113 matches
-
întregii ființe umane. Vederea, cu termeni de lumină și foc, urcă până în Tabor, la slava lui Hristos schimbat la față. Antropologia și experiența mistică sunt centrate pe inimă, în sensul biblic și macarian. Reluând ceea ce se află în germene la Diadoh al Foticeii, Sfântul Grigorie subliniază că vederea mistică implică și participarea trupului și a sufletului. Sfinții apostoli au văzut lumina necreată cu ochii lor transfigurați<footnote Ibidem, pp. 75-76. footnote>. Părintele Dumitru Stăniloae, vorbind despre doctrina răsăriteană a Sfântului Grigorie
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
după asemănarea Lui.<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a III-a, cap. 25, în Filocaliaă, vol. II, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 91. footnote> La rândul său, scriitorul filocalic Diadoh al Foticeii adaugă: Toți oamenii sunt făcuți după chipul lui Dumnezeu, iar asemănarea Sa este dată doar acelora care, printr o mare iubire, și-au supus libertatea lor lui Dumnezeu. Pentru că doar atunci când nu ne aparținem nouă înșine, devenim întocmai
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
Dumnezeu, iar asemănarea Sa este dată doar acelora care, printr o mare iubire, și-au supus libertatea lor lui Dumnezeu. Pentru că doar atunci când nu ne aparținem nouă înșine, devenim întocmai Celui Care prin iubire ne-a împăcat cu Sine<footnote Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic, în Filocaliaă, vol. I, Traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 340. footnote>. S-a afirmat că femeia are două vieți : viața ei și cealaltă a copiilor cărora le-a
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
că și principesa Elisabeta a noastră se logodește cu Diadocul Greciei, care arăta o mare dragoste pentru viitoarea lui soție, însă nu știu dacă această dragoste era tot atât de mare la principesă pentru tânărul prinț! La orele noastre muzicale asista și diadohul din când în când, însă fără a arăta prea mult entuziasm pentru ceea ce făcea frumoasa sa mireasă. După un scurt timp se făcu nunta domenască, la care fui și eu invitată spre a lua parte, însă numai la cea mai
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
o aduc în țară pentru reîntremare și rămâne aproape de mare mai mult timp, până la completa restabilire. Între timp încep pregătirile pentru încoronarea monarhilor noștri. Adaug că tot în timpul cununiei prințesei se făcu și căsătoria principelui Carol al României cu sora Diadohului, prințesa Elena. Poporul nostru spune ca să nu se cunune nicicând doi frați cu două surori, și că a avut iar dreptate vorba bătrânească, cum că se va vedea mai târziu. În cursul iernii am cântat de câteva ori la București
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
de lucrări importante sau numeroase. Printre acești autori putem cita în general pe apologeții greci și latini ai secolului al II-lea, pe Clement Alexandrinul, Lactanțiu, Rufin, Teodor de Mopsuestia, Didim cel Orb, Sinesiu de Cirene, Evagrie Ponticul, Nil Ascetul, Diadoh al Foticeii, Marcu Ascetul, Isaia Pustnicul, scriitori sirieni, armeni, georgieni etc. Operele acestor scriitori reprezintă un uriaș material de istoria culturii și a spiritului creștin în primul mileniu, un material cu orientări și soluții variate pentru problemele vremii. Este o
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
masă de către Filip cel Frumos, Între 1307 și 1314, ar fi un exemplu -, care cunosc un final la fel de inexplicabil și misterios ca viața și opera lui Alexandru cel Mare. Fiindcă se știe că, după moartea acestuia, succesorii săi, generalii macedoneni - diadohii -, fratele vitreg și dement, Arrhidaios, și fiul său și al Roxanei, Filip al IV-lea, fac din cel mai mare și mai promițător imperiu cunoscut În istorie o simplă amintire. Ceva nu este În regulă aici. Am Încheiat studiul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Calist și Ignatie Xantopol: Metodă și regulă foarte amănunțită pentru cei ce-și aleg să viețuiască în liniște și singurătate, în Filocalia..., Volumul VIII, p. 24. 49 - Calist Patriarhul, Capete care au lipsit, în Filocalia..., Volumul VIII, p. 280-281. 50 - Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic în 100 de capete, în Filocalia..., Volumul I, p. 461. 51 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste. Suta a doua, în Filocalia..., Volumul II, p. 142. 52 - Sfântul Marcu Ascetul, op. cit., p. 461. 53 - Ibidem, p.
