668 matches
-
schimbă nimic în bine. La toate posturile de televiziune - și har Domnului avem mai multe ca orice nație din lumea asta mare - zi și noapte bat doar politicienii din gură și nu pricepe nimeni nimic. Ce să pricepem? Ăștia au dialectal lor. Noi suntem un popor și o țară minunată, dar cei care ne strică sunt politicienii. “O spun să mă audă și plin de floare pomul, / Și din mormânt voi spune mulțimii adevărul”. Bine spunea Grigore Vieru, Dumnezeu să-l
LA PRORĂ CEAŢĂ DENSĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/La_prora_ceata_densa_rodica_elena_lupu_1344708884.html [Corola-blog/BlogPost/360045_a_361374]
-
dialectele ghiumiurginaliilor din Anahoma-Komotini (Tracia, Grecia) și kalburgiilor din Sindel (Varna, Bulgaria). Cu el se formează tot substantive nume de acțiuni, de gen feminin, dar cu sens nuanțat față de cel obținut cu abstractizantul obișnuit. Particula -va este preluată din româna dialectală (-uă / -vă / -lă), tot ca mijloc de integrare a substantivelor feminine terminate în vocală accentuată achiziționate din turcă și din limbile balcanice. marebàva război, bătălie veselbàva petrecere Referință Bibliografică: SUFIXUL -(V) B`AVA / Sorin Cristian Moisescu
SUFIXUL -(V)B`AVA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1490646768.html [Corola-blog/BlogPost/373045_a_374374]
-
pe glob în zilele noastre - motiv care îl făcea pe Tudor Arghezi să creadă că româna va deveni și ea, într-un viitor nu prea îndepărtat, o limbă internațională. Dar, mai presus de toate acestea, lipsită aproape complet de barierele dialectale ale surorilor ei neolatine și chiar ale englezei, limba română păstrează de veacuri o unitate și exactitate lexicală uluitoare, cimentată de vicisitudinile istoriei, însușire cu care nici o altă limbă nu se poate mândri întotdeauna. Deoarece suntem siguri că viitorii colaboratori
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cristian_petru_balan_revista_mihai_marin_1360574202.html [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
-
ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Istorisire > PACHIA-TATOMIRESCU ION - POEZII PELASGE-VALAHE ÎNTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON ÎNCĂ NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR Autor: Ion Pachia Tatomirescu Publicat în: Ediția nr. 1493 din 01 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Volumul de „poezii“ (în pelasga>valaha literară), ori de „puizi“ (în pelasga>valaha dialectal-macedoromână/ar[o]mâna
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
nu mai poate fi considerat „un poet tânăr“ întrucât arată că are pe umeri vreo unsprezece „cincinale“ -, daca Victor Enache - contemporanul lui Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Grigore Vieru s. a. - nu se mai poate descotorosi de eticheta de „poet dialectal“ (macedoromân din spațiul valahofon), având și o remarcabilă, interesantă activitate de redactor-șef (de câțiva ani buni), al revistei Chicuța di harauă / Picătură de bucurie (editata de Asociația Culturală Cârlibaba), revista în care a conservat și câteva „monumente“ de limbă
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
Dacia Sud-Dunăreană) așa cum s-a statornicit a fi fiind pentru stihuiri în dialectul bănățean-valah (din Dacia Nord-Dunăreană) poetul Victor Vlad Delamarina (1870 - 1896), contemporanul lui Eminescu, daca poetul Victor Enache „nu stie“, ori „știe, și refuză a recunoaște“ că dintotdeauna dialectalul autor de compuneri cadențate (în picioare-troheu / iambi, ori nu) nu are decât o spoiala regional-mediocră, îmburuienata, a limbii materne - în cazul de față a limbii pelasge > valahe -, evident, toate acestea nu-l împiedica pe cronicarul de față (ce are sub
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
