36 matches
-
Ni se propune așadar o primă descriere a "tipului pragmatic" al limbii române și a varietăților sale regionale: studiul comportamentului lingvistic manifestat în interacțiunea verbală, constantele asociate cu tradiția culturală, cu stilul de viață și mentalitățile unor comunități. Tradiția cercetării dialectologice, bine reprezentată în lingvistica românească, dar dominată multă vreme de interesul pentru inventar, pentru fonetică și lexic, este astfel "deturnată" - cu sprijinul etnolingvisticii și al sociolingvisticii - către cercetarea pragmatică, către investigarea strategiilor conversaționale. Se pornește de la ideea că în fiecare
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
umblat"), deodată ("la început": "Tata /n-o vrut deodată să ne bată / pîn' o găsît sîrma-n lăcată/ și-n fundul beciului pe tăț"). E totuși clar că succesul textelor în cauză, confirmat de mulți ascultători, nu stă doar în "exotismul" dialectologic. Este esențial efectul comic produs de multe ori de contrastul cu muzica romantic-sentimentală, liric-baladescă (contrastul voit între clișeele poetice tradiționale și prozaismul modern e prezent și la nivelul strict textual: "cîntă cucul în pădure, eu îi zvîrl dolari"). În plus
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
ba al deceniilor!) controversă cu pricina știu că eu am susținut revenirea la a încă din 1965 (Limba română, XIV, I, p. 131-137). Ulterior, cu argumente din ce in ce mai temeinice, am pledat și pentru sunt - suntem - sunteți, în reviste de specialitate (ex. Dialectologica, 1989), în reviste literare (de două ori, în România literară), în reviste tip magazin (Flacăra, 1984) și în trei dintre cărțile mele consacrate cultivării limbii: Limbaj cotidian și rostire literară (1977), Cum vorbesc românii din Ungaria (1994) și Limba și
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
în structura cu pronume invariabil o degradare a relativului cu funcție sintactică marcată, ni se pare mai îndreptățit să considerăm că există, începând dintr-un stadiu foarte vechi al românei, două structuri paralele" (p. 96). A ținut cont, în abordările dialectologice și sociolingvistice, de atitudinea vorbitorilor: de mai multe ori este invocată "intuiția Ťomuluiť de pe stradă" (în perceperea formelor prepozițiilor - de, di, dă etc. - ca indici ai diferențelor dialectale) sau "convingerea lingvistică locală", "granița dialectală subiectivă" (judecata vecinilor despre intonația din
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
unde puteau elabora contribuții originale, cum ar fi, de pildă, investigarea individuală și autoreflexivă a dialectului lor de proveniență. Prin cele două lucrări ale sale, „Kleine Banater Mundartenkunde“ (1975) și „Banater deutsche Mundartenkunde“ (1987), a contribuit la explorarea acestei tematici dialectologice. După arestarea lui H. Weresch, cursul de istorie a literaturii germane a fost preluat de Eva Marschang și Josef Zirenner (care în anii 1970 s-a transferat la institutul de perfecționare a cadrelor didactice, unde timp de peste un deceniu a
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
scurtam, ca și așa romii sunt inculți și vor avea un orgasm intelectual văzând cuvinte grele că isoglose. Romii nu știu carte, putem să-i inducem în eroare.” Cu alte cuvinte, Marcel Courthiade adopta în tezade doctorat a domniei sale (Structura dialectologica a limbii rromani, 1995), ceea ce a ORDONAT Saip Yusuf. Eu, după 25 de ani de studiu comparativ între dialectele rome și 300 de idiomuri indiene, am ajuns la concluzia că romii au venit cu pronunțiile și gramatică actuala din India
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
Colindele religioase la români, Academia Română, București, 1920, p. 2; 6Idem, p. 8-9; 7Idem, p. 77; 8O. Buhociu, Folclorul de iarnă. Ziorile și poezia păstorească, Editura Minerva, București, 1979, p. 89; 9M. Pop, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București,1976, p. 70; 10C. Bălosu, Colindatul în Țara Loviștei, în Oltenia - Studii și Comunicări. IX.Etnografie, 1989, p. 80-99, Muzeul Olteniei, Craiova; 11T. Pamfilie, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 1997, p. 306, 315, 322, 324; 12T. Bălășel, Versuri populare
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Pommier, Eduard, 1986, „Versailles, l’image du souverain”, În Pierre Nora (coord.), Les lieux de la mémoire: La Nation, Gallimard, Paris Pop Mihai, 1998, Folclor românesc, Grai și Suflet, București Pop, Mihai, 1976, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București Post, Paul, 1996, „The Modern Pilgrim: A Christian Ritual Between Tradition and Post-Modernity”, În Elizondo, Virgilio; Freyne, Sean (coord.), 1996, Pilgrimage, SCM Press, Londra Pouchelle, Marie Christine, 1983, „Sentiment réligieux et show business: Claude François, objet de dévotion populaire
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