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]
-
lucrărilor marilor părinți ce au activat în aceste centre teologice - cum ar fi Sfinții: Chiril al Ierusalimului, Vasile cel Mare, Grigorie de Nyssa, Ioan Gură de Aur, Teodor de Mopsuestia, Serapion de Thimuis, Sf. Ambrozie al Mediolanului, Fericitul Augustin, Sf. Diadoh al Foticeei, Sf. Marcu Ascetul - reiese că începând cu secolul al IV-lea se poate vorbi de o teologie mai articulată, mai structurată, a Tainei Botezului, accentuându-se atât latura văzută a Tainei, dar mai ales efectele sale în plan
ARHID. PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN VOICU, BOTEZUL ÎN TRADIŢIA PATRISTICĂ, EDIŢIA A II-A REVĂZUTĂ,EDITURA AGNOS, SIBIU, 2011, 316 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361185_a_362514]
-
și sunt împărtășite, în general, în stare de rugăciune, în ambianța spirituală, duhovnicească, pe care o creează dialogul dintre Dumnezeu și om, care este rugăciunea. Darul sau harisma cunoștinței este și ea un dar al rugăciunii curate, cum spune Sfântul Diadoh al Foticeii, căci "cunoștința o aduce rugăciunea și liniștea multă, când lipsesc cu desăvârșire grijile". Calist Patriarhul Constantinopolului spune că "viața contemplativă (văzătoare) este împreună viețuitoare și prietenă neîncetată a sfintei rugăciuni. Iar amândouă sunt odraslele cele mai pline de
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
Calist și Ignatie Xantopol: Metodă și regulă foarte amănunțită pentru cei ce-și aleg să viețuiască în liniște și singurătate, în Filocalia..., Volumul VIII, p. 24. 49 - Calist Patriarhul, Capete care au lipsit, în Filocalia..., Volumul VIII, p. 280-281. 50 - Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic în 100 de capete, în Filocalia..., Volumul I, p. 461. 51 - Sfântul Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste. Suta a doua, în Filocalia..., Volumul II, p. 142. 52 - Sfântul Marcu Ascetul, op. cit., p. 461. 53 - Ibidem, p.
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
demarase traducerea Filocaliei grecești. În intervalul anilor 1946-1948 a reușit să publice în Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu sub titlul „Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii” primele patru volume, cuprinzând scrierile lui Antonie cel Mare, Evagrie, Ioan Cassian, Marcu Ascetul și Diadoh, Maxim Mărturisitorul: Cuvântul ascetic, Capitolele despre iubire și cele teologice și economie, și comentariul la „Tatăl nostru” și Răspunsurile către Talasie; și Talasie, Isihie, Filotei, Teodor, Teognost, Ilie Ecdicul, Teofan. Volumele publicate acopereau jumătate din conținutul Filocaliei din anul 1782, continuarea
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
ani, era un elenist consumat și un teolog nu doar de o erudiție patristică incomparabilă, dar și cu un amplu interes și orizont teologic și filozofic contemporan. Așa se face că pe lângă autorii duhovnicești bizantin clasici citați după original (Marcu, Diadoh, Maxim, Ioan Scărarul, Grigorie Palama după manuscrise, să nu uităm), părintele Stăniloae discută și invocă pe larg, în strictă sincronicitate, operele fundamentale ale unor filozofi decisivi ai primei jumătăți a secolului XX, cum sunt Heidegger, Binswanger, Hartmann, Berdiaev ori Blondel
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344361_a_345690]
-
