36 matches
-
Al. I. Cuza Iași titlul de doctor în litere, cu teza Toponimia Văii Zeletinului, de la Zapodia la Motoșeni, jud. Bacău. Se simțea mereu atras de meleagurile natale, încât titlul de „doctor în filologie” l-a obținut în urma unor îndelungate cercetări dialectologice și toponimice în zona în care a crescut și a copilărit. Între anii 19911992 a fost inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Iași. Profesorul doctor Puiu-Filip Filipescu a reușit să dea o importanță deosebită relației elev-profesor, remarcându-se prin
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
direcției noi a revistei sale. În 1906, Academia încredințează din noului Densusianu și lui Pușcariu misiunea de a continua dicționarul tezaur al limbii române, dar Densusianu refuză. Pleacă din nou la Paris, de astă dată pretextând participarea la constituirea Societății dialectologice de la Paris. În 1907 revine de la Paris și se interesează de soarta „Vieții Noi”. La 16 februarie 1907 a ținut conferința Studiile asupra Limbii române în trecut și astăzi. Colaboratorii „Vieții Noi” deschid și organizează public conferințe pledând pentru suflul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
25 localități și timpuri." El e inițiatorul înregistrării directe a folclorului, care să nu scape nimic din ceea ce ține de sensibilitatea și afectivitatea țăranului de manifestările specifice felului său de trai într-o anumită epocă, este de fapt inițiatorul metodei dialectologice în culegerea folclorului. Spirit cultivat și înarmat cu riguroasă metodă filologică, culege și transcrie fonetic textele folosind cu moderație semnele diacritice. Drept dovadă stă felul cum a conceput monografia Graiul din Tara Hațegului, care după o scurtă introducere are ca
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în structura cu pronume invariabil o degradare a relativului cu funcție sintactică marcată, ni se pare mai îndreptățit să considerăm că există, începând dintr-un stadiu foarte vechi al românei, două structuri paralele" (p. 96). A ținut cont, în abordările dialectologice și sociolingvistice, de atitudinea vorbitorilor: de mai multe ori este invocată "intuiția Ťomuluiť de pe stradă" (în perceperea formelor prepozițiilor - de, di, dă etc. - ca indici ai diferențelor dialectale) sau "convingerea lingvistică locală", "granița dialectală subiectivă" (judecata vecinilor despre intonația din
Dialectal, popular, vorbit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11976_a_13301]
-
unde puteau elabora contribuții originale, cum ar fi, de pildă, investigarea individuală și autoreflexivă a dialectului lor de proveniență. Prin cele două lucrări ale sale, „Kleine Banater Mundartenkunde“ (1975) și „Banater deutsche Mundartenkunde“ (1987), a contribuit la explorarea acestei tematici dialectologice. După arestarea lui H. Weresch, cursul de istorie a literaturii germane a fost preluat de Eva Marschang și Josef Zirenner (care în anii 1970 s-a transferat la institutul de perfecționare a cadrelor didactice, unde timp de peste un deceniu a
Agenda2006-20-06-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/284961_a_286290]
-
ba al deceniilor!) controversă cu pricina știu că eu am susținut revenirea la a încă din 1965 (Limba română, XIV, I, p. 131-137). Ulterior, cu argumente din ce in ce mai temeinice, am pledat și pentru sunt - suntem - sunteți, în reviste de specialitate (ex. Dialectologica, 1989), în reviste literare (de două ori, în România literară), în reviste tip magazin (Flacăra, 1984) și în trei dintre cărțile mele consacrate cultivării limbii: Limbaj cotidian și rostire literară (1977), Cum vorbesc românii din Ungaria (1994) și Limba și
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
Ni se propune așadar o primă descriere a "tipului pragmatic" al limbii române și a varietăților sale regionale: studiul comportamentului lingvistic manifestat în interacțiunea verbală, constantele asociate cu tradiția culturală, cu stilul de viață și mentalitățile unor comunități. Tradiția cercetării dialectologice, bine reprezentată în lingvistica românească, dar dominată multă vreme de interesul pentru inventar, pentru fonetică și lexic, este astfel "deturnată" - cu sprijinul etnolingvisticii și al sociolingvisticii - către cercetarea pragmatică, către investigarea strategiilor conversaționale. Se pornește de la ideea că în fiecare
Pragmatică interculturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12332_a_13657]
-
umblat"), deodată ("la început": "Tata /n-o vrut deodată să ne bată / pîn' o găsît sîrma-n lăcată/ și-n fundul beciului pe tăț"). E totuși clar că succesul textelor în cauză, confirmat de mulți ascultători, nu stă doar în "exotismul" dialectologic. Este esențial efectul comic produs de multe ori de contrastul cu muzica romantic-sentimentală, liric-baladescă (contrastul voit între clișeele poetice tradiționale și prozaismul modern e prezent și la nivelul strict textual: "cîntă cucul în pădure, eu îi zvîrl dolari"). În plus
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
București: CD Press. Ilisie, C., & Nedelcu, M. (2005). Teatrul copiilor. Oradea: Imprimeria de Vest. Munteanu, V. (1983). O zi, o lună, un an... alcătuire teatrală pentru tineret și școlari. București: Consiliul Culturii și Educației Socialiste, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice. Murariu, L., & Prepeliță, M. (2007). Cu ochii spre scenă. Texte dramatizate pentru școlari mai mari, mai mici, părinți și bunici. Iași: Editura Optima. Nedelcu Mihăilescu, F.E. (2005). Copilul un mic actor. Slatina: Editura Didactic Press. Negru, M., & Dobrotă, R. (2010
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Pommier, Eduard, 1986, „Versailles, l’image du souverain”, În Pierre Nora (coord.), Les lieux de la mémoire: La Nation, Gallimard, Paris Pop Mihai, 1998, Folclor românesc, Grai și Suflet, București Pop, Mihai, 1976, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București Post, Paul, 1996, „The Modern Pilgrim: A Christian Ritual Between Tradition and Post-Modernity”, În Elizondo, Virgilio; Freyne, Sean (coord.), 1996, Pilgrimage, SCM Press, Londra Pouchelle, Marie Christine, 1983, „Sentiment réligieux et show business: Claude François, objet de dévotion populaire
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
nu de puține ori se simte în paginile acestora o anume superficialitate, datorată poate și lipsei unei îndumări competente. Ce credeți că trebuie întreprins pentru ca nicio cercetare să nu se facă la întâmplare? Avem un Institut de Cercetări Etnologice și Dialectologice, posesor al unui imens material din culegerile lui Brăiloiu și ale discipolilor săi, la care s-a adăugat materialul adunat de Georgescu Breazu. De unde acest Institut, creat în ’49 de o mână de oameni, foști colaboratori ai lui Brăiloiu, avea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]