, Sándor (27.XI.1897, Sarkadkeresztúr, Ungaria - 18.I.1943, Timișoara), traducător și publicist. Ca elev al liceului din Salonta, apoi ca student la drept, a participat la anchetele dialectologice și la culegerile de folclor literar, organizate la Salonta de secția maghiară a alianței internaționale a folcloriștilor, Folklore Fellows. Debutează în revista „Magyar Nyelvőr” cu articole de lexicologie dialectală (1916). După primul război mondial se stabilește la Oradea, unde participă
KERESZTURY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287709_a_289038]
-
Facultatea de Filologie a Universității din București, a lucrat din 1952 în diferite instituții culturale (Comitetul de Stat pentru Așezămintele Culturale, Editura Didactică și Pedagogică, Biblioteca Centrală de Stat, Centrul de Valorificare a Creației Populare, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice). Se poate spune că debutul lui ca dramaturg a avut loc în 1961; anul în care i se reprezintă, la Teatrul Țăndărică din București, piesa Răzvrătiții și totodată anul în care încep să-i fie editate (sub formă de buletine
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
nouă”, secretar al Comitetului de Cultură (1965-1967), director la Teatrul de Stat (1967-1971), apoi este referent la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț (1971). Stabilit la București, va fi redactor la „Tribuna școlii” (1972), secretar literar în cadrul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice (1973-1985), redactor principal la „Urzica” (1985-1987), șef al serviciului personal la Uniunea Scriitorilor (1987-1990), redactor la revista „Luceafărul” (1990) și redactor-șef la ziarul „Viitorul Românesc” (1991). În 1992 înființează Editura Viitorul românesc, unde este director. Debutează la „Tribuna”, în
STIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289936_a_291265]
-
direcției noi a revistei sale. În 1906, Academia încredințează din noului Densusianu și lui Pușcariu misiunea de a continua dicționarul tezaur al limbii române, dar Densusianu refuză. Pleacă din nou la Paris, de astă dată pretextând participarea la constituirea Societății dialectologice de la Paris. În 1907 revine de la Paris și se interesează de soarta „Vieții Noi”. La 16 februarie 1907 a ținut conferința Studiile asupra Limbii române în trecut și astăzi. Colaboratorii „Vieții Noi” deschid și organizează public conferințe pledând pentru suflul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
25 localități și timpuri." El e inițiatorul înregistrării directe a folclorului, care să nu scape nimic din ceea ce ține de sensibilitatea și afectivitatea țăranului de manifestările specifice felului său de trai într-o anumită epocă, este de fapt inițiatorul metodei dialectologice în culegerea folclorului. Spirit cultivat și înarmat cu riguroasă metodă filologică, culege și transcrie fonetic textele folosind cu moderație semnele diacritice. Drept dovadă stă felul cum a conceput monografia Graiul din Tara Hațegului, care după o scurtă introducere are ca
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Ion Toma (n. 24 decembrie 1947, Vîrvoru de Jos, Dolj) desfășoară o bogată activitate didactică și de cercetare în domeniul lingvisticii. Obține doctoratul în litere la Institutul de Științe Etnologice și Dialectologice în 1980. Este cercetător științific la Centrul de Științe Sociale din Craiova (1971-1975), arhivist la Arhivele Statului din Craiova (1975-1976), asistent universitar (1976), lector (1990), conferențiar (1991), iar apoi, din 1994, profesor la Catedra de limba romînă a Universității din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în România după trebuințe locale și momentane de niște autori români, oameni din popor, care nu știau multă carte și scriau așa cum [se] vorbea în zilele lor în orașul sau chiar în satul în care trăiau, vor avea o importanță dialectologică, arătând diferințele ce existau în același timp, dar în locuri deosebite; fonetică, pentru că scriitorii, lipsiți de cultura ortografică, se sileau a reda în scris pronunția lor; sintactică, pentru că espresiunea liberă a cugetării nu era împiedecată prin tirania vreunui text străin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în România după trebuințe locale și momentane de niște autori români, oameni din popor, care nu știau multă carte și scriau așa cum [se] vorbea în zilele lor în orașul sau chiar în satul în care trăiau, vor avea o importanță dialectologică, arătând diferințele ce existau în același timp, dar în locuri deosebite; fonetică, pentru că scriitorii, lipsiți de cultura ortografică, se sileau a reda în scris pronunția lor; sintactică, pentru că espresiunea liberă a cugetării nu era împiedecată prin tirania vreunui text străin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lui alde în variantele regionale ale limbii literare nu poate fi însă descrisă credibil pe baza materialului excerptat până acum; ar fi nevoie de un studiu de corpus cu reprezentare echilibrată a regiunilor istorice sau a graiurilor stabilite de tradiția dialectologică. Până atunci, afirmațiile noastre rămân simple ipoteze bazate pe observații parțiale. 17 Între analogia care conduce la un sens tipologic și colectiv (a) și exemplificarea care presupune un asemenea sens (b) este un continuum, dar o diferență importantă de funcționare