demarase traducerea Filocaliei grecești. În intervalul anilor 1946-1948 a reușit să publice în Editura Arhiepiscopiei Ortodoxe din Sibiu sub titlul „Filocalia sfintelor nevoințe ale desăvârșirii” primele patru volume, cuprinzând scrierile lui Antonie cel Mare, Evagrie, Ioan Cassian, Marcu Ascetul și Diadoh, Maxim Mărturisitorul: Cuvântul ascetic, Capitolele despre iubire și cele teologice și economie, și comentariul la „Tatăl nostru” și Răspunsurile către Talasie; și Talasie, Isihie, Filotei, Teodor, Teognost, Ilie Ecdicul, Teofan. Volumele publicate acopereau jumătate din conținutul Filocaliei din anul 1782, continuarea
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
ani, era un elenist consumat și un teolog nu doar de o erudiție patristică incomparabilă, dar și cu un amplu interes și orizont teologic și filozofic contemporan. Așa se face că pe lângă autorii duhovnicești bizantin clasici citați după original (Marcu, Diadoh, Maxim, Ioan Scărarul, Grigorie Palama după manuscrise, să nu uităm), părintele Stăniloae discută și invocă pe larg, în strictă sincronicitate, operele fundamentale ale unor filozofi decisivi ai primei jumătăți a secolului XX, cum sunt Heidegger, Binswanger, Hartmann, Berdiaev ori Blondel
P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364697_a_366026]
-
matca originară, în centrul ființial - inima -, unde sunt concentrate toate facultățile minții, nu numai cele intelectuale. Dar, să definim mai bine această intuiție! Ea este facultatea perceptivă a minții, ce constă în "gustarea precisă a realităților distincte din lumea nevăzută" (Diadoh al Foticeii). E, așadar, o "simțire a minții" [8] (un adevărat laitmotiv la Diadoh), prin care aceasta sesizează misterul personal al lui Dumnezeu, intuind acel "dincolo". Sfinții Părinți mai numesc această "simțire a minții" și "vedere" sau "înțelegere". Această înțelegere
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
cele intelectuale. Dar, să definim mai bine această intuiție! Ea este facultatea perceptivă a minții, ce constă în "gustarea precisă a realităților distincte din lumea nevăzută" (Diadoh al Foticeii). E, așadar, o "simțire a minții" [8] (un adevărat laitmotiv la Diadoh), prin care aceasta sesizează misterul personal al lui Dumnezeu, intuind acel "dincolo". Sfinții Părinți mai numesc această "simțire a minții" și "vedere" sau "înțelegere". Această înțelegere nu este una prin cugetare discursivă, ci o înțelegere care vine din contactul direct
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
Sf. Marcu Ascetul, Despre legea duhovnicească, în 200 de capete, pp. 237-253; idem, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc din fapte, în 226 de capete, pp. 254-278; idem, Răspuns acelora care se îndoiesc despre dumnezeiescul botez, pp. 279-312; Diadoh al Foticeii, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, împărțit în 100 de capete, pp. 339-389 · Filocalia, vol. 3, București, Harisma, 1994, 506 p. - Sf. Maxim Mărturisitorul,Răspunsuri către Talasie · Filocalia, vol. 4, București, Harisma
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
preot profesor doctor Dumitru Stăniloae, membru al Academiei Române, București, Humanitas, 1999, p. 58 Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință și despre dreapta socoteală duhovnicească, împărțit în 100 de capete, în Filocalia, vol. I, București, Humanitas, 1999, p. 339 [8] Diadoh al Foticeii,, în, vol. I, București, Humanitas, 1999, p. 339 Spiritualitatea Răsăritului Creștin II. Rugăciunea, traducere de diac. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editura Deisis, 1998, pp. 171-172 [9] Origen, Evagrie, Simeon Noul Teolog - v. Tomáš Špidlik,, traducere de diac
