27 matches
-
român a fost un distins profesor universitar, om de știință și cultură, scriitor, dramaturg, istoric și critic literar, folclorist, autor de antologii, de manuale școlare, de cursuri pentru uzul studenților, cercetător al relațiilor sârbo-române, traducător, dar, înainte de toate, lingvist și dialectolog de marcă, respectiv lexilocog și lexicograf. Dialectologia a fost disciplină științifică de baza căreia prof. dr. Radu Floră i-a acordat cea mai mare atenție. Drept mărturie stă cartea " Dijalektološki profil rumunskih banatskih govora să vršačkog područja" (cu 34 de
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosseti” al Academiei Române a publicat cartea despre cercetările profesorului Radu Floră făcute la istroromani și a facilitat oamenilor de știință să se informeze mai bine despre concluziile acestui renumit om de știință, lingvist și dialectolog prezentate în "Micul atlas lingvistic al graiurilor istroromane". A fost membru permanent al renumitei instituții științifice Mâțica Srpska din Novi Sad iar, din anul 1953, a fost și collborator al Centrului Internațional pentru Dialectologie din Louvain (Belgia). A participat la
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
având ca profesori pe Gheorghe Cucu, Alfonso Castaldi și Constantin Brăiloiu. Urmează, apoi, studii de perfecționare la Conservatorul din Leipzig cu maeștri ai compoziției și dirijatului de orchestră (1930-1933). Revenit în România, Matei Socor a lucrat ca cercetător etnolog și dialectolog al muzicii în cadrul Institutului de folclor din București. Aici a colaborat cu Constantin Brăiloiu, cu care a alcătuit o serie de culegeri de folclor. S-a apropiat din tinerețe de mișcarea muncitorească, devenind membru al PCR încă din ilegalitate și
Matei Socor () [Corola-website/Science/307156_a_308485]
-
teritoriul călcat de români în peregrinajele lor pastorale. Problema interferențelor lingvistice polono-române i-a preocupat pe lingviști de talie europeană ai sec. al XIX-lea, cum ar fi Kałużniacki și Miklosich. G. Nandriș nu se limitează la a prezenta lucrarea dialectologilor polonezi. În articolul său, Nandriș își prezintă propriile cercetări efectuate în teren, aproape de Zakopane, de unde extrage fapte de limbă inedite: strónga vátra „locul unde se face focul în stână”, kóšar „coșarul oilor”, dzer „zăr”, húrda „urdă” etc. Nandriș prezintă 31
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
A. Rădulescu-Pogoneanu și alții. Cea de-a doua lucrare științifică de răsunet elaborată în cadrul institutului fondat și condus de Sextil Pușcariu a fost "Atlasul lingvistic român". Gândită tot de ctitorul Muzeului, ea a fost pusă exemplar în practică de doi dialectologi de excepție, Sever Pop și Emil Petrovici. În acest scop, au fost întocmite și lansate opt chestionare tematice, între 1922-1937, pentru anchetele indirecte, prin corespondenți. După ce au fost efectuate, între anii 1930 și 1938, în paralel, cele 398 de anchete
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
răsplătit cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), patru volume celor maramureșene, între 1969-1997, precum și două volume celor din Transilvania, în 1992 (încununat cu Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române) și, respectiv, în 1997. Concomitent cu editarea, în continuare, a atlaselor regionale, dialectologii clujeni participă la două proiecte internaționale: "Atlasul limbilor Europei" (ALE) și "Atlasul lingvistic romanic" (ALiR). Recent, a fost inițiat, tot aici, un nou proiect privind realizarea unui atlas lingvistic consacrat graiurilor românești din Serbia orientală. O altă cercetare din sfera
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
al mobilierului existent, cu furnir ori cu pal. Rămân la părerea că Ion Nistor sporește imaginea istoricului literar clasic din școala călinesciană. Profesional, el a trăit fericit printre cărți și manuscrise, căci rigoarea afișată În studiile sale deconspiră pe critic, dialectolog, lingvist (vezi recuperarea incontestabilă a lui George Acsinteanu - o rudă nu prea Îndepărtată a colegului Ion Nistor.). Stilisticianul se vede În conservarea admirabilă a sensurilor proprii din lexicul folosit - dezinvolt, fără inhibiții și retorică facilă. Cu toată activitatea lui editorială
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
(n. 14 septembrie 1906, Ialoveni - d. 12 iulie 1942) a fost un folclorist, etnograf, dialectolog, publicist, pedagog și sociolog român basarabean, director al Institutului Social din Basarabia. După ocuparea Basarabiei de către trupele sovietice în 1940 și apoi, din nou în 1942, a fost acuzat de "românofilie", "fascism" și "antisovietism", pentru poziția sa categorică împotriva teoriei
Petre Ștefănucă () [Corola-website/Science/299990_a_301319]
-