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
nu de puține ori se simte în paginile acestora o anume superficialitate, datorată poate și lipsei unei îndumări competente. Ce credeți că trebuie întreprins pentru ca nicio cercetare să nu se facă la întâmplare? Avem un Institut de Cercetări Etnologice și Dialectologice, posesor al unui imens material din culegerile lui Brăiloiu și ale discipolilor săi, la care s-a adăugat materialul adunat de Georgescu Breazu. De unde acest Institut, creat în ’49 de o mână de oameni, foști colaboratori ai lui Brăiloiu, avea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
nu de puține ori se simte în paginile acestora o anume superficialitate, datorată poate și lipsei unei îndumări competente. Ce credeți că trebuie întreprins pentru ca nicio cercetare să nu se facă la întâmplare? Avem un Institut de Cercetări Etnologice și Dialectologice, posesor al unui imens material din culegerile lui Brăiloiu și ale discipolilor săi, la care s-a adăugat materialul adunat de Georgescu Breazu. De unde acest Institut, creat în ’49 de o mână de oameni, foști colaboratori ai lui Brăiloiu, avea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
59] DRĂGAN, ION, Limbajul verbal - mijloc de comunicare, informare și formare în învățământul superior, Forum, 30, nr. 4, 1988, 20-24. [60] DRĂGOTOIU, ION, Corelația etic-estetic în procesul receptării literaturii în școală, ProDid, 4, (1986-1988), 1988, 55-63. [61] DUMISTRACEL, STELIAN, Cercetare dialectologică în analiza stilistică în procesul de învățământ, LL, nr. 2, 1988, 288 - 295 [cu bibl.]. [62] DUMITRAȘ, IOAN, Câteva modalități de explicare, activizare și nuanțare a vocabularului elevilor din școlile ajutătoare, BullDȘ - Baia Mare, 4, 1988, 44 48. [63] DUMITRU IVĂNUȘ
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Tipografia Universității din Timișoara, 1977, 121 p. An-A = Anuar de lingvistică și istorie literară. A. Lingvistică. Iași. AN.ACAD = Analele Academiei R.P.R. București. AnEAIL = Anuar de etnografie - arte - istorie - lingvistică. Timișoara. AnICED-A = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria A. Comunicări. Sesiuni științifice. 1984-1985. București, [f.e.], 1987, 420 p. multigr. AnICED-B = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria B. 2. Studii și seminarii. Graiurile - componentă a patrimoniului cultural popular. Octombrie 1982, București, TBCS, 1983, 479 p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Academiei R.P.R. București. AnEAIL = Anuar de etnografie - arte - istorie - lingvistică. Timișoara. AnICED-A = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria A. Comunicări. Sesiuni științifice. 1984-1985. București, [f.e.], 1987, 420 p. multigr. AnICED-B = Anuarul Institutului de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Seria B. 2. Studii și seminarii. Graiurile - componentă a patrimoniului cultural popular. Octombrie 1982, București, TBCS, 1983, 479 p. multigr. AnL-B = Anuar de lingvistică și istorie literară. B. Istorie literară. Iași. An RS = Analele româno sovietice. APASE = Atelier poligrafic. Academia
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1 Începînd cu data de 1 aprilie 1990 se reînființează, în subordinea Ministerului Culturii, Centrul de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare. Articolul 2 Numărul de posturi se asigura din cele existente la Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, în cadrul compartimentului organizat potrivit Decretului nr. 703/1973 , republicat în 1977. Articolul 3 Ministerul Economiei Naționale și Ministerul Finanțelor vor lua măsuri pentru modificarea corespunzătoare a indicatorilor economico-financiari pe anul 1990, ca urmare a prezentei hotărîri. PRIM-MINISTRU PETRE ROMÂN
HOTĂRÎRE nr. 605 din 24 mai 1990 privind reinfiintarea Centrului de Conservare şi Valorificare a Traditiei şi Creatiei Populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107170_a_108499]
-
nu de puține ori se simte în paginile acestora o anume superficialitate, datorată poate și lipsei unei îndumări competente. Ce credeți că trebuie întreprins pentru ca nicio cercetare să nu se facă la întâmplare? Avem un Institut de Cercetări Etnologice și Dialectologice, posesor al unui imens material din culegerile lui Brăiloiu și ale discipolilor săi, la care s-a adăugat materialul adunat de Georgescu Breazu. De unde acest Institut, creat în ’49 de o mână de oameni, foști colaboratori ai lui Brăiloiu, avea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
București: CD Press. Ilisie, C., & Nedelcu, M. (2005). Teatrul copiilor. Oradea: Imprimeria de Vest. Munteanu, V. (1983). O zi, o lună, un an... alcătuire teatrală pentru tineret și școlari. București: Consiliul Culturii și Educației Socialiste, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Murariu, L., & Prepeliță, M. (2007). Cu ochii spre scenă. Texte dramatizate pentru școlari mai mari, mai mici, părinți și bunici. Iași: Editura Optima. Nedelcu Mihăilescu, F.E. (2005). Copilul un mic actor. Slatina: Editura Didactic Press. Negru, M., & Dobrotă, R. (2010
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]