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
1997, p. 281 [26] Cuviosul Nichita Stithatul,, în, vol. VI, București, Humanitas, 1997, p. 281 [27] Ibidem, p. 273 , p. 273 [28] Ibidem, p. 281 , p. 281 op. cit., p. 250 [29] Sf. Marcu Ascetul,., p. 250 op. cit., p. 367 [30] Diadoh al Foticeii,, p. 367 Una sută capete foarte folositoare, în Filocalia, vol. 4, p. 244 [31] Teodor al Edesei,, în, vol. 4, p. 244 Învățături duhovnicești (Cartea întâia), în Filocalia, vol. 5, București, Harisma, 1995, p.129 [32] Petru Damaschin
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
asemenea minimaliza rolul harului și exalta eficacitatea decisivă a efortului uman în practicarea virtuților (condamnați la Efes în 431). Mesalianismul și neoplatonismul formează cele două ispite extreme și opuse ale tradiției spirituale a Răsăritului creștin potrivit lui Meyendorff (ibid., p.32). Diadoh al Foticeei este important pentru noi datorită modului în care tradițiile aparent divergente ale evagrianismului și mesalianismului (Omiliilor Macariene) converg în gândirea lui: „Spiritualitatea lui este una a inimii, fără a fi materialistă, și a minții, fără a fi intelectualistă
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
Sfântul Ioan ar dori ca cititorii lui să caute smerenia și pocăința [14, 8 (865 B)], și nu să caute viziuni și extazuri. De altfel, scara prezintă o sobrietate accentuată și o reticență față de vise (o vădită influență a Sfântului Diadoh al Foticeii: a se compara în acest sens pasajul 3, 35-45 [669 B- 72 B] cu Cent. 36-38 [p. 105-107]), față de imaginația în rugăciune (a se compara 27, 2-17 [1112 A] cu Cent. 59 [p. 119]), insistând asupra ascultării (IV
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
recuperând termenii folosiți abuziv de eretici și redându-le semnificația originară a Teologiei și Misticii ortodoxe. Această misiune de recuperare a formelor specifice de exprimare a Adevărului fusese deja inaugurată în veacul al V-lea de către Sfinții Marcu Ascetul și Diadoh al Foticeii. Reticența Sfântului Ioan referitoare la anumite probleme este deliberată: el vorbește în cele din urmă despre lupta ascetului, însă evită menționarea expresă, sau face puține și subtile aluzii la transfigurarea ascetului și la vederea luminii. Scara ascensiunii divine
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
Evagrie, de Sfinții Vasile cel Mare și Nil Sinaitul - acesta din urmă aducând Teologia celor trei etape sau trepte în Sinai, dându-i o haină anahoretică și punând accent pe lupta duhovnicească. Sfântul Ioan Casian, Isihie Sinaitul - care împreună cu Sfântul Diadoh al Foticeii și Sfântul Ioan Scărarul fac parte din spiritualitatea sinaită - vor pune accent pe liniștea interioară obținută prin rugăciune și trezvie (asceza trupească fiind presupusă), atribuind rolul cel mai mare harului dumnezeiesc. Ea va atrage atenția, în special, asupra
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
Se vorbește de asemenea de învârtoșare, durita cordis, obduratio (Isaia 6, 9-10). Este o maladie ce începe prin "întunecarea inimii". Este o încercare orchestrată de Satana, gata să ațâțe, să provoace în suflet întârzierea, lâncezeala, plictiseala. În acest fel vorbesc Diadoh al Foticeei, Dorotei, Ioan Scărarul, Simeon Noul Teolog și alții. Însă nici cei care doresc cu ardoare "sentimentele duhovnicești", nu pot nega faptul că "simțirea divinului"este supusă unor multiple variații. După explicația pe care o dă Diadoh al Foticeei
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]