de proprietatea termenilor, de valorizarea contextuală a acestora și de asocierea referențială adecvată". Apreciază că lucrarea sa este prima cercetare a componentei românești a graiului ceangăilor bilingvi din Moldova și că ea se așază în linia sugestiilor formulate chiar de dialectologii maghiari și a dezideratelor primilor cercetători ai graiului popular. Tabloul unitar care se configurează prin corelarea cu datele atlaselor lingvistice anterioare pune în evidență "vechimea, consistența și viabilitatea elementului românesc în graiul ceangăilor din Moldova". Ansamblul celor 359 de hărți
Cât de românesc este graiul ceangăilor din Moldova? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Memoirs/9236_a_10561]
-
posibil ca acest continuum să includă și dialecte ale limbii norvegiene și daneze. Exemplele date mai jos au fost luate de la SweDia, un proiect de cercetare asupra dialectelor suedeze moderne. Grupurile de dialecte sunt acelea acceptate în mod tradițional de către dialectologi. Suedeza standard este folosită de toți suedezii și de majoritatea vorbitorilor din Finlanda, având denumirile de "rikssvenska" sau "standardsvenska" în Suedia și de "högsvenska" („suedeza înaltă”) în Finlanda. În ciuda acestor fapte, limba standard poate varia ca și vocabular sau pronunție
Limba suedeză () [Corola-website/Science/296642_a_297971]
-
minoritate, ca să îngroașe rândurile acesteia. O parte a sărăcăcianilor din Grecia, care în decursul secolului al XIX-lea și XX-lea s-au stabilit în ceea ce este astăzi Albania, nu s-au elenizat ci și-au păstrat graiul aromân nealterat. Dialectologul de la Universitatea din Cluj Petru Neiescu a întâlnit un grup din acești sărăcăciani în anul 1959 în timpul unei expediții în Albania, lângă localitatea Stepur. Conversând cu ei în aromână, el a aflat că aceștia, întrebați fiind despre apartenența lor etnică
Sărăcăciani () [Corola-website/Science/299729_a_301058]
-
(n. 1887, Brăila - d. 1918) a fost poet, fin literat și remarcabil om de cultură, stins din viață prematur, la 31 ani, pe care academicianul Perpessicius îl evocă cu multă căldură, acordându-i înalta s-a prețuire. Dialectolog, filolog, folclorist și clasicist remarcabil, autor al unui important studiu despre "Graiul din țara Oltului", distins cu premiul "Hillel" al "Universității din București" - în aceeași măsură în care a fost și un talentat critic și poet - elev preferat al lui
Titu Dinu () [Corola-website/Science/306957_a_308286]
-
Junimii, membru fondator al Academiei Române și unul dintre marii luptători pentru drepturile aromânilor. s-a născut în localitatea pindeană Avdela, Grecia, de unde proveneau, între alții, Nuși Tulliu, autentic creator de poezie în dialectul aromân, Take Papahagi, cunoscutul lingvist, etnograf și dialectolog și familia istoricului Nicolae Șerban Tanașoca. Caragiani se trage dintr-o familie de oieri, care vara își duceau oile la munte, și iarna se întorceau cu ele la șes, în zona Salonicului, activitate din care, cu multă trudă și chibzuială
Ioan D. Caragiani () [Corola-website/Science/307146_a_308475]
-
capitole publicate antum/postum, text stabilit, indice informatori și bibliografie de Aura Brădățan, Editura Mușatinii, Suceava, 2008, 699 p.; celelalte două volume masive aflându-se sub tipar). Această "adevărată enciclopedie populară" care interesează deopotrivă pe etnografi, lingviști, istorici, filologi, etimologi, dialectologi, medici, farmaciști, botaniști, naturaliști, filosofi, preoți etc. se dovedește a fi o monografie imensă, fără egal, prin semnificația ei bogată, în cultura universală. Preocupările bădiei Eugen Dimitriu, basarabeanul pentru cercetarea și valorificarea și a altor arhive sucevene s-au concretizat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lingvistică, avînd în vedere în primul rînd funcțiile sociale îndeplinite de idiomul în cauză, si mai putin poziționarea să de către lingviști în raport cu alte varietăți apropiate - fie ele idiomuri înrudite sau varietăți subordonate limbii în cauză din punctul de vedere al dialectologului. Limba, în acest sens, poate fi un idiom pe care lingviștii îl considera numai o variantă a unei limbi (de exemplu bosniacă) sau, uneori, chiar un dialect sau un grăi (de exemplu groenlandeza)"204. Există unele limbi considerate oficiale regionale
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
3. footnote> . Am vorbit altă dată <footnote Gheorghe Moldoveanu, De limba moldovenească, în „Omagiu profesorului și omului de știință Anatol Ciobanu la 70 de ani“, CEP USM, Chișinău, 2004. footnote> despre confuzia de neiertat pe care o poate face un dialectolog între limbă și grai, riscînd să fie desconsiderat profesional pentru susținerea unor concepte politice în dezacord total cu adevărul bazat pe argumente științifice. Pentru susținerea ideii că la est de Prut se vorbește limba moldovenească, o realitate diferită de limba
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a putut fi considerat unul dintre cei mai Înțelepți curajoși care a susținut prin fapte Întîi de toate, prin creație conștiința națională și lingvistică a moldovenilor. Am vorbit altă dată despre confuzia de neiertat pe care o poate face un dialectolog Între limbă și grai, riscînd să fie desconsiderat profesional pentru susținerea unor concepte politice În dezacord total cu adevărul bazat pe argumente științifice. Pentru susținerea ideii că la est de Prut se vorbește limba moldovenească, o realitate diferită de limba