Marin Sorescu (1936 - 1996). (27 făurar, 2014, la Piramida Extraplata de Tibissiara > Timișoara) * Victor Enache, Dor (călător de la matcă la izvor), Timișoara, Editura Waldpress (ISBN 978-606-614-086-7), 2013 (pagini A-5: 112). Referință Bibliografica: PACHIA-TATOMIRESCU ION - POEZII PELASGE-VALAHE ÎNTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON ÎNCĂ NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR / Ion Pachia Tatomirescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1493, Anul V, 01 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Pachia Tatomirescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
la vot. Leça- ar fi scris normal lesa = cu el, iar lença- ar fi scris normal lența=cu ei. Ț-ul putea fi scris prin ts sau tz. Probabil că s-au gândit la faptul că asociativul oblic are forma dialectală lensa=cu ei. Puteau totuși să îi lase pe romi să aleagă, sau să îi conștientizeze. Sau să demonstreze care formă este corectă pe baza limbilor indiene. Ceea ce nu s-a făcut încă.Iar ć, ś, ź puteau fi scrise
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
atât cât să poată obține carnetul de șofer. Și totuși de ce un alfabet inventat de o mână de oameni? S-a pornit de la ideea S.F. că romii deja trăiesc într-un SINGUR stat, au o limbă cu foarte puține diferențe dialectale, și deci se poate să fie uniți toți romii din LUME sub un singur alfabet și o singură limbă! Idee greșită! Realitatea istoriei indiene a limbii romani Cele ce urmează nu fac parte din istoria oficial recunoscută a limbii romani
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
al vechiului lexic. • Cu toate neologismele adoptate, fondul de bază și structura gramaticală au rămas neschimbate, oricât a fost modernizată limba, de la gramatica lui Creangă și pronunția greoaie a cuvintelor, până la gramatica și cuvintele moderne de astăzi. Chiar și limbajele dialectale din diferitele provincii românești, oricât de mult s-ar deosebi prin pronunția lor specifică sau forma arhaică, tot românești sunt. • În enumerarea specialiștilor care s-au preocupat de originea limbii române nu-l pot trece cu vederea pe profesorul ieșean
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413621089.html [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
În anul 1990, 21 persoane au semnat la Varșovia în locul a peste un milion de romi din România, acceptarea alfabetului analfabetizant. Milioane de romi din lume nu știau că aceștia au decis adoptarea unui mixaj dialectal încă dinainte de anii 80, bazat pe dialectul Arli. Acest mixaj dialectal a fost decis de Saip Yusuf, vorbitor chiar de Arli Români, un dialect complet neînțeles de romii din România, țara unde trăiește cea mai mare populație de romi din
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
semnat la Varșovia în locul a peste un milion de romi din România, acceptarea alfabetului analfabetizant. Milioane de romi din lume nu știau că aceștia au decis adoptarea unui mixaj dialectal încă dinainte de anii 80, bazat pe dialectul Arli. Acest mixaj dialectal a fost decis de Saip Yusuf, vorbitor chiar de Arli Români, un dialect complet neînțeles de romii din România, țara unde trăiește cea mai mare populație de romi din Europa. Deci COMPLET NEDEMOCRATIC. În imagine vedem semnăturile participanților. Pozele documentului
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
limbii romilor este diferită de la trib la trib. Chiar în interiorul aceluiași dialect apar pronunții diferite pt. aceleași cuvinte. Cand romii căldărari din România întâlnesc romi arli din Sofia sau Kosovo, romii căldărari nu înțeleg aproape nimic, din cauza că există diferențe dialectale majore. Alfabetul în formă incipientă propusă de cartea lui Saip Yusuf îl copia identic pe cel strict fonetic folosit de Sampson (anii 1920), exceptând literele grecești Theta și Delta, o inventie se pare a comitetului de la Varșovia din anii 1990
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
