminate, a Europei arhaice, atunci ecouri ale acesteia trebuie să fie perceptibile și În mitologia și cultele Greciei clasice. În urma studiului comparativ și diacronic al acestei mase de date, Gimbutas a considerat posibilă identificarea unui sistem și a unui panteon: zeițe, zei, „epifaniile” sau manifestările lor divine (mai ales sub forma animalelor), o cosmologie asociată, scene de cult, veșmintele și caracteristicile celor consacrați. Religiozitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și practică. Se pornește de la sinteza primitivă la care participă toate forțele existente, iar fenomenul se repetă În epoci diferite, respectând aceleași matrice. Acest lucru ne permite să elaborăm un studiu unitar al materialului, chiar și din punct de vedere diacronic, păstrând totuși exigența de a lua În considerare inevitabilele diversificări. Această unitate Își are fundamentul În ceea ce am subliniat mai sus: Întreaga civilizație mesopotamiană este, Încă de la origini, rodul sinergiei diferitelor etnii și culturi, care s-au aflat În contact
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și Romulusxe "Romulus" la Roma (Campanile, 1988). Însă mult mai ușor pot fi recunoscute ca exponente ale acestei funcții toate acele divinități feminine pe care Gimbutas le considera a fi dezvoltări ale unor figuri divine pre-indo-europene; problema originii lor este diacronică și nu are relevanță În identificarea funcțiilor lor În cadrul sincronic al unui sistem teologic. Intră astfel În scenă Laimaxe "Laima", zeița destinului, care oferă bucurii și dureri oamenilor Încă din momentul nașterii, a cărei patroană este; Laume, care toarce și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
care manualele de istorie a românilor au funcționat ca vectori ai memoriei naționale. După fixarea acestui cadru de referință teoretico-metodologic, lucrarea avansează înspre realizarea unui studiu de caz asupra genezei culturale a memoriei naționale românești. Sunt urmărite, într-o manieră diacronică, prefacerile succesive ale conștiinței istorice românești. Geneza și evoluția memoriei naționale românești sunt puse în legătură cu o serie de "cadre societale" care i-au afectat emergența, compoziția și traseul în decursul timpului. Ancadramentul societal al memoriei colective este alcătuit din i
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în conștiința istorică românească, studiul de față procedează conform unei scheme analitice derivate din cadrul de analiză folosit de Boia și Murgescu. Lucrarea de față își propune să deceleze geneza culturală și transformările structurale ale memoriei istorice românești prin urmărirea mutațiilor diacronice suferite de configurația de mitologeme constitutive ale acesteia. Pe lângă unitățile mitologemice infrastructurale ale memoriei colective originea, continuitatea, unitatea, independența, spiritualitatea lucrarea va urmări și evoluția în timp a logicii de periodizare a trecutului românesc, precum și a diferitelor addenda și corrigenda
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atât din conținutul și substanța mesajului difuzat despre trecutul, cât mai ales din structura formală (tematică și nu cronologică) și încadrarea spațio-temporală (europeană și nu națională). Abătându-ne puțin de la structura analitică urmată până în acest punct, vom introduce un principiu diacronic în examinarea principalelor componente ale memoriei naționale românești. Astfel, fiecare traversă centrală a memoriei naționale (originea, continuitatea, unitatea, independența, spiritualitatea) vor fi analizate în două momente succesive, în funcție de perioadele consecutive prin care a trecut literatura didactică postcomunistă. Garnitura de manuale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vechiul regim arma decretului oficial este fără efect. Concluzii generale Demersul analitic pe care tocmai l-am încheiat și-a propus să surprindă punctele de inflexiune ale procesului de construire, deconstruire și reconstruire discursivă a memoriei naționale românești. Ampla analiză diacronică pe care am întreprins-o a încercat să surprindă, inițial, geneza culturală a primei formule a memoriei istorice românești, produsul intelectual al cărturarilor Școlii Ardelene. Prelucrând materiale deja existente în tradiția cronografică românească, literații ardeleni au reușit să articuleze, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]