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
aflător în Muzeul Palatului Metropolitan din Cernăuți; Al. Lupu, Un portret al lui C. Porumbescu și al pictorului Ep. Bucevschi, cu informații noi asupra acestor doi mari artiști ai Bucovinei; Chr. Geagea, Maia Zora, schiță în dialect aromân importantă pentru dialectologi; dr. V. Paschivschi, O ediție necunoscută a istoriei lui Arghir și Elena de Bărac - este vorba de o ediție, a II-a neștiută până acum, care să fi apărut nu mult după 1802 și din care dl. Vl.P. a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de la 1688. Pars IV, Numerii, Iași, 1995. Volume de autor: Terminologia fierăriei în mediul rural din Moldova și Bucovina. Glosar (anexă a tezei de doctorat), Iași, Centrul de multiplicare al Universității Al. I. Cuza. A fost unul dintre inițiatorii și dialectologul organizator al programului de redactare asistată de calculator a atlaselor lingvistice românești, o noutate în dialectologia românească actuală, acest proiect desfășurându-se în cadrul unui program de colaborare interdisciplinară între Institutul de Informatică Teoretică și Institutul de Filologie Română A. Philippide
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Limba română în secolul al XVII-lea, Evoluția estetică a limbii române, Folclorul: cum trebuie înțeles, Literatura română modernă și Dante și latinitatea, Sufletul latin și literatura nouă, o parte din acestea fiind tipărite sau xeroxate în volum. Filolog, psiholog, dialectolog, istoric și critic literar, poet și folclorist, publicist și chiar politician, Ovid Densusianu aparține acelor învățați care șterg frontierele dintre discipline. Putem încerca o periodizare a activității sale multilaterale: prima etapă, cuprinsă între anii 1895 1905 etapa activității de tinerețe
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Cordres de Sebille (Paris, 1896), Urme vechi de limbă în toponimia românească, (București, 1898), Histoire de langue roumaine (Tome I, Les origines ", Paris, 1901 ). În perioada de tranziție începe să se afirme și ca publicist, critic și istoric literar, poet, dialectolog, etnolog și folclorist cu volume și studii ca Graiul nostru, Texte din toate părțile locuite de români, vol. III, București, 1906 1908, Folklorul: cum trebuie înțeles (1909, București). Din istoria migrațiunilor păstorești la popoarele romanice (Buletinul Societății filologice, III București
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
a avut curajul său de a spune adevărurilor pe nume în societatea românească a timpului, dintre celebrități așa cum a făcut-o Densusianu. De fapt Densusianu a fost omul care ar fi trebuit neapărat să trăiască în zilele noastre. 2.6. Dialectolog La Densusianu dialectologia ca și filologia și folclorul nu rămâne izolată, ci apare într-un tot cu folclorul faptele de limbă, cu etnografia. La început el a fost adversar al geografiei lingvistice: „Când se face Geografie-lingvistică se pierde din vedere
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
va fi ocupată până 1938 de I.A.Candrea, iar din 1943 de Tache Papahagi care alătură cercetările folclorice la cele de grai. Importanța reciprocă pe care o care cercetarea împreună a folclorului și filologiei reiese din însuși materialul întrebuințat. Dialectologul (filologul) și folcloristul pleacă în studiile lor de la texte, și unul și altul culeg texte, fiecare urmărind un scop ceea ce însemnează că, în majoritatea lor acestea pot folosi și unuia și altuia, filologul, va studia forma textului, iar folcloristul fondul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
și dramaturg între anii 1913-1925, istoric literar până în l905-1914, filolog în primii săi ani de activitate, mai ales critic literar și polemist la „Vieața nouă", gânditor social la „Inălțarea", cea mai importantă și îndelungată activitate a sa va fi ca dialectolog, etnolog și folclorist. Activitatea de etnolog și folclorist este atât de însemnată încât este considerat astăzi după B.P. Hasdeu a doua personalitate proeminentă în istoria folcloristicii românești” antebelice. Capitolul III Ovid Densusianu folclorist Nota caracteristică a activității lui Densusianu a
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ale unui popor, formează astăzi obiectul unui studiu special, al antropologiei, de ce 1-am introduce în folclor ? Tot astfel, ce rost pot avea informațiile asupra artei populare, asupra îmbrăcămintei și chiar asupra graiului când aceste chestiuni privesc pe etnograf și dialectolog ? Folcloristul are fără îndoială uneori nevoie și de informațiuni de natura aceasta, dar nu urmează de aici că el singur are să se ocupe de adunarea lor.” A știut să aprecieze colecțiile realizate până la începutul secolului XX prin raportarea la scopul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]