Podgorica), Gurbeti, Jambashi, Fichiri, Filipiʒi (of Agia Varvară) The third comprises the rest of the so-called Gypsy dialects, including Kalderash, Lovari, Machvano.( https://en.wikipedia.org/wiki/Romani language) Domnul Marcel Courthiade a stabilit doar pe baza comparării a 9! cuvinte dialectale care dialecte sunt corecte. Nimeni în lumea asta nu poate declara corectitudinea unui dialect fără a-l compară cu limba de origine, în cazul nostru limbile din India. Observăm că domnia sa a declarat de strat superior aceleași dialecte pe care
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
este motivată, pornindu-se de la realitățile din teren, de la diferențierile percepute dintre un idiom sau altul, care nu pot fi demarcate clar pe baza isogloselor, tocmai din pricina particularităților cimentate, ca urmare a așezării vorbitorilor ce reprezinta diversele dialecte din zonele dialectale respective, în momente istorice diferite. Astfel, Marcel Courthiade condensează diversitatea dialectala rromă în trei straturi succesive de expansiune și, în cadrul fiecăruia din ele, admite existența unor subdivizări dialectale tradiționale (1995 a, 85-86). Autorul prezintă câteva dintre principalele trăsături distinctive ale
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
dintre un idiom sau altul, care nu pot fi demarcate clar pe baza isogloselor, tocmai din pricina particularităților cimentate, ca urmare a așezării vorbitorilor ce reprezinta diversele dialecte din zonele dialectale respective, în momente istorice diferite. Astfel, Marcel Courthiade condensează diversitatea dialectala rromă în trei straturi succesive de expansiune și, în cadrul fiecăruia din ele, admite existența unor subdivizări dialectale tradiționale (1995 a, 85-86). Autorul prezintă câteva dintre principalele trăsături distinctive ale dialectelor din stratul I, cel mai vechi, și ale dialectelor din
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
cimentate, ca urmare a așezării vorbitorilor ce reprezinta diversele dialecte din zonele dialectale respective, în momente istorice diferite. Astfel, Marcel Courthiade condensează diversitatea dialectala rromă în trei straturi succesive de expansiune și, în cadrul fiecăruia din ele, admite existența unor subdivizări dialectale tradiționale (1995 a, 85-86). Autorul prezintă câteva dintre principalele trăsături distinctive ale dialectelor din stratul I, cel mai vechi, și ale dialectelor din straturile II-III, mai noi...” Ce este isoglosa? Iată ce spune wikipedia: „An isogloss, also called a heterogloss
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
boundary of a certain linguistic feature, such aș the pronunciation of a vowel, the meaning of a word, or the use of some syntactic feature.” Iată ce spune domnul Gheorghe Sărau: “Datorită modului îndelungat de viață nomada a vorbitorilor, diviziunile dialectale structurate pe isoglose delimitate geografic sunt improprii pentru descrierea diviziunilor dialectale ale limbii rromani și se preferă delimitarea a trei straturi de evoluție cu extinderea lor geografică respectivă”(Romii, India și limba români, pp. 159-160) De ce or fi fost improprii
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
a vowel, the meaning of a word, or the use of some syntactic feature.” Iată ce spune domnul Gheorghe Sărau: “Datorită modului îndelungat de viață nomada a vorbitorilor, diviziunile dialectale structurate pe isoglose delimitate geografic sunt improprii pentru descrierea diviziunilor dialectale ale limbii rromani și se preferă delimitarea a trei straturi de evoluție cu extinderea lor geografică respectivă”(Romii, India și limba români, pp. 159-160) De ce or fi fost improprii? Simplu, pt. că sunt multe dialecte, si era greu de studiat
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
trei straturi lingivistice, dintre care, ultimul strat, cel mai corupt și nedemn de a fi limba literară, după părerea lui, este cel căldărăresc și lovari. Courthiade a putut să dogmatizeze asta după compararea a doar 9 cuvinte rome cu variante dialectale. Fără să le fi comparat cu idiomurile indiene. Vorba aia, decanu minte, decanu minte luminoasă. Articolul VIII vorbește despre BIG BROTHER în varianta romă: “Te vazdinǒl jekh rromane-ćhibăqo kontèksto, kana barǒl o ćhavorro, te ovel leș śajutnipen te lel ʒanimàta
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
un sfârșit, ca întotdeauna, neașteptat. De pildă „destinul își are capcanele lui”, „adevărul e viermele care ne roade pe toți”, „ignoranța e confundată cu fericirea”. Vocabularul lui Bujeniță este de un pitoresc și o savoare specifică scrisului său. Cuvinte arhaice, dialectale, radicale și neologisme se mixează cu argoul și graiul de cartier mărginaș. Astfel, nume celebre din conducerea statului, eroi din istoria mai îndepărtată sau mai apropiată vorbesc într-un limbaj frust, cotidian, chiar mahalagesc, fapt care-i detronează din funcție
IMPRESII DE LECTURĂ „EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ” DE MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1493625644.html [Corola-blog/BlogPost/375158_a_376487]
-
pe glob în zilele noastre - motiv care îl făcea pe Tudor Arghezi să creadă că româna va deveni și ea, într-un viitor nu prea îndepărtat, o limbă internațională. Dar, mai presus de toate acestea, lipsită aproape complet de barierele dialectale ale surorilor ei neolatine și chiar ale englezei, limba română păstrează de veacuri o unitate și exactitate lexicală uluitoare, cimentată de vicisitudinile istoriei, însușire cu care nici o altă limbă nu se poate mândri întotdeauna. Deoarece suntem siguri că viitorii colaboratori
A APARUT PRIMUL NUMAR TIPARIT AL REVISTEI DE CREATIE SI CULTURA ´´ BOGDANIA´´ , FONDATA DE POETUL IONEL MARIN,PRESEDINTELE ASOCIATIEI CULTURAL-UMANITARE´´ BOGDANIA´´ DIN FOCSANI-VRANCEA de MIHAI MARIN by http://confluente.ro/A_aparut_primul_numar_tiparit_mihai_marin_1370874215.html [Corola-blog/BlogPost/346288_a_347617]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > BACE TOGHIERE , SAREA , CUJETAREA, FLOAREA Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Au ieșit de sub tipar, la Editura Gutenberg din Arad două cărți dialectale și în transcriere fonetică, de excepție -autor Gheorghe Hodrea, care se ascunde sub masca unui Brand Crișana-Bace Toghiere. Sărărița cu piper și Cujetările lui Bace Toghiere au savoare și dau târcoale vremurilor ,când vorbele în grai se topeau ca pita
BACE TOGHIERE , SAREA , CUJETAREA, FLOAREA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1456560211.html [Corola-blog/BlogPost/367677_a_369006]
-
cu piper și Cujetările lui Bace Toghiere au savoare și dau târcoale vremurilor ,când vorbele în grai se topeau ca pita caldă cu clop.De loc din Sintea, autorul mânuiește plugul din condei de cuvinte și scormonște din cufere, cuvinte dialectale , regionalisme sau argou prin care are planuri mari, acelea de a pune pe tavă tâlcuri sau vorbe de duh. Suntem bucuroși să consemnăm despre astfel de preocupări alături de cei care i s-au aplecat cu tandrețe asupra rarului său har
BACE TOGHIERE , SAREA , CUJETAREA, FLOAREA de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1456560211.html [Corola-blog/BlogPost/367677_a_369006]
-
pe glob în zilele noastre - motiv care îl făcea pe Tudor Arghezi să creadă că româna va deveni și ea, într-un viitor nu prea îndepărtat, o limbă internațională. Dar, mai presus de toate acestea, lipsită aproape complet de barierele dialectale ale surorilor ei neolatine și chiar ale englezei, limba română păstrează de veacuri o unitate și exactitate lexicală uluitoare, cimentată de vicisitudinile istoriei, însușire cu care nici o altă limbă nu se poate mândri întotdeauna. Deoarece suntem siguri că viitorii colaboratori
REVISTA BOGDANIA DIN FOCŞANI, LA ÎNCEPUT DE DRUM. de IONEL MARIN în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Revista_bogdania_din_focsan_ionel_marin_1360668138.html [Corola-blog/BlogPost/343694_a_345023]